2,116 matches
-
științele fizico- chimice și științele naturale pentru a explica fenomenele vitale. A oferit astfel o solidă bază științifică dualismului existențial (materie și spirit) într-o vreme când cele două curente filosofice (materialist și idealist) se aflau într-un adevărat război doctrinar, a cărui consecință dezastruoasă generațiile postpaulescu le-au trăit dureros și din plin, în perioada interbelică și postbelică a secolului al XX-lea. Cunoașterea profundă a fenomenelor vitale ce animă existența, a fenomenelor ce stau la baza percepției și reacțiilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de suferit, deoarece vor fi luate măsuri de protecție a celor săraci. De fapt, președintele Iliescu a fost cel care s-a opus cotei unice și a torpilat inițiativa guvernului. Trebuie subliniat că această cotă unică de impozitare marchează deosebirea doctrinară dintre cei doi protagoniști: Alianța DA se poziționează ferm la centru-dreapta și își îndreaptă atenția în principal spre clasa mijlocie. Dintre celelalte oferte politice, să menționăm voința de a majora alocația bugetară pentru învățământ de la 4% la 6%, pentru care
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
activiști PCR și apoi prin „primenirea“ clasei politice cu categoria ciocoilor noi, după chipul și asemănarea celor vechi. În fine, tot în plan politic imediat există și stânga populistă, reprezentată de fostul Partid Democrat. Proamericană, proeuropeană, egalitaristă și cam volatilă doctrinar, combină caracteristici ale stângii feudale cu trăsături ale liberalismului clasic și ale doctrinei populare, fiindcă la noi se poate combina orice. Poate de aceea am combinat și eu aici tendințe politice, sociale și emoționale. Așa se amestecă ele și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
doar unul e viu, rațional, uman și demn de atenție. Celălalt, politicianul, e de obicei un biet robot cu procesor slab și microfon puternic, care repetă tare și apăsat câteva fraze imprimate pe o bandă. Indiferent de apartenența politică sau doctrinară, discursul fiecărui politician pare să-l copieze pe al celorlalți colegi de bandă. Nu dialoghează fiindcă nu e în stare: i s-ar arde circuitele. El trebuie doar să emită șabloanele imprimate pe creierul lui foarte mic de un mecanism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
devin funcționale, chiar dacă formal proprietatea statului asupra mijloacelor de productie se menține. Pe de altă parte, țara rămânea, orice clamau criticii regimului „titoist”, condusă de lideri proveniți din școala marxism-leninismului. Chiar dacă renunțaseră la unele dogme staliniste, ei păstrau multe sechele doctrinare de la întemeietorii „socialismului științific”. Așa se face că un singur partid rămâne atotputernic, concentrând în mâinile sale toate pârghiile ce permiteau controlul real și efectiv al cetățenilor. Avantajul, comparativ cu alte state socialiste, era posibilitatea exprimării opiniilor diferite, deplasarea în afara
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
intelectualității românești, preocupări în acest sens au avut doar liderul și George Strat, devenit șeful Cercului de studii din Transilvania. Câteva idei se găsesc și la C.C. Giurescu, Paul Negulescu sau C. Banu. Toți aceștia au încercat să completeze elementele doctrinare specifice liberalismului, cu idei ale neoliberalismului, impuse în urma încercării de diagnosticare a stadiului de dezvoltare în care se afla societatea românească în anii treizeci ai secolului trecut. Gh. Brătianu constata necesitatea clasei de mijloc și a unei elite care să
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
viața politică, iar în relațiile internaționale surveneau transformări neașteptate. De observat, de asemenea, că, la fel ca și în cazul altor partide, doctrina rămânea apanajul unei elite, membrii și simpatizanții grupării având alte preocupări, strict materiale. Măsura în care elementele doctrinare se regăsesc în activitatea practică a unui partid este dificil de surprins, mai ales dacă acesta nu a guvernat. În lucrarea de față, sunt prezentate atitudinea PNL-Gh. Brătianu față de guvernările dintre anii 1930-1938, activitatea sa parlamentară și electorală, politica de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
proprii ale unora dintre fruntașii partidului georgist, dar și opinii critice ale oamenilor politici români cu privire la activitatea politică a liderului georgiștilor. O sursă importantă de informații privind ideologia promovată de Gheorghe Brătianu o constituie articolele sale, sau studiile cu caracter doctrinar și științific, analizate pe larg în lucrarea noastră: Criza ideii de progres; Problema noilor elite și a liberalismului în România; Liberalism și democrație; La politique extérieure de la Roumanie; Cuvinte către români. Presa centrală și locală a PNL-Gheorghe Brătianu 4 ne-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la lucrarea Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești 19, studiu regăsit și în lucrarea lui Valeriu Râpeanu, Cultură și istorie 20. Acesta oferă detalii despre scopurile partidului, despre calitatea aderenților noului partid, despre rezultatele obținute în alegeri, încearcă o clasificare doctrinară, prezintă alianțele sale politice, prezintă câteva din preocupările de politică externă ale șefului de partid, concomitent cu o analiză aprofundată a operei științifice a istoricului. Seria lucrărilor elaborate de istoriografia anterioară anului 1989, care abordează și problema partidului condus de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Activitatea organizațiilor georgiste județene și locale, diferitele etape de reorganizare la nivel local sau central și factorii care le-au determinat, precum și dinamica vieții interne de partid sau adeziunile și disidențele reprezintă alte repere urmărite pe parcursul lucrării. Am analizat elaborările doctrinare ale liderului și ale altor fruntași georgiști, relevând asemănările și deosebirile ideologice dintre noua formațiune politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
semnificație istorică, precum încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia sau adoptarea Constituției, în 1923, cu o remarcabilă operă legislativă și guvernamentală. Modificările produse în România în plan social, politic și economic după 1918 au impus și o adaptare la nivel doctrinar. Aceasta s-a produs în interiorul doctrinei liberale, care a acceptat "amendamentele" aduse de neoliberali. Nu era însă vorba de transfigurarea "liberalismului național" sau de prefigurarea unui "alt liberalism", ci mai degrabă de accente noi, care vizau adpotarea unui "dirijism economic
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
putea să-l confunde cu "parodia și trista caricatură de astăzi a ideologiei ce stă de mai bine de trei sferturi de veac la temeliile României moderne". Concluzia, că în unele organizații georgiste județene persista o oarecare confuzie, la nivel doctrinar și organizatoric, pare deci îndreptățită. Confuzia cu vechiul Partid Național Liberal era însă deosebit de dăunătoare, ținând cont de apropierea alegerilor generale. Gh. Strat oferea și soluții pentru o delimitare clară a georgiștilor de liberalii din partidul de guvernământ : "liberalismul nu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
formulate (capitolul referitor la politica externă). Necesitatea ca partidul să dispună de un program propriu, cu măsuri distincte de ale vechiului Partid Național Liberal este explicată în memoriul intitulat Problema monopolului bancar din punct de vedere financiar, juridic, economic și doctrinar. Analizând efectul măsurilor economice cuprinse în programul georgiștilor, autorul memoriului evalua posibilul lor impact asupra popularității acestei formațiuni politice: Nu ar fi primejdios pentru prestigiul lui [Gh. Brătianu n.n.] și pentru reușita mișcării ca să fie acuzat la un moment dat
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la nivel teoretic, problema programului unui partid politic. El pornea de la precizarea că, de obicei, programul unui partid politic este alcătuit din două părți: o parte principială, care fixează normele sau principiile generale ce determină organizarea lui, constituind baza sa doctrinară și o a doua parte care înfățișează soluțiile propuse pentru diferitele probleme materiale sau spirituale ale societății 327. În acest context, C.C. Giurescu enunța cinci principii generale care, spunea el, stăteau la baza partidului din care făcea parte, dar care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
căror idealuri erau diferite de cele ale "bătrânilor" și de cele ale lui Gheorghe Brătianu. Deși în toamna anului 1933, unii dintre "bătrânii" liberali au sprijinit reîntregirea Partidului Național Liberal cu adepții lui Gheorghe Brătianu 342, din punct de vedere doctrinar, asemănările și delimitările tranșante sunt mai greu de dovedit. Este un lucru bine știut că după Primul Război Mondial, PNL a parcurs un proces de reorganizare și de adaptare doctrinară la realitățile social-economice specifice perioadei postbelice. Desprinzându-se din acest
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu adepții lui Gheorghe Brătianu 342, din punct de vedere doctrinar, asemănările și delimitările tranșante sunt mai greu de dovedit. Este un lucru bine știut că după Primul Război Mondial, PNL a parcurs un proces de reorganizare și de adaptare doctrinară la realitățile social-economice specifice perioadei postbelice. Desprinzându-se din acest partid cu doctrină modificată după 1918, PNL-Gheorghe I. Brătianu a preluat, în mare parte, doctrina liberală a perioadei de după 1918, dar a schimbat acele puncte de vedere care în 1930
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a apăra libertatea și a asigura corectitudinea alegerilor". În concepția celor trei semnatari, aceasta însemna "înconjurarea actelor și a limbajului de violență și de denigrare, [fără a] împiedica afirmarea ideologiei proprii și discuția de bună credință"741. Într-adevăr, deosebirile doctrinare între partidele semnatare ale pactului s-au menținut, așa cum s-a menținut și atitudinea lui Gh. Brătianu de apărare a principiilor liberalismului, de respingere a violenței sau a antisemitismului. În timpul campaniei electorale, Georghe Brătianu preciza că unul din obiectivele definitorii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
campaniei electorale, Georghe Brătianu preciza că unul din obiectivele definitorii ale pactului a fost răsturnarea guvernului, care era considerat "inamicul public numărul 1"742. Potrivit liderului georgist, au existat anumiți factori care l-au determinat să treacă peste marile deosebiri doctrinare existente între liberali, național-țărăniști și legionari și să semneze acest acord. Astfel, poziția asemănătoare a celor trei grupări politice față de problema națională, atitudinea lor anticarlistă și anticamarilistă, precum și necesitatea de a contrabalansa cartelul electoral încheiat între Gheorghe Tătărescu și șeful
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reală și clasică. 3. Să se dea o dezvoltare deosebită învățământului profesional. 4. Învățământul normal va fi de 4 ani. 5. Serminariile [...]". ("Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931.). Memoriul " Problema monopolului bancar din punct de vedere financiar, juridic, economic și doctrinar" (fragmente) " [...] Mai întâi trebuie să ne punem întrebarea dacă o astfel de măsură e compatibilă cu principiul proprietății, așa cum l-a admis până acum partidul liberal; și dacă nu are caracterul de socialism prea înaintat. Pentru a răspunde obiectiv, trebuie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Nu ar fi primejdios pentru presigiul lui și pentru reușita mișcării ca să fie acuzat, la un moment dat de pactizare cu cămătarii și jefuitorii politici, ori de lașitate morală? Nu are tot avantajul de a apăra intransigent, îndrăzneț și sistematic doctrinar, pentru a polariza toate bunele credințe și entuziasmele? Nu se poate referi la o tradiție istorică, familiară? Care sunt riscurile ? Să rup punțile de unire cu vechiul partid? Dar probabilitățile unirii în condițiile compatibile cu demnitatea și ambiția șefului sunt
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în România, Editura Paideia, București, 1997. Savu, Al., Gh., Dictatura regală, Editura Politică, București, 1970. Savu, Al., Gh., Sistemul partidelor politice din România. 1919-1940, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Sbârnă, Gheorghe, Partidele politice din România, 19181940. Programe și orientări doctrinare, Editura Sylvi, București, 2001. Scurtu, Ioan, "Lupta partidelor politice în alegerile parlamentare din decembrie 1937", în Studii. Revistă de Istorie, 1967, tom 20, nr. 1, pp. 145-161. Scurtu, Ioan, Din viața politică a României. Întemeierea și activitatea Partidului Țărănesc (19181926
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
879, 15 decembrie 1933, p. 3. 281 Idem, nr. 1030, 10 iulie 1934, p. 1; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 286. 282 "Mișcarea", nr. 1500, 22 aprilie 1936, pp.1-3; Gheorghe Sbârnă, Partidele politice din România, 1918-1940. Programe și orientări doctrinare, Editura Sylvi, București, 2001, pp. 290-298. 283 "Viitorul", nr. 8537, 8539, 8546; 30 iunie, 2, 10 iulie 1936; pp. 1, 1, 1-2; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 296. 284 "Mișcarea", nr. 1500, 22 aprilie 1936, p. 3. 285 Ibidem
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 59, ședința din 6 martie 1931, p. 1236; "Mișcarea", nr. 86, 8 martie 1931, p. 1. 425 În memoriul intitulat " Problema monopolului bancar din punct de vedere financiar, juridic, economic și doctrinar", nesemnat, autorul amintește una din lucrările sale, intitulată Pentru voi, tineretul. Cercetarea efectuată pe baza acestei informații ne-a condus spre lucrarea intitulată Pentru voi, tineretul: lecțiuni elementare de politică pozitivă în problema tineretului, care aparține profesorului universitar clujean Dan
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
inițiatori în acest domeniu, prinși între grija amendării efectelor inacceptabile ale atitudinii liberale tip laissez-faire și intenția de a îngrădi tentația socialismului. În prefața lecțiilor ținute la Școala Superioară de Studii Sociale despre aplicarea socială a solidarității (1902-1903), Léon Bourgeois, doctrinarul solidarismului, desemna "obligația de a proteja viața contra riscurilor cauzate de condițiile insalubre"2 ca fiind "cea mai presantă dintre obligațiile sociale ce se nasc din faptul solidarității" (p. 269). Spectacolul "nenumăratelor decese ale copiilor, care pun în mare pericol
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai bune în care să se facă localizarea industriilor și activităților economice, riscând astfel să mărească răul de care suferim, contribuind la industrializarea în timp rapid a anumitor regiuni și la neglijarea altora". Dacă prezentarea lui Eugène Claudius-Petit punea bazele doctrinare ale unei politici coerente de amenajare a teritoriului, Ministerul Reconstrucției continua să acționeze în manieră empirică, prin măsuri răzlețe; în plus, acesta întreținea un raport confuz cu noul regionalism de după război, care traducea voința de a promova expansiunea economică și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]