2,114 matches
-
Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București, 1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu, „Port dunărean”, CNT, 1965, 4; Simion Bărbulescu, „Microbuzul de seară”, IL, 1965, 4; D. D. Șoitu, „Port dunărean”, IL, 1965, 8; Constantin Cubleșan, „Frumoasele garnizoanei”, TR, 1969, 49; Lucian Raicu, „Frumoasele garnizoanei”, RL, 1970, 2 ; Mircea Constantinescu, „Podul de foc”, RL, 1976
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu, „Port dunărean”, CNT, 1965, 4; Simion Bărbulescu, „Microbuzul de seară”, IL, 1965, 4; D. D. Șoitu, „Port dunărean”, IL, 1965, 8; Constantin Cubleșan, „Frumoasele garnizoanei”, TR, 1969, 49; Lucian Raicu, „Frumoasele garnizoanei”, RL, 1970, 2 ; Mircea Constantinescu, „Podul de foc”, RL, 1976, 4; Popa, Dicț. lit. (1977), 564; Dan Mutașcu, Un istratian, SPM, 1978, 416; Emil Manu, „Nuntă
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești sunt izbitor de inegale, fiind datorate probabil mai multor condeieri, unii buni, alții stângaci. La edituri bucureștene i s-au mai tipărit câteva cuprinzătoare relațiuni de voiaj: Corrida (1930), Peisagii iberice (1930), Icoane dunărene (1933), Abisinia (1935; tradusă în spaniolă: Viaje a través de la Etiopia de hoy, 1936), Spania de azi (1936), Sub soarele Africei răsăritene (1936), Nopți barceloneze (1937), Argentina (1938). „Cel mai fecund călător și turist român”, cum l-a calificat Șerban
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Monstrul apelor), București, 1931; ed. (Monștrii apelor), București, 1958; Perdidos entre las fieras, pref. Miguel Rivas, Barcelona, [1928]; Corrida. Arte, sangre y pasión, pref. Liviu Rebreanu, Corneliu Moldovanu, H. Ionescu și I. Vion, București, 1930; Peisagii iberice, București, 1930; Icoane dunărene, pref. Ion Simionescu, București, 1933; Abisinia, pref. Radu D. Rosetti, București, 1935; ed. (Viaje a través de la Etiopia de hoy), Barcelona, 1935; Spania de azi, pref. autorului, București, 1936; ed. 2 (Spania), pref. Miguel de Unamuno, București, 1936; Sub soarele
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
ca ziarist și-l face în 1881, mai întâi la Curierul român, o publicație efemeră editată la București începând din 20 august/1 septembrie 1881, de către juristul și omul politic brăilean Christodulo J. Suliotis, viitor fruntaș politic conservator în portul dunărean, cunoscut probabil aici de familia Bacalbașa. În gazeta acestuia, Bacalbașa semnează cu pseudonimul străveziu Bacon - pe care-l va folosi mulți ani de-acum încolo - o traducere în mai multe foiletoane, la rubrica „Litere, arte, științe“, Pesimismul în fața socialismului (nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
demisia cu 63 voturi contra 31 și 3 abțineri („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 18 aprilie 1877“, MOF., nr. 103, 7/19 mai 1877, pp. 3053- 3054). 43. La 26 aprilie/8 mai 1877 artileria turcă a bombardat localitățile dunărene Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași. În aceeași zi, din Calafat, cel mai important punct strategic al apărării românești de la Dunăre, s-a deschis focul - ca răspuns - asupra bateriilor turcești și a cetății Vidin. 44. Prima divizie de cazaci a ajuns
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oțelite Își dau loviri de moarte și răni își fac cumplite. Deodată unul cade ucis pe-a noastre lanuri, E vulturul prădalnic din tristele Balcanuri. Și-n patru părți a lumii zbor smulsele lui pene, Și cântă libertatea pe maluri dunărene. Mircești, 19 mai 187784 În timpul acesta armatele turcești sunt învingătoare împotriva muntenegrenilor pe care i resping neîncetat către Cetinge. Generalul Ali Saib re purtează o însemnată victorie și cucerește cele mai importante defileuri.85 362 bucureștii de altădată 84. ROM
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anumite chestiuni etice cu ecou în actualitate. Știind că mă împac cu Genoiu ca mîța cu cîinele, Baltă mi-a sugerat să mă interesez de perioada lui gălățeană. Am dat astfel de începuturile sale literare: trei „microportrete”, publicate în Pagini dunărene (Casa Regională a Creației Populare, Galați, 1964). Primul e al „tovarășului Alecu Crăciun, președintele gospodăriei colective din Băleni, raionul Bujor”, sub conducerea căruia „s-au obținut recolte bogate, îndestulînd hambarele oamenilor”; al doilea al profesoarei „Constanța Dumitriu din Romanu (raionul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la nivelul de viață, la alimentație. De aceea vă rugăm să citiți această scrisoare. Poate va ajunge și la urechea tovarășului Ceaușescu și va lua noi măsuri. Știm cu toții că traiul s-a scumpit în toate țările, iar toate țările dunărene au mărit și diurna în raport cu cheltuielile de trai ale țării respective. De exemplu, noi, când călătorim în zona iugoslavă, primim 13 dinari pe zi, pe când cehii, maghiarii, bulgarii, rușii, nemții, primesc actualmente 480 de dinari pe zi. Vă puteți da
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fiecare an, să studieze două semestre la Bard. Predam, În anul universitar ’96-’97, un curs intitulat Danube - a literary journey. Ionesco se alătura, de data asta, confraților săi, Musil și Kafka, Koestler și Krle²a, Ki½ și Canetti. Călătoria literară dunăreană se oprea la autori „central-europeni”; spiritul „Mittel-Europa” Încercam să-l punem În relație cu realitatea mereu schimbătoare a contemporaneității de aici și de acolo. Audiența era divizată, aproape egal, Între studenți americani și est-europeni. Dezbaterea de seminar câștigase o incitantă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
afirmat ca prozatoare după ce s-a stabilit în Italia, publicându-și acolo scrierile redactate în limba maternă și destinate diasporei românești. Primul volum de nuvele, Sevastia Dumbravă (1949), cuprinde patru ample narațiuni cu subiecte și personaje ce evocă spațiul Deltei dunărene. Romanul Sultana (1954) urmărește destinul zbuciumat al unei tinere de condiție modestă, aruncată într-un mediu viciat, multe pagini conturând cu luciditate o seamă de caracteristici ale societății românești dintre cele două războaie mondiale. Un alt roman, scris în limba
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
perspectivă istorică, ceea ce îi dă cercetătorului posibilitatea de a extrage o serie de particularități ale prozodiei avute în atenție: originalitatea, factura elaborată, armonia. După o serie de studii privind originea italo-greacă a versificației românești, problemele generale ale prozodiei din zona dunăreana, periodizarea istoriei versului românesc, G. își sintetizează cercetările într-o amplă Introducere în istoria versului românesc (1971). Potrivit unei concepții proprii, autorul examinează versificația românească în contextul culturii europene, stăruind asupra realizării unei istorii comparate a versificației. Lucrarea debutează cu
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
XVIII-lea și românii], Budapesta, 1940; Magyar-román szellemi kapcsolatok [Legături spirituale maghiaro-române], Budapesta, 1942; Az erdélyi román nyelvújítás [Înnoirea limbii române din Ardeal], Budapesta, 1943; A Dunatáj nyelvi alkata. A Dunatáj irodalmi fejlödése [Structura lingvistică și dezvoltarea literară a peisajului dunărean], Budapesta, 1947; Ismerjük meg a versformákat [Să cunoaștem formele de versificație], Budapesta, 1961; Esquisse d’une histoire de la versification roumaine, Budapesta, 1964; Stilul poetic al lui Eminescu, București, 1964; Précis de stylistique française, Budapesta, 1967; Elemenți di stilistica italiană, Budapesta
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
veche, o întâmplare de demult, o casă în care a locuit altă generație de Cozieni, toate aceste coincidențe sunt folosite de prozator pentru a redefini, îngroșa, îmbogăți tabloul de familie. Centrul acestei lumi imaginare este orașul N., oraș din câmpia dunăreană. Cleopatra trăiește cu bătrânul Lăscăruș, Eustațiu - soțul încornorat - consultă cărțile de astrologie pentru a vedea dacă pierde sau nu procesul cu țăranii din Dobrunu. Nu-i ocolit, în această frescă a societății românești, momentul răscoalei. D. este, aici, aproape de viziunea
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
mobilizat, dar nu și trimis pe front. Încă elev în clasa a III-a primară, editează revista „Lumea copiilor”, iar în 1937 înființează, tot la Brăila, revista „Flamura”. Publicistic, debutează în „Revista tineretului creștin” (1933), iar cu versuri, în „Valuri dunărene” (1936). Mai colaborează la „Universul literar”, „Luceafărul”, „Cadran”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. În 1936, îi apare culegerea de poezii și poeme în proză Gânduri prăfuite, semnată, ca și volumul următor, Rugă de ateu (1938), Mișu Constantin Dragomirescu. După război, colaborează
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
sisteme proprii de transport pentru navetiști (ISCIP, IPILF), alături de cursele de autobuz ce fac zilnic legătura dintre oraș și satele vecine. Migrația săptămânală a antrenat în anul 2000 un număr de 200 de specialiști, care aparțineau Grupului de Șantiere „Poduri Dunărene” (GSPD) Fetești, spre diferite șantiere de construcții din țară (Cernavodă, Neptun, Nicolae Bălcescu, Otopeni, Fundulea, Cosmești). Migrațiile interne temporare au orientat în același interval spre oraș 170 de persoane, pe fondul migrării unui număr de 294 de rezidenți spre alte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și locuințelor din ianuarie 2002. Dacă în 1936 numărul romilor era de 157, în 1992 cifra se multiplicase de aproape 10 ori (1.294 persoane). Se crede că primii credincioși baptiști au venit în Fetești din Transilvania odată cu construirea podurilor dunărene la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1938, aceștia au primit aprobarea de a-și construi un lăcaș de cult în cartierul Fetești-Oraș. În prezent, biserica are mai multe filiale, atât în Fetești, cât mai ales în satele vecine: Stelnica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ILIESCU, Leontin (18.VI.1880, București - ?), poet și publicist. Pe când învăța la liceul din Turnu Severin, I. ar fi debutat cu versuri la „Adevărul ilustrat”. Angajat tot atunci în mișcarea socialistă din portul dunărean, semnează articole și poezii în ziarul „Dreptatea” și scoate revista „Poarta de Fier” (1901). Ulterior urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Frecventa acum cenaclul lui Al. Macedonski, publicând poezii în „Forța morală” și în „Revista literară
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
Traduce poezie persană și indiană, din Baudelaire, Verlaine, Poe și din literatura sovietică. Cunoscut mai ales ca poet-traducător din poezia persană, D. este el însuși un poet prolific. După un scurt episod conformist, versurile sale, de inspirație exclusiv marină sau dunăreană, mărturisesc pasiunea pentru meseria sa, cea de navigator. Orientul și marea sunt cele două filtre esențiale prin care este văzută lumea: Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept moto un gazel, marea
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
de navigator. Orientul și marea sunt cele două filtre esențiale prin care este văzută lumea: Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului oaspăt/despletindu-și penajul din coc!”; „Pe-o fragedă tipsie de smarald,/ un nufăr
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
, baladă populară. Aparține ciclului de balade antiotomane, în cadrul căruia este inclusă subgrupei ce dezvoltă o tematică inspirată din viața porturilor dunărene. În culegeri, se întâlnește frecvent cu titlul redus doar la unul dintre cele două componente ale numelui: Chira (sau Chera), Chiralina (sau Cheralina). A fost creată, probabil, de cântăreții populari din zona orașelor Brăila și Galați, în prima jumătate a
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
Brătianu care tratează „Școala de la Annales” și arată că RHSEE a luat ca model revista Annales, revistele Byzantion și The Slavonic and East European Review, lucrări despre influența latină și italiană în sud-estul Europei, despre criza orientală - 1875, problemele bazinului dunărean și ale păcii. Cele mai importante sunt însă cele despre lucrarea lui Jacques Pirenne, Les grands courants de l’histoire universelle, vol. I, Des origines à l’Islam; vol. II. De l’expansion musulmane aux Traités de Westphalie, care, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în special primii nu prevăzuseră un plan special pentru a îngrădi influența Kremlinului în Bulgaria și România. Nord-americanii nu avuseseră decât scopuri generale (universaliste - o conducere democratică), dar nu interese speciale. Investițiile americane erau foarte scăzute în cele două țări dunărene. Istoricul german este de părere că SUA și Roosevelt „au acționat nesăbuit și contrar informațiilor precise” în 1945 și în acest fel au subestimat politica sovietică în Europa de Est. La Conferința de la Ialta, în februarie 1945, americanii au urmărit obținerea acordului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
états et les Roumains en Transylvanie `n RER, t. XIII/XIV-XV, 1974 și 1975, pp. 9-63 și 113-143. Un alt studiu pe aceeași temă s-a pierdut; Sfatul domnesc și adunarea stărilor. IV. Adunările de stări `n țările de Răsărit dunărene - vezi ediția tipărită `n România, București, 1995, cuv`nt `nainte al editorului francez, p. 7. Din această cercetare s-au realizat un curs universitar și o carte, „rămasă `ncă `n cea mai mare parte inedită” (Ș. Papacostea, „Cuv`nt `nainte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unui număr mare de firme în România a contribuit nu numai la dezvoltarea puternică a României, ci și la asigurarea de locuri de muncă pe termen lung și la creșterea economică din Austria. România și Austria fac parte din spațiul dunărean, definit de o multitudine de legături culturale, politice și economice. Cooperarea de-a lungul acestui fluviu, în contextul Procesului de Cooperare Dunăreană, al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, al Inițiativei Central-Europene, precum și în alte foruri regionale, a condus
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]