54,401 matches
-
și-a impropiat coruptibilitatea, a ajuns pasibil în loc de impasibil, muritor în loc de nemuritor, are nevoie de legături trupești și de naștere seminală, s-a lipit prin dragoste de viața de plăceri ca și când ele ar fi elemente constitutive ale vieții, a schimbat dragostea de Dumnezeu în dragoste față de materie<footnote Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Edit. Scripta, București, 1993, p. 94. footnote>. Când fac referire la urmările păcatului strămoșesc, Părinții spun că noi n-am primit (moștenit) călcarea poruncii, căci ea avându-și pricina
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a ajuns pasibil în loc de impasibil, muritor în loc de nemuritor, are nevoie de legături trupești și de naștere seminală, s-a lipit prin dragoste de viața de plăceri ca și când ele ar fi elemente constitutive ale vieții, a schimbat dragostea de Dumnezeu în dragoste față de materie<footnote Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, Edit. Scripta, București, 1993, p. 94. footnote>. Când fac referire la urmările păcatului strămoșesc, Părinții spun că noi n-am primit (moștenit) călcarea poruncii, căci ea avându-și pricina în voia liberă, nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
au fost așa de mari încât să poată desființa chipul lui Dumnezeu. Dacă s-ar fi distrus chipul lui Dumnezeu din om, atunci omul s-ar fi pierdut cu totul în lumea animalelor și nu mai merita din partea lui Dumnezeu dragostea ce s-a arătat prin întruparea Logosului. Dar n-a fost așa. O scânteie cât de mică, din chipul lui Dumnezeu, a rămas în om, după cum mărturisește întreaga istorie a omenirii. Tendința firească după adevăr și bine n-a dispărut
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
prin Întruparea, Jertfa și Învierea lui Hristos și însușirea de către noi a roadelor acestora Dumnezeu, Care l-a creat pe om spre desăvârșire, nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu (Iez. 23, 11). Astfel, în dragostea Sa pentru făptura omenească, hotărăște mijlocul de mântuire a acesteia, căci căderea în păcat a omului a umplut de întristare tot cerul. Dumnezeu, care știa din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
sau schimbare a lor. Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul, care ne arată că Hristos, ni S-a arătat prin suflet, trup și dumnezeire, ca să izbăvească din moarte și sufletul și trupul ca un Dumnezeu<footnote Talasie Libianul, Despre dragoste, suta a patra, cap. 59, în Filocalia..., vol. IV, p. 37. footnote> și El făcându-Se trup, nici ceea ce era n-a prefăcut, nici ceea ce a devenit n-a preschimbat<footnote Ibidem, suta a doua, cap. 94, p. 26. footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
unirea cu necreatul. Părinții vorbesc despre acest act al Întrupării, ca despre cel mai minunat act care s-a întâmplat și nu păcatul sau diavolul a determinat acest act, care a fost un act de restaurare cât și unul de dragoste. Deci Hristos ne dezvăluie valoarea omului și a lumii întregi pentru Dumnezeu, arătându-ne care trebuie să fie scopul de căpătâi al omului și al lumii în fața lui Dumnezeu. Actul întrupării este acela care ne deschide un nou orizont înțelegerii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de El pe măsura și pe potriva lor, iar El să se veselească de lucrurile Sale, văzându-le pe ele veselindu-se și săturându-se fără săturare de Cel de care nu se pot sătura<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 46, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 111. footnote>. Deci viața este un dar oferit de Dumnezeul iubirii. De aceea ea trebuie primită cu bucurie
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și după asemănarea Celui bun și drept după ființă, cel bun și înțelept după har. Adică toată firea rațională este după chipul lui Dumnezeu; dar numai cei buni și înțelepți sunt după asemănarea Lui.<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a III-a, cap. 25, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 91. footnote> La rândul său, scriitorul filocalic Diadoh al Foticeii adaugă: Toți oamenii sunt făcuți după chipul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
VI Ecumenic, în care se exprimă oficial gândirea Bisericii: Cine strică fătul prin meșteșugire, suferă pedeapsa uciderii; iar cu privire la format și neformat nu este lămurire la noi<footnote Sf. Vasile cel Mare, citat de Arhim. Epifanie, Familiei ortodoxe, cu smerită dragoste, trad. de Ștefan Lacoschitiotul, Edit. Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2001, p. 109. footnote> (adică nu se face deosebire - n.n.). Acesta este un lucru extraordinar: ceea ce Sfinții Părinți precizau cu tărie în secolele primare, abia în secolul XX știința confirmă
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
răpește un drept firesc al fiecăruia celui ce se naște - dreptul de a se naște - și bunul de cel mai mare preț dăruit omului de Dumnezeu pe care nimeni nu-l mai poate da înapoi: viața. 4. Se încalcă porunca dragostei. 5. Se știrbesc drepturile societății față de care fiecare om are anumite îndatoriri de îndeplinit. 6. Se ucid serii întregi de urmași, care aveau dreptul la viață și puteau fi de mare folos societății (genii, preoți, dascăli, muncitori, mame etc.). Deci
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
se va vorbi mai puțin despre cele privitoare la avort<footnote R. Niklassen, op. cit., p. 29. footnote>. Psihologii consideră că fiecare om, bărbat sau femeie, se confruntă în timpul vieții cu o varietate de sentimente, cum ar fi: speranță sau disperare, dragoste sau cinism, mulțumire sau frustrare. Cu aceste sentimente va întâmpina și femeia apariția unei sarcini, la care se mai adaugă și o serie de factori care îi determină alegerea de a o păstra sau de a o întrerupe. Dintre acești
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și influențabili<footnote Ibidem, pp. 120-121. footnote>. Pentru a înțelege mai bine consecințele avortului provocat, redăm confesiunea unei femei afectată de avortul provocat: Deși relația noastră a început și era ca multe altele, ea s-a sfârșit cumplit. Nu era dragoste la prima vedere, căci ne cunoșteam de mult timp. Relația noastră avea momentele ei fericite și dificile, ca orice altă relație. Până în ziua care mi-a schimbat complet viața. În vară s-a dat o petrecere în comuna vecină. În timp ce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
forța argumentului și a iubirii în combaterea acestei odioase crime. Pe de altă parte, intensitatea pocăinței trebuie să fie pe măsura gravității crimei. în locul criticării și condamnării unei astfel de femei, cea mai potrivită alegere ar fi oferirea înțelegerii și dragostei celor din jur. Ceea ce ar putea să o ajute este sprijinul afectiv și rugăciunile comunității din care face parte. Tăcerea și inactivitatea celor din jur nu ar reprezenta decât o modalitate de aprobare tacită a unor legi și practici imorale
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
indiferență sau să le transforme<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 72. footnote>. Conform Sfântului Grigorie, înțelesul teologic fundamental al acestui vers nu este starea de păcat a omenirii, ci dragostea imensă a lui Dumnezeu pentru omenire. În condiția sa păcătoasă, mireasa rămâne necorespunzătoare pentru căsătorie, dar Mirele îi transformă grațios urâțenia în frumusețe. Marele Capadocian reliefează procesul mântuitor prin care sufletul devine frumos prin intermediul conceptelor interrelaționate de întrupare și izbăvire
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Ne confruntăm aici, ca întotdeauna în cazul Sfântului Grigorie, cu o continuă căutare a lui Dumnezeu prin diverse tipuri de înțelegeri parțiale ale Acestuia. Întreaga lucrare abundă în limbajul uniunii (ανάκρασις, συνάφεια etc.), pentru că această Cântare a Cântărilor este despre dragoste și descoperire; dar pentru Sfântul Grigorie, împărtășirea de Dumnezeu și asemănarea cu El sunt același lucru. Astfel, el spune: „Scopul oricărei vieți virtuoase este asemănarea cu divinul”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, GNO, 271.11. footnote> și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Cântărilor exersează sufletul cu paradoxuri și oximoroane: întuneric luminos; beție trează; rană de laudă; durere dulce; cunoaștere prin necunoaștere; înțelegere incomprehensibilă; în culmea perfecțiunii, rămâne o începătoare; ea este concomitent în sanctuarul interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de dragoste; în mișcare și în repaus. „Paradoxul descleștează pumni (engl. fists) noeticierotici de înțelegere; uitând orice mod de înțelegere, mi-am regăsit iubitul prin credință”<footnote Ibidem, p. 520 . footnote>. Sfântul Grigorie spune
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
luminos; beție trează; rană de laudă; durere dulce; cunoaștere prin necunoaștere; înțelegere incomprehensibilă; în culmea perfecțiunii, rămâne o începătoare; ea este concomitent în sanctuarul interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de dragoste; în mișcare și în repaus. „Paradoxul descleștează pumni (engl. fists) noeticierotici de înțelegere; uitând orice mod de înțelegere, mi-am regăsit iubitul prin credință”<footnote Ibidem, p. 520 . footnote>. Sfântul Grigorie spune că Cântarea Cântărilor „filosofează prin taine inefabile (ἀπορρήτων
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ei devin „grădini de virtute” Într-un gest logofatic subtil, mireasa se adresează apoi fiicelor Ierusalimului. Efectul logofatic nu este atât de bine elaborat aici ca în omilia a patra, dar în omilia a treisprezecea, devine mai evident. „Înflăcărată de dragoste, mireasa relevă rana iubirii adânc întipărită în inima ei, pentru că aceasta semnifică și comuniunea (κοινωνία) cu Dumnezeu”<footnote Ibidem, XIII, 378.14-17. footnote>. Această manifestare are un profund efect asupra însoțitoarelor miresei. Ele încep să reflecteze asupra diverselor ei înălțări
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
dorească pe Preaiubit; „Povestește-ne despre preaiubitul tău și natura sa. Dă-ne, tu care ești plină de drăgălășenie, «frumoasă printre femei», un mijloc de a-l recunoaște. Indică-ne pe cine să căutăm, ca să-l cunoaștem prin lovitura de dragoste care ți-a rănit inima și ți-a intensificat dragostea pentru el prin dulce durere”<footnote O explică și Sfântul Grigorie în In Canticum canticorum, XIII, GNO, 379.16-380.6. footnote>. Dorința miresei, atrasă de Cuvânt și amplificată de Duh
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sa. Dă-ne, tu care ești plină de drăgălășenie, «frumoasă printre femei», un mijloc de a-l recunoaște. Indică-ne pe cine să căutăm, ca să-l cunoaștem prin lovitura de dragoste care ți-a rănit inima și ți-a intensificat dragostea pentru el prin dulce durere”<footnote O explică și Sfântul Grigorie în In Canticum canticorum, XIII, GNO, 379.16-380.6. footnote>. Dorința miresei, atrasă de Cuvânt și amplificată de Duh, a trezit aceeași dorință pentru preaiubit în fiicele Ierusalimului<footnote
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
gândim la ce va veni, ce va fi, căci am rămas fără nici un sprijin în viață. Într-o bună zi sunt chemată la Cotroceni în audiență la Regina Maria, pe atunci principesă de coroană. Prințesa, foarte emoționată, îmi vorbi cu dragoste multă de tata „unchiul nostru” cum îl numeau copiii regali; de jalea mare a micuței prințese Mignon, când a auzit că bunul unchi n-are să le mai povestească niciodată basmele minunate care numai el știa să le spună, și îmi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
care trăiam. Dar, încet, încet, grijile dispăreau, mama avea o pensie lunară care însă oricând putea să înceteze, deoarece tatăl meu, fiind român la o școală germană, nu putea avea acest drept. S-a făcut această pensie numai din marea dragoste pe care o purtau toți îndrumătorii de la acea școală pentru colegul lor iubit. Eu încep însă să am mult de lucru, lucru care producea atât ca să poată să ducă ai mei o existență mai sigură. Sunt, în fine, în stare
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
activitatea la Conservator. Multe daruri frumoase, uitle și inutile am primit, dar ca să-ți amenajezi o locuință trebuiau multe încă! Nu trece mult și iată că și principesa Elisabeta a noastră se logodește cu Diadocul Greciei, care arăta o mare dragoste pentru viitoarea lui soție, însă nu știu dacă această dragoste era tot atât de mare la principesă pentru tânărul prinț! La orele noastre muzicale asista și diadohul din când în când, însă fără a arăta prea mult entuziasm pentru ceea ce făcea frumoasa
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
primit, dar ca să-ți amenajezi o locuință trebuiau multe încă! Nu trece mult și iată că și principesa Elisabeta a noastră se logodește cu Diadocul Greciei, care arăta o mare dragoste pentru viitoarea lui soție, însă nu știu dacă această dragoste era tot atât de mare la principesă pentru tânărul prinț! La orele noastre muzicale asista și diadohul din când în când, însă fără a arăta prea mult entuziasm pentru ceea ce făcea frumoasa sa mireasă. După un scurt timp se făcu nunta domenască
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Grigorie ar fi fost de acord - dacă nu ar fi murit chiar în perioada în care Augustin scria aceste cuvinte - cu condiția ca acest „se va odihni în Tine” să fie înțeles ca saltul fără sfârșit al credinței în care dragostea îl găsește, apoi îl pierde, pentru a-L găsi din nou, pe Iubitul său divin<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 531. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]