4,222 matches
-
despre îngroparea lui Isus rămâne în primul rând în observația că, în mod obișnuit, victimele răstignirii romane nu erau îngropate, ci cadavrele lor erau lăsate să atârne de cruce ca să fie sfâșiate de păsări și de animale. Nu avem niciun dubiu că aceasta era practica romană comună. Martin Hengel a adunat cea mai mare parte a materialului cu privire la această chestiune. Cităm câteva exemple: „Vulturul se grăbea printre mortăciuni bovine, câini și cruci pentru a duce câte ceva din stârvuri puilor săi” (Juvenal
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și cercetare, trei termeni ce descriu, în ordinea lor, o succesiune de poziții: stabilirea unui context, triumful asupra unei iluzii, descoperirea unei fisuri; apoi, interogarea, deschiderea unei probleme; în sfârșit, încercarea de a o rezolva. «Skepsi» în limba greacă înseamnă „dubiu” și totodată „cercetare”, iar legătura dintre cele două concepte devine aproape imaginea unei maturități depline. Dubiul ca scop în sine, înseamnă o capitulare, un naufragiu, în schimb, dubiul care stimulează cercetarea este o acțiune pozitivă. Un răspuns eterogen la întrebare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
triumful asupra unei iluzii, descoperirea unei fisuri; apoi, interogarea, deschiderea unei probleme; în sfârșit, încercarea de a o rezolva. «Skepsi» în limba greacă înseamnă „dubiu” și totodată „cercetare”, iar legătura dintre cele două concepte devine aproape imaginea unei maturități depline. Dubiul ca scop în sine, înseamnă o capitulare, un naufragiu, în schimb, dubiul care stimulează cercetarea este o acțiune pozitivă. Un răspuns eterogen la întrebare Cum să întrebăm și despre ce să întrebăm? A ne pune aceste întrebări ulterioare poate părea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în sfârșit, încercarea de a o rezolva. «Skepsi» în limba greacă înseamnă „dubiu” și totodată „cercetare”, iar legătura dintre cele două concepte devine aproape imaginea unei maturități depline. Dubiul ca scop în sine, înseamnă o capitulare, un naufragiu, în schimb, dubiul care stimulează cercetarea este o acțiune pozitivă. Un răspuns eterogen la întrebare Cum să întrebăm și despre ce să întrebăm? A ne pune aceste întrebări ulterioare poate părea superfluu, întrucât deja în paginile precedente s-a încercat identificarea specificului întrebării
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
preț. În acest mod reușește să-și pună întrebarea filosofică în cea mai tare și radicală autenticitate. Nu este deloc ușoară această atitudine spirituală. Cel mai comun mod de comportament se configurează ca suspendare provizorie a consimțământului, un soi de «dubiu metodic» de tip cartezian. Nu am vrea, totuși, ca poziția pe care am încercat să o exemplificăm să fie confundată cu acest tip de dubiu susținut de Descartes. Particularitatea atitudinii propuse de noi constă în păstrarea integrității credinței prin recurgerea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
mai comun mod de comportament se configurează ca suspendare provizorie a consimțământului, un soi de «dubiu metodic» de tip cartezian. Nu am vrea, totuși, ca poziția pe care am încercat să o exemplificăm să fie confundată cu acest tip de dubiu susținut de Descartes. Particularitatea atitudinii propuse de noi constă în păstrarea integrității credinței prin recurgerea la forța credinței care ne dă capacitatea de a ne expune condiției comune, condiției celui care nu are sprijinul unei garanții exterioare. Atitudinea spirituală prin
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
o complexă transpoziție, căreia gândirea modernă a încercat să-i găsească cele mai aprinse căi, poate să se refere și la spectacolul conștiinței și la dinamica forțelor din lăuntrul ei. Prin urmare, nu este vorba despre trecerea de la credință la dubiu, ci de la credință la poziția originară; de la adeziunea la mărturia revelată, la mirarea în fața realității și a vieții în imediata lor apariție. Prin urmare, este vorba despre o reîntoarcere la starea de la început, caracterizată de o tensiune problematică predispusă să
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în controverse scolastice. Cu acel cuvânt mic ne mai descurcam noi cumva, dar cu alte expresii din înjurături, care asigurau ascultătorul că sânt posibile și variațiuni, nu ne puneam de acord în nici un fel. Și chiar cu acel cuvânt aveam dubii: părinții mei mi se păreau prea serioși ca să facă așa ceva, fie și la spital. Mă gândeam la lucrurile astea în lungile și chinuitoarele după-amieze când trebuia să dorm. Lumina auriu-roșietică umplea încetișor dormitorul, se reflecta în ușa cu ape a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la mașină, care, după cum arată, pare veche de peste doi ani. Erau pe șifonier, sub niște vaze cașerate. Le-am citit și nu mă pot stăpâni să nu scriu chiar în continuarea lor cât de surprins am fost. Nu există nici un dubiu, ele au fost scrise la Erika mea și se referă la o perioadă din copilăria mea. Sigur, recunosc unele date din această "cronică". Am stat în blocul din șoseaua Ștefan cel Mare. Moara, Scara Unu, toate decorurile sânt reale și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Ialomițeanu. Titi Ialomițeanu O zi teribil de caldă a fost astăzi, motiv în plus ca spiritele să fie excesiv de agitate. Situația generală mai critică decât oricând : toți dau asigurări că de data aceasta s-a semnat, războiul bătându-ne fără dubiu la ușă. Iar în asemenea zile confuze, onestitatea nu mai este o monedă de circulație ! Acestea sunt vorbele Profesorului Mironescu : cu vanitatea lui, se gândește desigur că el este singurul om onest ce a mai rămas în România. Toți fac
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de palidă (de fapt, mai degrabă pământie) și m-a privit comme une bête traquée, ochii ei având însă aceeași expresie de încăpățânare ce mă înverșunează. Mă înverșuna în plus atmosfera de mister din jurul acestei boli (ce nu am niciun dubiu că este femeiască), leacurile primitive la care probabil recurge, nevoind să se arate doctorului, neputința mea de a stăpâni situația altfel decât prin strigăte și egoismul ei ce îmi adaugă noi suferințe la cele datorate bolii mele. Nu a scos
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mi-a provocat această știre, ce mă tem că e adevărată ! Tot timpul vorbind cu el, am avut senzația qu’il y a là du louche, fără a-i putea înțelege pozitiv jocul, asupra căruia nu mai am acum niciun dubiu... Dacă înainte părea interesat să afle ceva de la mine, acum am avut impresia că îmi servea el informațiile, eventual pentru ca eu să le difuzez - toate fiind demoralizante și catastrofice. Altfel, ce rost mai avea a-și risca situația actuală, de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
stricarea vremii, m-am văzut de dimineață obligat a porni pentru umilitoare tratative de aprovizionare. Este primul an când eu personal mă zbat cu aceste lucruri, altfel însă riscând să rămânem fără lemne în această iarnă ce are să fie (niciun dubiu aici !) cea mai grea din ceea ce ne-a fost dat până acum să cunoaștem. Neliniștea generală îngreunează și ea demersurile. Între prânz, înviorat de promisiuni, sătul de umbletul de colo-colo (nu găsisem birjă), în vreme ce turna cu găleata, străbăteam Mihai-Vodă, decis
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui Moise, care mă Întreabă dacă am aflat ceva. Întreabă șovăielnic, probabil că nu așteaptă un răspuns. Mă fudulesc cu treningul meu de bumbac. E roz-neon și are un imprimeu cauciucat, care spune cu litere albastru-neon, clare, fără Înflorituri, fără dubii: NEON. Pantalonii sînt gri și au În total vreo zece buzunare - sînt șase doar de la brîu pînă la genunchi. E o marfă rară, Înțeleg că e o modă nouă - maică- mea a reușit să mi-l cumpere de la fabrica de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mai sunt și nu voi trăi“. Lui William i se părea paradoxal și îngrozitor că trupul lui neted, bronzat, aproape gol, se afla acolo, părând la fel de zdravăn ca întotdeauna, la fel de solid și de viguros, în timp ce - așa cum știa acum, fără nici un dubiu - purta în el motorul propriei sale morți, iminente. Se întreba: „Să-i spun lui Rozanov?“ Dezvăluirea ar fi fost jenantă pentru amândoi. John Robert disprețuia eșecul, și ce eșec mai mare putea exista decât cel pe care trebuia el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se ferească, să-și ascundă fața; când își reveni, filozoful trecuse de ei. O, ce ghininon! exclamă Anthea. Fir-ar să fie, toată băutura asta irosită! Cel care a trecut nu era profesorul Rozanov? Cred că da. Nu exista nici un dubiu că Rozanov îl văzuse și observase că o ținea pe Anthea de mână. Tom se întoarse și făcu un pas, de parcă ar fi vrut să alerge după el, apoi se răzgândi. Anthea împingea cu vârful piciorului cioburile sticlei în șanț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
asemăn cu un citat al lui Bertrand Russel pe care l-am citit pe perete în casa d.lui Matteucci: ”Neplăcerea în lumea aceasta constă în faptul că idioții sunt foarte siguri pe ei înșiși, iar inteligenții sunt plini de dubii”. Cei înțelepți nu au nevoie de multe explicații pentru a înțelege ce a dorit să spună Russel. Spre seară am ajuns la Le Val, un sat mic și liniștit, iar o doamnă m-a condus direct la biserică unde l-
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de oaspeți de la casa pelerinului din Saint Gilles, unde am dormit, și am constatat că pe acolo au poposit puțini pelerini, câte doi, trei, din când în când, nu zilnic. Este posibl să fie cazați și pe la particulari, dar am dubii, căci acolo prețul este mult mai mare, iar pelerinii caută locuri avantajoase ca preț. Numărul lor, în această zonă, este extrem de mic. Probabil vor fi mai mulți după Toulouse. Pauza de amiază se prelungește, căci căldura și puterea razelor soarelui
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
unde se va întîmpla respectivul eveniment. Următorul paragraf de pe invitații va face referire la data exactă, precum și la ora la care sînt aș-teptați invitații precum și ora exactă la care va începe conferința de presă efectiv. Pentru a nu exista nici un dubiu se recomandă și atașarea unei hărți schițate la respectiva invitație, hartă pe care să fie marcat foarte clar imobilul unde va avea loc conferința de presă, precum și alte puncte de reper, reprezentînd locuri sau imobile foarte cunoscute, care să-i
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
o decădere progresivă a întregii umanități (Cain și Abel, Gen 4; starea de păcat din timpul potopului, Gen 6-8; turnul din Babel, Gen 11), apoi a lui Israel și a strămoșilor săi. La momentul actual al cercetărilor e în afara oricărui dubiu că povestirile despre patriarhi, exodul, drumul prin pustiu, stabilirea în Canaan și narațiunile despre primii regi, departe de a reflecta împrejurări și personaje proprii mileniului al II-lea sau începutului mileniului I î.C., ne transpun în perioade mult mai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
aspectele să fie verificate din punct de vedere istoric, ca de exemplu atunci când avem de-a face cu împlinirea unei profeții precum cea consemnată în 1Reg 13,1 ș.u. (2Reg 23,16). Însă un lucru este sigur în afara oricărui dubiu: până la sfârșitul secolului al VII-lea î.C., modul de a aduce cult lui Yhwh trebuie să fi fost încă asemănător cu cel dat celorlalte divinități. g) Aceea nu este singura concluzie ce se poate deduce din textul biblic. În
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vorba de existența, la origini, a unui sacrificiu al copiilor întâi născuți în Israel înlocuit apoi de un ritual de răscumpărare. Textul nu conține nicio aluzie la această practică; nici în regiunea Palestinei sacrificiul uman nu era cunoscut; astăzi există dubii întemeiate că ar fi fost practicat în Fenicia și Cartagina. h) Carnea animalului jertfit era friptă la foc și consumată împreună cu ierburi amare și azime (Ex 12,8, cf. 34,25) pe care textul le prescrie ca aliment pentru toată
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sâmbăta]”; același lucru e valabil și pentru šăbbat (Haag 1993). Prima accepție apare în Gen 8,22 (aluzia la potop) și în alte șapte cazuri, dar în alte texte e dificil de stabilit care este semnificația reală; în caz de dubiu e mereu mai prudent să traducem într-o manieră mai generică. Cu semnificația de „a înceta [un lucru]” verbul apare și într-un text extrabiblic, ostraconul de la Javne-Jam (mĕșăd ḥaṧabjăhû, în S-E Iudeii), în a doua jumătate a secolului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
multe secole. Ecourile sale s-au păstrat și în Noul Testament ale cărui texte „sabatice” trebuie interpretate în acest context. O soluție de compromis pentru a depăși problemele cu privire la respectarea sâmbetei este formulată în Mișna, Jômă’ VIII,6: „În caz de dubiu că o viață se află în pericol, acesta anulează sâmbăta”. Secțiunea următoare din același tratat propune o serie de exemple: dacă o clădire se prăbușește și există suspiciunea că cineva a rămas printre dărâmături, trebuie să se facă săpături, chiar dacă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o enunțare fidelă a propriilor păcate săvârșite, ci, mai mult, ca o căutare pe care o face împreună cu preotul-confesor în vederea identificării rădăcinii păcatelor sale și a comportamentelor greșite. b. Intervenția confesorului În practica actuală a sacramentului reconcilierii, există, din partea unora, dubii asupra faptului dacă confesorul trebuie sau nu să spună ceva penitentului în confesional. Un lucru însă este evident: în confesional, penitentul îl întâlnește pe Dumnezeu, al cărui atribut este, printre altele, dialogicitatea. Dumnezeu vrea să fie în dialog cu omul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]