4,261 matches
-
treime din PIB se produce acolo. Alte mari orașe sunt Tampere, Turku, Oulu, Jyväskylä, Lahti și Kuopio. Din secolul al XII-lea și până la începutul secolului al XIX-lea, Finlanda a constituit provincia estică a Suediei. Apoi a devenit Mare Ducat autonom în cadrul Imperiului Rus până la Revoluția Rusă. Aceasta s-a soldat cu declararea independenței Finlandei, urmată de un război civil în care „roșiii” pro-bolșevici au fost învinși de „albii” pro-conservatori cu ajutorul Imperiului German. După o scurtă tentativă de a înființa
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
de la sursă la sursă, limitele la est și la nord nefiind nici ele foarte exacte. O primă atestare oficială a Finlandei ca unitate, fie doar și cu numele, a apărut atunci când Ioan al III-lea al Suediei și-a denumit ducatul „Marele Ducat al Finlandei” (pe la 1580), ca strategie pentru a se opune revendicărilor teritoriale ale țarului Rusiei. Termenul a devenit parte a titlurilor deținute de regele Suediei, fără a avea însă vreo aplicabilitate practică. Teritoriul finlandez avea același statut ca
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
la sursă, limitele la est și la nord nefiind nici ele foarte exacte. O primă atestare oficială a Finlandei ca unitate, fie doar și cu numele, a apărut atunci când Ioan al III-lea al Suediei și-a denumit ducatul „Marele Ducat al Finlandei” (pe la 1580), ca strategie pentru a se opune revendicărilor teritoriale ale țarului Rusiei. Termenul a devenit parte a titlurilor deținute de regele Suediei, fără a avea însă vreo aplicabilitate practică. Teritoriul finlandez avea același statut ca și malul
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
moderne ale Finlandei au apărut abia după sfârșitul uniunii Suedia-Finlanda. În 1809, Rusiei i s-a cedat nu un teritoriu definit denumit „Finlanda”, ci mai degrabă șase provincii, Ålandul, și o mică parte din comitatul Västerbotten. Limita dintre noul Mare Ducat al Finlandei și restul Suediei urma să se traseze fie de-a lungul râului Kemijoki, care reprezenta limita dintre comitatele suedeze Västerbotten și Österbotten (Ostrobothnia) la acea vreme - așa cum au propus suedezii la negocierile pentru pace - fie de-a lungul
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
acest moment, denumirea de „Finlanda” era termenul predominant utilizat pentru întreaga zonă dintre granița Suediei cu Rusia și Golful Botnic. La 29 martie 1809, după ce a fost cucerită de armatele țarului Alexandru I al Rusiei în , Finlanda a devenit Mare Ducat autonom în cadrul Imperiului Rus până la sfârșitul lui 1917. În 1811 Alexandru I a incorporat gubernia rusească Vîborg în Marele Ducat al Finlandei. În perioada dominației rusești, limba finlandeză a început să capete recunoaștere. Din anii 1860, a început să crească
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
La 29 martie 1809, după ce a fost cucerită de armatele țarului Alexandru I al Rusiei în , Finlanda a devenit Mare Ducat autonom în cadrul Imperiului Rus până la sfârșitul lui 1917. În 1811 Alexandru I a incorporat gubernia rusească Vîborg în Marele Ducat al Finlandei. În perioada dominației rusești, limba finlandeză a început să capete recunoaștere. Din anii 1860, a început să crească o mișcare naționalistă finlandeză, denumită . Printre reperele acestei mișcări se numără publicarea a ceea ce avea să devină epopeea națională a
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
se numără publicarea a ceea ce avea să devină epopeea națională a Finlandei "Kalevala"în 1835, precum și obținerea pentru limba finlandeză a aceluiași statut cu suedeza, în 1892. În 1906, în urma revoluției ruse, s-a introdus votul universal și în Marele Ducat al Finlandei. Relația între Marele Ducat și Imperiul Rus s-a înrăutățit însă, după ce guvernul rus a acționat în sensul restrângerii autonomiei Finlandei. De exemplu, votul universal a fost făcut, în practică, să-și piardă practic efectul, întrucât legile adoptate
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
să devină epopeea națională a Finlandei "Kalevala"în 1835, precum și obținerea pentru limba finlandeză a aceluiași statut cu suedeza, în 1892. În 1906, în urma revoluției ruse, s-a introdus votul universal și în Marele Ducat al Finlandei. Relația între Marele Ducat și Imperiul Rus s-a înrăutățit însă, după ce guvernul rus a acționat în sensul restrângerii autonomiei Finlandei. De exemplu, votul universal a fost făcut, în practică, să-și piardă practic efectul, întrucât legile adoptate de parlamentul finlandez trebuia să fie
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
1]]. Finlanda este cea mai performantă țară în istoria olimpică după medalii pe cap de locuitor și medalii de aur pe cap de locuitor. Finlanda a participat pentru prima oară la [[Jocurile Olimpice]] în 1908, când încă avea statut de [[Marele Ducat al Finlandei|Mare Ducat autonom]] în cadrul [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]]. La [[Jocurile Olimpice de vară din 1912]], așa-numitul a obținut trei medalii de aur. Finlanda a devenit una dintre cele mai de succes țări la Jocurile Olimpice până la începutul celui de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
mai performantă țară în istoria olimpică după medalii pe cap de locuitor și medalii de aur pe cap de locuitor. Finlanda a participat pentru prima oară la [[Jocurile Olimpice]] în 1908, când încă avea statut de [[Marele Ducat al Finlandei|Mare Ducat autonom]] în cadrul [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]]. La [[Jocurile Olimpice de vară din 1912]], așa-numitul a obținut trei medalii de aur. Finlanda a devenit una dintre cele mai de succes țări la Jocurile Olimpice până la începutul celui de [[al Doilea Război Mondial
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
o perioadă de diglosie și subordonare lingvistică, franceza fiind limba administrării iar occitana poporului. Aceasta s-a intensificat în secolul XVI prin impunerea francezei și italienei ca singure limbi oficiale pe teritoriul vorbitor de occitană, împărțit între Regatul Franței și Ducatul Savoiei. Occitana a devenit limba poporului și mai a rămas să fie vorbit printre unii aristocrați (în ciuda dominației limbilor franceză și italiană) și a continuat să beneficieze de o literatură productivă. Până la Revoluția franceză, în Béarn s-a folosit occitana
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
al III-lea în 1215 ca principat supus Sfântului Scaun. Sudul țării a fost cucerit de Frații Livonieni ai Sabiei, ordin militar monastic care a aderat la Ordinul Teutonic în 1237 și a devenit principala sa ramură, denumită Ordinul Livonian. Ducatul Estoniei s-a înființat în partea de nord a țării ca dominion direct al regelui Danemarcei între 1219 și 1346, când a fost vândut teutonilor și a devenit parte din Ordenstaat. În 1343, poporul din nordul Estoniei și din Saaremaa
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
a Ordinului Teutonic în urma înfrângerii din bătălia de la Grunwald din 1410, și mai ales după înfrângerea Ordinului Livonian în bătălia de la Swienta la 1 septembrie 1435, s-a semnat acordul de formare a Confederației Livoniene la 4 decembrie 1435. Marele Ducat al Moscovei și apoi Țaratul Rusiei au încercat fără succes să invadeze țara în 1481 și 1558. Confederația Livoniană a rezistat până la Războiul Livonian (1558-1582). Războaiele au redus populația estonă de la circa 250-300.000 de oameni înainte de Războiul Livonian până la
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
religia, și politica au suferit mari transformări. Slujbele bisericești se țineau acum în dialectul local, în locul latinei, ca până atunci. În Războiul Livonian din 1561, nordul Estoniei a intrat sub dominație suedeză. Estonia de Sud a format în anii 1560 Ducatul autonom al Livoniei intrat în componența Uniunii Polono-Lituaniene, fiind sub control comun al Coroanei Polone și al Marelui Ducat al Lituaniei, în cadrul căruia teritoriul actual al Estoniei forma două voievodate: voievodatul Dorpat (zona Tartu) și voievodatul Parnawa (zona Pärnu). În
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
atunci. În Războiul Livonian din 1561, nordul Estoniei a intrat sub dominație suedeză. Estonia de Sud a format în anii 1560 Ducatul autonom al Livoniei intrat în componența Uniunii Polono-Lituaniene, fiind sub control comun al Coroanei Polone și al Marelui Ducat al Lituaniei, în cadrul căruia teritoriul actual al Estoniei forma două voievodate: voievodatul Dorpat (zona Tartu) și voievodatul Parnawa (zona Pärnu). În 1629, Estonia continentală a intrat în întregime sub controlul Suediei. Estonia a fost împărțită administrativ în priovinciile Estonia (în
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
câtorva dintre cei mai cunoscuți voievozi ai Moldovei, precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Între 1774 și 1918, Suceava a fost un oraș în Imperiul Austriac (ulterior Austro-Ungaria), făcând parte din Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei. În această perioadă, a îndeplinit rolul de localitate de frontieră austro-ungară cu Regatul României. În secolul al XX-lea, orașul se extinde prin înglobarea localităților limitrofe Burdujeni și Ițcani, devenite cartiere. În perioada comunistă, are loc un amplu proces
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, orașul cunoaște o perioadă de modernizare și dezvoltare, ce transformă vechiul târg medieval, intrat în anonimat după pierderea statutului de capitală a Moldovei, într-un oraș important și modern din cadrul Ducatului Bucovinei. Perioada de înflorire urbană a Sucevei se produce în timpul mandatului lui Franz Des Loges (1846-1914), om politic austriac din Bucovina. El a îndeplinit funcția de primar al Sucevei timp de aproape un sfert de secol, între 1891 și 1914
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
descoperite pe locul numit „La arinii cășilor”, înainte de „ogrăzile avrigenilor”. Avea dăinuire din „terra Blachorum”. În anul 1367 este menționată o incursiune a domnitorului muntean Vladislav Vlaicu (1364-cca.1377) care ajunge până spre Avrig cu scopul de a-și recăpăta ducatele Făgărașului și Amlașului. În zona Oltului se găsesc castelele bisericești de la Bradu și Avrig, acesta din urmă fiind fortificat prin rezidiri, în anul 1506. Sibiul a început să perceapă dări satelor românești de prin anul 1380. Censul transformat din „terragium
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
și 1918, ceea ce mai rămăsese din Ocolul Câmpulungului parcurge mai multe etape distincte: perioada de administrație militară (1775-1786), perioada încorporării părții de nord a Moldovei la cercul administrativ teritorial al Galiției (1786-1848) și perioada în care Bucovina este recunoscută ca ducat autonom al imperiului, și în care, pe fondul politicii habsburgice de exploatare economică, socială și națională, se declanșează lupta patrioților români din aceste teritorii pentru a-și păstra ființa națională (1848-1918). La data de 12 octombrie 1777, toată populația este
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
însă dogele Veneției Enrico Dandolo a acceptat . Resentimentele venețienilor față de bizantini erau foarte puternice după 1171, astfel că dogele acceptă propunerea cruciaților de a transporta armata acestora către Egipt, însă le cere în schimb o sumă imensă ( 80.000 de ducați), iar în contextul în care cruciații aveau doar 2/3 din sumă iar pentru a acoperi diferența, dogele le cere să cucerească cetatea Zara ( se afla sub autoritatea Ungariei, care își anunțase intenția de pa participa la expediție). Orașul este
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
3/8 din Constantinopol și punctele cheie din arhipelagul greces și cetățiel de coastă care îi permiteau controlarea traficului comercial prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, și a Mării Egee alături de bazinul oriental al Mării Mediterane ( stăpânirea venețiană avea să se numească Ducatul Arhipelagului). Vor apărea și state grecești, state de rezistență greacă. În jurul anului 1203 apare Imperiul de Trapezunt, bazele acestui imperiu fiind puse de doi nepoți ai lui Andronic I Comnenul, David și Alexios. Imperiul nu a avut un rol important
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
crize prin restaurarea unei monede de aur cu o finețe mare, hyperpyron , și prin crearea unui nou sistem moenetar care a durat timp de aproximativ două secole. În 1304 a fost introdus basilikon , o monedă de argint pur modelată după ducatul venețian ce a marcat abandonarea structurilor comnene sub influența modelelor occidentale. Sistemul care a început în 1367 a fost construită în jurul monedei stavraton , o altă monedă din argint greu , echivalentă cu de două ori greutatea metalului fin al ultimei monede
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și a fost dată lui Leopold de Babenberg în 976. Prima atestare a numelui de Austria datează din 996 când a fost scris "Ostarrîchi", cu referire la teritoriul mărcii Babenberg. În 1156, Privilegium Minus a ridicat Austria la rang de ducat. În 1192, familia Babenberg a primit și ducatul Stiriei. Odată cu moartea lui Frederick al II-lea în 1246, linia de succesiune a Babenbergilor s-a stins. Ca urmare, Ottokar al II-lea al Boemiei a preluat controlul asupra ducatelor Austriei
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
în 976. Prima atestare a numelui de Austria datează din 996 când a fost scris "Ostarrîchi", cu referire la teritoriul mărcii Babenberg. În 1156, Privilegium Minus a ridicat Austria la rang de ducat. În 1192, familia Babenberg a primit și ducatul Stiriei. Odată cu moartea lui Frederick al II-lea în 1246, linia de succesiune a Babenbergilor s-a stins. Ca urmare, Ottokar al II-lea al Boemiei a preluat controlul asupra ducatelor Austriei, Stiriei și Carintiei. Domnia sa a luat sfârșit odată cu
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
de ducat. În 1192, familia Babenberg a primit și ducatul Stiriei. Odată cu moartea lui Frederick al II-lea în 1246, linia de succesiune a Babenbergilor s-a stins. Ca urmare, Ottokar al II-lea al Boemiei a preluat controlul asupra ducatelor Austriei, Stiriei și Carintiei. Domnia sa a luat sfârșit odată cu înfrângerea de la Dürnkrut în fata lui Rudolph I al Germaniei în 1278. De atunci și până la Primul Război Mondial, istoria Austriei a fost strâns legată de cea a dinastiei sale conducătoare
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]