5,649 matches
-
a lua de a zecea din pâine,... din tot venitul... i din Terieni și Scânteia... și satul Mogoșești... și să aibă a lucra țăranii din satu, într-un an 12 zile... Vălet 7170 (1662) avgust 2” - cum scrie un slujbaș domnesc. O danie cuprinzătoare face Istratie Dabija voievod la 4 septembrie 1665 (7174), în anul terminării bisericii. Uite ce spune vodă, dragule: „Io Eustratie Dabija voievod,... l-am luat pe Domnul Dumnezeu în ajutor și am făcut mănăstirea ce este în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și zece sălașe de țigani, și un locu de dugheni aicea, în târgu Iașii, ce este în Târgul de Gios, cu pivniță de piatră.... Așijdere am mai dat svintei mănăstiri și alte dughene... ce sântu în dosul cărvăsăriei Vămii cei domnești... și o pivniță cu dughene și case denapoi”. Iată că la 3 iunie 1695 (7203) și Doamna Anastasia, soția răposatului Gheorghe Duca voievod, dăruiește mănăstirii Bârnova nici mai mult nici mai puțin decât 36 de țigani robi. Bieții țigani! Erau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
robi. Bieții țigani! Erau tratați ca niște obiecte! Așa erau vremurile, fiule - a răspuns, ca de fiecare dată, călugărul. N-am ce face și cu tot oful din inimă trebuie să mă dau bătut, sfințite. Uite însă ce scrie grămăticul domnesc la <7251> (1742) noiemvrie 19: „O carte s-au făcut mănăstirii Bârnovii”: „Facem știre cu această carte a domnii meli... că, fiindu mănăstire săracă, am făcut... milă cu dânsa, să găsească egumenul păr-la 30 de oameni, să fie oameni streini
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în codrii Iașului” (Schitul lui Tărâță), că a fost destinat de Ioan Theodor Calimah voievod ca bolniță pentru ciumați, pus sub epitropia mănăstirii Sfântul Spiridon. Asta ar fi ca o lecție pentru tine, care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-am aflat pentru ce a făcut acest Lupul Bătog zapisul acela? A dăruit mănăstirii Bârnova un biet țigan rob pentru sufletul fratelui său Toader
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
era închinată „la sveta... besăreca... în Ierusalim, unde iaste Îngroparea Domnului Dumnedzău și Mântuitorul nostru Iisus Hristos”. Apoi că la 31 martie 1680 (7188) Gheorghe Duca voievod a dăruit Cetățuii „un loc de moară ce iaste în șes, lângă grădina domnească a răposatului Vasilie vodă (Lupu), în pârâul Bârnovii”. Închinarea mănăstirilor moldovenești către Muntele Athos sau către Ierusalim era un lucru obișnuit, dar se mai puteau închina și către mănăstiri autohtone. Așa a făcut Constantin Duca voievod la 11 aprilie 1694
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe acest loc... Cu îngăduința sfinției tale, am să-ți citesc ce spune Mihail Kogălniceanu în „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”: „Cea mai veche, cea mai însemnată, cea mai frumoasă zidire din Iași este negreșit și astăzi curțile domnești sau, cum li se zice astăzi, Palatul ocârmuirii. Prin temeliile sale el este legat cu epoca romanilor. Încă în timpurile cele mai înapoiate, când Traian își așezase aici rezidența, în vremea războiului său împotriva lui Decebal și a prefacerii Daciei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cele dintâi au primit domnul pe Petru cel Mare, și în acestea din urmă doamna au dat masă împărătesei lui, când acesta, la anul 1711, au venit în Moldova asupra turcilor. Pe locul unde cu doi ani înainte era poarta domnească, ridicată, în starea ce am văzut-o și noi, de către Alexandru Moruz, în capul Uliței Mari, era un turn cadrat (pătrat), în felul celui ce este și astăzi deasupra porții Goliei. În acest turn reînnoit de bătrânul Grigorie Ghica v.v.
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am văzut-o și noi, de către Alexandru Moruz, în capul Uliței Mari, era un turn cadrat (pătrat), în felul celui ce este și astăzi deasupra porții Goliei. În acest turn reînnoit de bătrânul Grigorie Ghica v.v. (1727-1733) se afla paraclisul domnesc, în care se făceau toate ceremoniile religioase ale curții și jurămintele politice ale boierilor; într-aceasta s-au jurat și tratatul de alianță încheiat între Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir. Pe pereții capelei erau în rând cronologic așezate portretele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
rămăsese în țară din arhiva națională dusă în Polonia de către mitropolitul Dosoftei, sub Sobiețchi, cu odoarele domniei, toate fură prada unui al patrulea foc, mai cumplit decât cele dintâi trei, carele la anul 1783, sub Alexandru Mavrocordat, din toată curtea domnească nu lăsă piatră peste piatră. Domnul se mută atunci în casele Mitropoliei, care și ele fură prefăcute în cenușă; Mavrocordat, urmat de pojar, se trase în cetățuia Galata, dar și de acolo fu iarăși silit a ieși prin un foc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
un foc ce izbucni în mănăstire; și urmat de numele Pârlea Vodă, cu care îl porecli norodul, el se așeză în casele hatmanului Costachi Ghica, astăzi ale hatmanului Alecu Roset Roznovanu(Sucursala Academiei de astăzi la UMF). De atunci rezidența domnească fu când în acest palat, când în casele d-sale logofătului Alecu Mavrocordat, mai în sus de biserica Buna Vestire (Liceul Oltea Doamnă de astăzi). La anul 1803 însă, domnul Alexandru Moruz se hotărî a rezidi curțile vechi. După ce adunară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vara anului 1806. Atunci zidirea era gata desăvârșită. (...) Moruz au fost păstrat zidul împrejurul curților precum era înainte; numai cât l-au reînnoit, precum și turnurile din el. În locul însă al Paraclisului ce era la capătul Uliței Mari, au zidit Poarta domnească, cu o galerie deasupra, în care muzica turcească - meterhaneaua - cânta la ceremoniile mari, la vreme de masă, când prânzea domnul, și seara la chindie. Palatul în această stare, a slujit de rezidență domnească până în vremea lui Ioan Sturza v.v. La
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
crede și nu cerceta... Am în față un hrisov al lui Grigorie Alexandru Ghica voievod din 10 iulie 1764, care m-a pus pe gânduri. Despre ce-i vorba, fiule? Aici se spune că, pe când veneau solii Porții la Curtea domnească din Iași, erau găzduiți în case boiererști, la negustori „sau alți pământeni și orășeni de aicea din Ieși”. Și care-i baiul? Păi nepoftiții musafiri „îi scotea de prin casile lor totdeauna. Și câtu ce mai mare greu îi scotea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prăpădeau de rămânea orășenii păguboși”. Cunoscând în cele din urmă aceste necazuri ale târgoveților, voievozii, Scarlat Ghica și apoi Ioan Theodor Calimah au cercetat lucrurile „și au aflatu un loc de casă aicea în Ieși care loc este aproape de Curtea domnească, pe care loc au mai fostu casă făcute de domnie sa Mihai vodă Racoviță pentru oaspeții turci și s-au stricatu de n-au rămas nimică. Dar fiindu că acestu loc de casă este a mănăstirii și fiindcă locul este
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Din când în când, mă opream asupra unui hrisov sau zapis care mi se părea mai însemnat din punctul meu de vedere. M-am plimbat cu nesaț prin cărțile înșirate în fața mea... Tocmai pe când mă afundasem în dezlegarea unui hrisov domnesc, glasul trimbiței m-a adus la realitate... Cărăruia ce duce la grădina din poveste a bătrânului am străbătut-o cu repeziciune, fiindcă, drept să spun, soarele, se așezase drept inimă. Un gând însă nu-mi dădea pace... „Orice mâncare ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Chișărăii și Roșienii ce sânt pe Jijie, în ținutul Iașilor, și cu vad de moară în jijie”. El pune o condiție însă: atât timp cât va trăi soția lui, Safta „Să aibă ea a se hrăni din venitul acestor moșii”. Vama mare domnească a fost mereu sursă de venit pentru mănăstiri. Mănăstirea Dancul nu a rămas pe dinafară. La 8 noiembrie 1734 (7243) se înfruptă și ea din aceasta, prin hotărârea lui Constantin Nicolae (Mavrocordat) voievod, care îi dă o sută de lei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Am aflat un lucru, părinte, care nu-i unul oarecare și merită atenția noastră. Care-i acela? Apoi la 14 mai 1761 (7269) Ioan Theodor Calimah voievod a hotărât „ca oricâte cară s-ar sui în dealu la piatră; or domnești, or boierești, or mănăstirești, or neguțitorești sau ori a cui a fi, să aibă a lipăda de tot carul cu piatră câte o piatră de caru la bisărica ce va să se facă”. Despre ce biserică ar fi vorba? Păi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spune: „Dreptu aceea, cercetat-am... și pentru sfânta mănăstire Dancul de aicea din Ieși... Și mai vârtos, fiind lipsită de robi țigani care să fie de slujba mănăstirii,... domniia mea... am miluit pe această... mănăstire cu... țigani din drepți țiganii domnești”. Întreb eu atunci ca un neștiutor: unde-s țiganii care au tot fost dăruiți mănăstirii Dancul ba de unii ba de alții? Nu știi vorba că de ce ai de ce ai mai vrea? Drept-îi, sfințite părinte. Și, ca un făcut, iată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la modă. Așa se face că la 30 iunie 1712 (7220) Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod a dăruit mănăstirii Copou un sălaș de țigani. Dacă ne oprim la intervalul dintre <1712 septembrie 1 - 1713 august 31>, iată ce spune un pisar domnesc: „Un ispisoc din anii 7221 fără lună, de la măriia sa Nicolae Alexandru (Mavrocordat) voievod în care scrie... pentru mănăstire Copou, fiind căzută și lipsită, o au miluit cu o bucată de loc din hotarul târgului Eșului, care loc este alăture
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pomeți și cu paragină de vii, și cu loc de grădină, și cu pădure și cu tot venitul... ca să fie de la domnia sa dreaptă ocină și moșie...” Apoi la „Vălet 7223” același voievod dă 50 de lei pe an din vama domnească. De asemenea nu uită ca la 1 mai 1715 (7223) să dăruiască mănăstirii Sfântul Atanasie din Copou trei sălașe de țigani. Voievozii și enoriașii au tot ajutat mănăstirea Copou să se ridice din nevoi. De aceea la 12 octombrie 1755
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și cai. Apoi la 21 ianuarie 1757 (7265) același voievod dăruiește mănăstirii venitul cântarului din Târgul Făinii: câte un leu pentru fiecare sac de făină vândut. Toate cele făcute până aici sunt bune, fiule, dar abia acum urmează o faptă domnească demnă de toată lauda - cea din 24 iunie 1758 (7266) a lui Scarlat Grigorie Ghica voievod! Sunt numai urechi, părinte. „Am socotit de lipsa unui lucru... trebuincios țării aceștiia,... adică a fi spitale pentru hrana, chiverniseala, căutarea și odihna săracilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ținută la mare cinste din moment ce i se dăruise de către vodă o asemenea trusă. Aș mai adăuga că doftorul, spițerul și gerahul (chirurgul) trebuia să aibă grijă de boieri, dar și de ceilalți locuitori ai orașului Iași! Uite și un dregător domnesc și anume banul Gheorghe Gheorghiu, pe care îl trage ața mai mult spre mănăstire decât spre viața mirenească. Iată ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în hrisovul din 1 aprilie 1766: „fiind om cu capul și slobod și de a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pui cenușă în cap, ți-o pui și gata! Dar ce să-i faci? Asta era hotărârea lui. Vodă l-a scutit numai de dări... Căutând alte surse de venit pentru „spitalie”, Grigorie Alexandru Ghica voievod, văzând neorânduiala din vama domnească, hotărăște la 15 noiembrie 1766: „Nefiindu pus nici la o orânduială sau supt purtare de grijă a cuiva, să făce multe asupreli și strâmbătăți de către cantaragii Vămii”. El stabilește cât și cum se plătește la cântărirea mărfurilor în vama Iașilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce tebuia să-i ia mănăstirea de la Ocnă primea sare, dar nici aceea la vreme, și nu o mai puteau vinde când trebuia. La scăderea veniturilor se mai adăugau și lefile pentru doctorii din spital, puși de doctorii din Curtea domnească „prin hatâr” astfel „se împărtășeau și dohtorii domnești... Și... se mai orânduia lefe și pe alte obraze”. Pentru aceea, vodă hotărăște: „Prin acest al nostru domnesc hrisov, înoim și întărim ca de acum înainte... să se urmeze, adică: veniturile a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
primea sare, dar nici aceea la vreme, și nu o mai puteau vinde când trebuia. La scăderea veniturilor se mai adăugau și lefile pentru doctorii din spital, puși de doctorii din Curtea domnească „prin hatâr” astfel „se împărtășeau și dohtorii domnești... Și... se mai orânduia lefe și pe alte obraze”. Pentru aceea, vodă hotărăște: „Prin acest al nostru domnesc hrisov, înoim și întărim ca de acum înainte... să se urmeze, adică: veniturile a toate moșiile și de pe dughenile și de pe orice
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să coborâm mai afund în cele hrisoave și să luăm aminte la cele ce se mai spune în ele. Sunt gata să te ascult. Aici la Spiridonie, cum spuneam, a luat ființă - odată cu mănăstirea - și bolnița târgului. Apoi, prin vrere domnească, bolnița a fost prefăcută în „spitalie”. Iaca ce spune hrisovul lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 1 ianuarie 1757 (7265), dat în vederea înființării spitalului Sfântul Spiridon pe lângă mănăstirea cu același nume: „Am socotit de lipsa unui lucru prea trebuincios al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]