16,394 matches
-
și vertical, între veghe și somn, între viață și moarte. Între imaginea din oglindă, care se culcă și adoarme subit în timp ce actorul rămâne în picioare. Arborii, simbol al verticalității, cunosc o moarte... orizontală. Încercarea de a stabili un echilibru eșuează dramatic: Iluzii, mi-ați furat echilibrul, pământul meu se clatină ca un trapez. (Un cuceritor) Dezechilibrul conduce poetul spre o lene contrafăcută, exhibiționistă (suprem paradox), scontând anumite efecte regizorale. Reluăm versurile: Rogu-te politicos, nu sta în picioare, Suntem în lunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nimic comun cu mine în trecut. Știți când începe viața mea? Acum, când vorbesc cu dumneavoastră... Și așa mereu. Trăiesc ca să scap de amintirile grețoase care punctează existența mea; trăiesc, ca să mă detașez, principiul actualității. Ca să scap de obsesia trecutului dramatic, contorsionat, dezgustător pe anumite laturi, nu-i așa, și neomenesc — mă situez în principiul actualității. V-am spus: nu fac biografie, nici autobiografie, trăiesc principiul actualității permanente... Eu am fost Petre Țuțea. Am avut și discipoli... Nu se putea să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
candoare. E vorba de o nonșalanță fără criterii, de exhibiționism agresiv, de o suspensie generalizată a valorilor și a bunei-cuviințe. E vorba de disoluția sfielii, a scrupulelor, a oricărei cenzuri interioare. Rezultatul e un peisaj în același timp hilar și dramatic. În ansamblu, cartea de față nu poate evita, de aceea, să fie o carte tristă, caragialmente tristă, ca și realitatea pe care o adnotează. SORIN LAVRIC NOICA ȘI MIȘCAREA LEGIONARĂ Autorul acestei cărți știe că nu e cale mai sigură
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de bani, că prețul alimentelor În general era foarte mare În comparație cu salariile oamenilor indiferent ce lucrau. Până și copiii percepeau aceste stări de fapt, care le umbrea copilăria. Să nu poți da copilului o ciocolată, poate decât de sărbători...era dramatic. Dar acestea erau vremurile, iar oamenii nevoiți fie să se adapteze fie să emigreze, clandestin, că legal nu se putea. Aș fi vrut să râd de cel mic, zisese mama Andreei, dar vezi și tu cum este...viața asta. Câte
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
fericire nu prea a avut parte. Un accident nefericit, la fabrica de mobilă, la o mașină de tăiat scânduri, Îi luase tatăl Încă din copilărie, nici nu ncepuse liceul, când a simțit Într-adevăr greul situației lor materiale. Fulgerător și dramatic În aceeași măsură. Apa dușului se oprise, deci Teia urma să iasă curând iar Andrea Își alungase repede din minte acel tragic eveniment din familia lor. Trecuseră mai bine de patru ani de atunci, dar mama ei nu a mai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
vin și de ce pentru mine? Ca un chist hidatic străin și rece în pojghița de calciu așteaptă să fie chemat afară de câinele sau de pisica ce își mai spală o gheară. În lumea lui din spațiul acvatic devine apatic, astmatic, dramatic, dacă îl scoți din găoacea lui rotundă înecată în calciu ca un flăcău tomnatic și muieratic. A seară l-am spart în gând, voiam să mor de tot, fără bucurii venite de sus, venite de jos, frumos trec pe lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
afectiv pentru reverie. Depresia eroinei e o drama în care eul solitar aspiră la o nouă dimensiune. Oglinda e o altă modalitate de exprimare analogică, ducând la simboluri și reflecție. Pentru femeie, oglinda e martorul mut, revelator al sufletului, prezență dramatică și jubilație potrivit dispoziției de moment. Narcisismul intră în psihologia normală, ca trasatură a psihologiei feminine. Sesizând relația variabilă corp-spirit, Manuela caută în oglindă imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul și ale sufletului care-i alcătuiau chipul. Eroina
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cărau poveri, își opăreau picioarele cu apă fiartă sau și le rupeau sărind de la înălțime. Inventarierea mijloacelor de provocare a avortului dovedește că faptul echivala cu suferințe fizice și psihice greu de estimat. Perioada 1984-1989 poate fi considerată cea mai dramatică a politicii nataliste din România, prin prisma victimelor directe ale acesteia (decesele materne și infantile). La mijlocul anilor ’80, deoarece sporul natural se menținea la un nivel scăzut (nivel scăzut al natalității și mortalității, ceea ce ducea la o accentuare a procesului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
bună, frumoasă, plină de viață și merita să-și vadă copiii crescând” (V.M., 41 de ani, profesoară, ortodoxă nepracticantă). (anexa 2) Decesul a mii de femei ca urmare a complicațiilor produse de întreruperile ilegale de sarcină reprezintă consecința cea mai dramatică a proiectului demografic ceaușist. La nivelul anului 1989, în România se înregistrau 169 de decese materne la 100.000 de nașteri vii, adică 1.193 decese, cifră fără precedent în Europa. Conform datelor Ministerului Sanătății, în perioada 1965-1989, circa 9
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cinstea, autocontrolul. În anumite situații, precum studierea unui fapt istoric, metoda dramatizării poate să devină o variantă a jocului de roluri. Ca tip de specific de simulare, dramatizarea se bazează, în esență, pe utilizarea adecvată a mijloacelor și procedeelor artei dramatice. În dramatizarea unui fapt istoric, în care adevărata rezolvare a cazurilor nu este de la început dezvăluită - sfârșitul aparține ingeniozității elevilor. În cursul jocului dramatic, aceștia sunt puși să reprezinte personaje și să interpreteze rolurile prefigurate de acestea; prezentarea faptelor într-
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
specific de simulare, dramatizarea se bazează, în esență, pe utilizarea adecvată a mijloacelor și procedeelor artei dramatice. În dramatizarea unui fapt istoric, în care adevărata rezolvare a cazurilor nu este de la început dezvăluită - sfârșitul aparține ingeniozității elevilor. În cursul jocului dramatic, aceștia sunt puși să reprezinte personaje și să interpreteze rolurile prefigurate de acestea; prezentarea faptelor într-un cadru dramatic adăugă predării o sugestie extrem de convingătoare. În sens mai larg, metoda dramatizării înseamnă a pune elevii în fața „dramei științei”, a spectacolului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
unui fapt istoric, în care adevărata rezolvare a cazurilor nu este de la început dezvăluită - sfârșitul aparține ingeniozității elevilor. În cursul jocului dramatic, aceștia sunt puși să reprezinte personaje și să interpreteze rolurile prefigurate de acestea; prezentarea faptelor într-un cadru dramatic adăugă predării o sugestie extrem de convingătoare. În sens mai larg, metoda dramatizării înseamnă a pune elevii în fața „dramei științei”, a spectacolului căutării, a experimentării mai multor variante, a riscurilor și surprizelor, a descoperirii adevărului prin prezentarea științei ca proces. Turul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
însă numeroase probleme în plan medical, social-instituțional și economic și, nu în ultimul rând, moral, multe dintre ele resimțite și astăzi. Decesul a mii de femei ca urmare a complicațiilor produse de întreruperile ilegale de sarcină reprezintă consecința cea mai dramatică a proiectului demografic ceaușist. La nivelul anului 1989, în România se înregistrau 169 de decese materne la 100 000 de nașteri vii, adică 1.193 decese, cifră fără precedent în Europa. Conform datelor Ministerului Sanătății, în perioada 1965-1989, circa 9
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
abia ieșită din adolescență, locuitoare a străvechiului sat Bravicea din Moldova istorică de peste Prut. Într-un discurs artistic, lipsit de inutile podoabe stilistice, Svetlana Iurcu exersează valoarea maximei sincerități, dând expresie unei confesiuni care, nu în puține cazuri, conține elemente dramatice. Marcată profund încă din copilărie de pierderea mamei sale, autoarea va încerca să refacă din întâmplări și gesturi rămase în amintire chipul mamei, într-un tablou plin de lumină și de dureroasă sensibilitate: „Afară este înnourat, nu se aude niciun
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ceva în viața mea, căci schimbarea vine de la fiecare dintre noi. Chiar dacă este greu, va trebui să luptăm, să muncim, să ne dezvoltăm în țara noastră căci, peste hotare, nimeni nu ne așteaptă cu brațele deschise. Am asistat la scene dramatice cum se comportă străinii cu noi, cei care ne ducem să lucrăm ca robii, câștigând puțini bani. Îmi puneam sute de întrebări. Mi se părea că sunt cea mai nefericită persoană de pe pământ. Dar ceea ce facem este rezultatul iubirii noastre
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
nu mai este cale de întoarcere, că trăiește o experiență unică, totală, definitivă. O „dragoste înțeleaptă” - încearcă Profesorul să-și definească trăirile. Iar eu îmi imaginez situația lui ascultând un alt cântec: Yo vivere, de un patetism latin tipic, profund dramatic. Melodia era cântată odinioară, cel puțin așa miamintesc, de Edith Piaf, cam în vremea când P.H.L. era încă tânăr și nu prevedea ce-l așteaptă: Siberia! Aceea reală și crudă, dar și o „Siberie” a iubirii,„răcirea” simțirii lui de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vârstă a „bilanțului”, Profesorul privește adesea înapoi și descoperă „golurile”. Acum, nu că ar vrea să le astupe cu vorbe, dar vrea să-și clarifice opțiunile, definitiv. Astfel, într-o zi i-a spus Teodorei pe un ton grav, aproape dramatic: „Dragostea mea pentru tine nu se va stinge niciodată!... Și după moarte îți voi fi alături! Cu condiția să mă chemi în gândul și în sufletul tău. Altfel zis, sper să-ți amintești de mine. Măcar din când în când
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se spunea, „înapoiați” și „inculți”. Totuși, în acest „ev întunecat”, în care nu vorbeau decât sabia, stiletul și otrava (conform unor istorici „progresiști”), scriitorul danez plasează o serie de întâmplări ce dezvăluie capacitatea sufletului feminin de a trăi subtil și dramatic, conform principiilor absorbite dintr-o cultură superioară. Apoi, alte texte europene, ca și vechile romane japoneze, m-au convins că „spiritul modern” datează de vreo două mii de ani. Cel puțin! Prin urmare, cu atît mai mult mă interesează caietul lui
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
în jurul lui, descoperind mereu câte ceva ce o oprește din drum, Domnul R. se îndreaptă spre „casa dragostei”, aceea reală, profilată pe cerul incendiat de un apus de soare măreț, cum nu știe să mai fi văzut vreodată. Un cer viu, dramatic, cu totul altul decât acela spre care s-a înălțat de atâtea ori în vis, zburând lejer, fermecat de propria-i mobilitate, dar preocupat tot timpul să nu atingă sârmele electrice întinse pe stâlpii de pe marginea drumului. Deși zborul din
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pletele Ilincăi și cum s-a întors numai el în peșteră să-și caute lanterna, pentru că n-a mai vrut să intre nimeni cu el. Toți erau înfricoșați și extenuați. Pe mine personal m-a îndurerat foarte mult întîmplarea lor dramatică și mai ales faptul că Virgil, de rușine, nu mai scoase nici o vorbă pînă-n sat. Atîta i-a spus doar Bărzăunului, înainte de a se despărți, că el s-a hotărît să nu mai iasă din curtea casei pînă la sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mîna ca pentru a lovi, dar nu făcu altceva decît să-și tragă o pleasna peste propria scăfîrlie. Nu îndrăznise niciodată să-l plesnească pe Bărzăun și, dealtfel, ținea foarte mult la el. Dar uite că-n astfel de situații dramatice chiar și frații ajung să se păruiască. Lasă-mă să vorbesc și eu! țipă de data asta Bărzăunul. Tu n-ai vorbit atîta? Dar vorbește ca oamenii, că de nu... Eu ca oamenii vorbesc, pe cuvînt!... Iar tu, dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să fie mai slabă, cu zile și nopți reci. Nu vă speriați, va urma o purificare rapidă și totală a spațiului și se revine la normal. Aurora: Dar este adevărat că, încălzirea globală doar cu două grade va avea influențe dramatice asupra climei; calotele de gheață ale Polilor se topesc și nivelul mărilor, oceanelor va crește luănd din uscat. Evelin: Cineva spunea că inteligența artificială va fi salvarea Pămăntului. Oare așa omul nu va deveni sclavul inteligenței artificiale? Pămăntul va deveni
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
fiorul cosmic în fața nemărginirii și a misterului; pe de altă parte, conștiința că este un străin, o singurătate exilată într-o lume pe care nu o cunoaște, iar destinul său este finitudinea, ignoranța și moartea. Pentru a depăși această realitate dramatică, pentru a-și contracara criza existențială, conștiința transmundană a omului a trebuit să găsească o soluție care nu putea fi decât imaginară: crearea unei alte versiuni a realității, a condiției ontice impuse. Așa s-au născut miturile, s-au născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
abisale ale interiorității noastre aflată ea însăși, prin esență, în pururea mișcare. Un continuum spațio-temporal de mare mobilitate cu nesfârșită extindere inducând o mișcare sufletească și intelectivă de profund patetism desfășoară poezia Dintre sute de catarge, mișcare fără oprire din cauza dramaticei irezolvabilității spirituale " Nențeles rămâne gândul/ Ce-și străbate cânturile,/ Zboară veșnic îngânându-l/ Valurile vânturile". Cititorul este intens antrenat odată cu valurile și vânturile, în această dramă cosmică a geniului de a nu fi înțeles. Continuumul spațiu-timp din Luceafărul conține una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ca zeii și mai mult nu am râvnit", rezultă că bucuria creării tragicului este un catharsis, care pentru Hölderlin constituia o bucurie mai înaltă decât atunci când poetul celebrează optimist faptul de a trăi, de a iubi. Apofaticul negarea cea mai dramatică, este transfigurată apofantic, în spusul cel mai strălucitor și vizionar. Dar nu este numai satisfacția unei reușite a imaginarului și a realizării artistice, ci mai ales a conștientizării la nivel cosmic a valorii existenței. Este o bucurie axiologică, o victorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]