16,805 matches
-
privind încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, reglementarea legală criticată constituind, totodată, o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, aceasta nefiind de natură să îngrădească drepturi consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, aceasta nefiind de natură să îngrădească drepturi consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor sau egalitatea în drepturi a cetățenilor. ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
mai mică. Prin urmare, nu este justificat ca instanța de judecată să poată individualiza sancțiunea principală, dar să nu aibă posibilitatea individualizării sancțiunii complementare, aspect ce conduce la încălcarea rolului constituțional al instanțelor judecătorești și al dreptului la un proces echitabil. ... 10. Judecătoria Onești apreciază că prevederile art. 100 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu sunt de natură a încălca dispozițiile constituționale și nu restrâng exercițiul unor drepturi constituționale. Astfel, instanța reține că dispozițiile criticate reglementează
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
neconstituționalitate privind încălcarea accesului liber la justiție, din perspectiva lipsei posibilității judecătorului de a individualiza sancțiunea complementară, Curtea constată netemeinicia acestei susțineri. Astfel, prin Decizia nr. 661 din 24 octombrie 2017, precitată, paragraful 26, analizând invocarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 din Constituție și de art. 6 din Convenție, Curtea a reținut că art. 100 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 conține norme de drept material, substanțial, fără a avea implicații la nivel
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
politică urbană mobilizează astfel întreaga administrație publică și partenerii săi de dezvoltare și angrenează orașele spre realizarea celor patru dimensiuni interconectate menționate anterior. Prin urmare, (a) un oraș productiv și competitiv, (b) un oraș verde și rezilient, (c) un oraș echitabil și incluziv, și d) un oraș bine guvernat, acționează ca scopurile fundamentale ale recomandărilor propuse. Mai mult, există un pilon transversal cheie care unifică și asigură materializarea și articularea eficientă a scopurilor: forma și scara spațială. Provocările urbane au loc
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
scara spațială. Provocările urbane au loc la diferite niveluri: la nivel de cartier, de oraș, de zonă urbană funcțională și la nivel național. Prin urmare, măsurile orientate spre a avea orașe (a) productive și competitive, (b) verzi și reziliente, (c) echitabile și incluzive, (d) bine guvernate ar trebui proiectate la scara spațială adecvată, creând în același timp legături cu alte unități spațiale. În consecință, politicile ar trebui să vizeze în mod adecvat scara spațială și, de asemenea, să fie încorporate într-
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
ca fiind cu risc ridicat, confruntându-se astfel cu reziliența la cutremur, în timp ce majoritatea clădirilor publice și private nu respectă standardele de accesibilitate. Orașele se confruntă cu menținerea și îmbunătățirea calității spațiului public, precum și cu asigurarea accesului echitabil la spațiile verzi și publice. Procentul ridicat de spații urbane dezafectate rezultate din restructurarea activității de producție și peri-urbanizarea acestui tip de activități reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate de regenerare. Lipsa măsurilor conduce la fragmentare suplimentară
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
se realizează prin aplicarea celor mai adecvate instrumente digitale în cele trei dimensiuni interconectate: aspectele de mediu, sociale și economice ale dezvoltării durabile. Aceasta înseamnă că scopurile orașelor care funcționează bine sunt acelea de a dezvolta orașul productiv, ecologic și echitabil. În consecință, propunerile pentru o strategie națională de dezvoltare urbană în România se angajează în acest cadru și îl completează prin adăugarea unei a patra dimensiuni a orașelor bine guvernate. Aceasta mobilizează astfel întreaga administrație publică și partenerii săi de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
guvernate. Aceasta mobilizează astfel întreaga administrație publică și partenerii săi de dezvoltare și angrenează orașele spre realizarea celor patru dimensiuni interconectate menționate anterior. Prin urmare, (a) un oraș productiv și competitiv, (b) un oraș verde și rezilient, (c) un oraș echitabil și incluziv, și d) un oraș bine guvernat, acționează ca scopurile fundamentale ale recomandărilor propuse. Dimensiunile SNDU, detaliate în continuare mai jos, ar trebui astfel înțelese ca patru tratate, care se susțin reciproc, despre modul în care ar trebui planificat
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
scara spațială. Provocările urbane au loc la diferite niveluri: la nivel de cartier, de oraș, de zonă urbană funcțională și la nivel național. Prin urmare, măsurile orientate spre a avea orașe (a) productive și competitive, (b) verzi și reziliente, (c) echitabile și incluzive, (d) bine guvernate ar trebui proiectate la scara spațială adecvată, creând în același timp legături cu alte unități spațiale. În consecință, politicile ar trebui să vizeze în mod adecvat scara spațială și, de asemenea, să fie încorporate într-
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Combaterea efectelor contracției demografice prin încurajarea parteneriatelor strategice cu instituțiile de învățământ și organizații comunitare pentru a dezvolta, atrage și reține o forță de muncă calificată; și • Asigurarea unor procese de guvernanță eficiente care nu împiedică competitivitatea economică. Un oraș echitabil și incluziv Puterea transformatoare a orașelor oferă oportunități egale și acces la justiție în probleme de mediu pentru toți*20. Prin aceasta se înțelege că fiecare categorie demografică trebuie să aibă acces egal la servicii de interes general - acces echitabil la
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
oraș echitabil și incluziv Puterea transformatoare a orașelor oferă oportunități egale și acces la justiție în probleme de mediu pentru toți*20. Prin aceasta se înțelege că fiecare categorie demografică trebuie să aibă acces egal la servicii de interes general - acces echitabil la beneficiile produse de zonele urbane. Locuințe adecvate și la prețuri accesibile, accesul la infrastructură care include furnizarea de energie, racordarea la canalizare și apă potabilă ar trebui să fie o realitate în toate cartierele, iar accesul la spațiul verde
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
toți, ODD 7.1 - Asigurarea accesului universal la servicii energetice accesibile financiar, fiabile și moderne, ODD 10 - Inegalități reduse, ODD 13.1 - Locuințe decente și ODD 16.7 - Asigurarea luării de decizii receptive, incluzive, participative și reprezentative la toate nivelurile. În România, orașele echitabile și incluzive trebuie să acorde o atenție specială marginalizării și excluderii persoanelor sărace, a minorităților etnice, a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor în vârstă din mediul urban. Răspunsurile la orașe juste, incluzive și durabile vor depinde de: Regularizarea proprietății
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
formularea unui set de scopuri clare care să ghideze dezvoltarea către calea sustenabilității și un rol de coordonare în consolidarea capacității instituționale și a instrumentelor de politică disponibile pentru a se asigura că orașele devin: i) verzi și reziliente, ii) echitabile și incluzive, iii ) competitive și productive, și iv) bine guvernate. După cum s-a menționat la început, sustenabilitatea spațială și planificarea urbană sunt transversale și fundamentale în materializarea acestor scopuri. România se confruntă cu o dezvoltare teritorială inegală și un
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
specifice, măsuri pentru dezvoltarea urbană durabilă și integrată SNDU identifică o paletă largă de probleme urbane pe care orașele trebuie să le ia în considerare pentru a deveni în mod efectiv a) verzi și reziliente, b) productive și competitive, c) echitabile și incluzive, și d) bine guvernate. Obiectivele prioritare reprezintă nucleul SNDU, fiind direcțiile esențiale pentru a aduce beneficii integrate și contribuții simultane la obiectivele și viziunea strategiei. Metodologia aplicată pentru identificarea obiectivelor prioritare a fost un proces de consultare cu
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
ci mijlocul de a aborda provocările urbane și de a atinge viziunea și obiectivele dezvoltării urbane. Cu alte cuvinte, complementar propunerilor din planul de acțiune scopul ca orașele românești să devină: a) verzi și reziliente, b) productive și competitive, c) echitabile și incluzive, și d) bine guvernate, va integra o digitalizare cuprinzătoare în dimensiuni specifice, în care utilizarea instrumentelor orașului inteligent și efectele lor multiplicatoare pot face rețelele de infrastructură și serviciile publice mai eficiente și mai echitabile, conlucrând în beneficiul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
și competitive, c) echitabile și incluzive, și d) bine guvernate, va integra o digitalizare cuprinzătoare în dimensiuni specifice, în care utilizarea instrumentelor orașului inteligent și efectele lor multiplicatoare pot face rețelele de infrastructură și serviciile publice mai eficiente și mai echitabile, conlucrând în beneficiul tuturor, al rezidenților și al întreprinderilor deopotrivă. Principalele dimensiuni care trebuie luate în considerare pentru un oraș inteligent sunt: economie inteligentă, mobilitate inteligentă, mediu inteligent, populație inteligentă, stil de viață inteligent, guvernanță inteligentă. Programele specifice în care
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării instanței de control constituțional în prezenta cauză, prin Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
ale art. 406 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, care reglementează aspecte privind conținutul minutei, pronunțarea acesteia și redactarea hotărârii judecătorești, sunt neconstituționale, fiind contrare dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și dispozițiilor constituționale ale art. 124 alin. (1) referitoare la înfăptuirea justiției (Decizia nr. 233
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
precum și dispozițiilor constituționale ale art. 124 alin. (1) referitoare la înfăptuirea justiției (Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2021, paragraful 56). Din această perspectivă, Curtea a reținut că, pentru a se asigura în mod efectiv dreptul la un proces echitabil și garanțiile care se referă la înfăptuirea justiției, este necesar ca redactarea hotărârii judecătorești (motivarea în fapt și în drept) să aibă loc la data pronunțării, întrucât la acest moment procesual, ca rezultat al deliberării, se conturează considerentele ce conduc
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
drept (Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2021, paragraful 57). În acest sens, Curtea a reținut că o „justiție întârziată/amânată“ prin lipsa motivării în fapt și în drept a hotărârii judecătorești la data pronunțării este contrară dreptului la un proces echitabil și încalcă, implicit, dreptatea - valoare supremă în statul de drept -, iar punerea în executare a hotărârii judecătorești definitive la data pronunțării minutei (dispozitivului) cu motivarea în fapt post factum a soluției, la o dată care, în practică, se plasează la
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
de exercitare a cererii de revizuire, care curge de la rămânerea definitivă a hotărârii atacate, iar nu de la comunicarea acesteia, nu este de natură să afecteze dreptul părții de a se adresa justiției și nici dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, reprezintă o garanție a asigurării dreptului la soluționarea cauzei cu celeritate și într-un termen rezonabil, având în vedere specificul căii extraordinare de atac a revizuirii. Chiar în situația în care partea interesată s-a aflat într-o
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
hotărârii a cărei revizuire se solicită. ... 26. În acest sens, Curtea a reținut că obligația părților de ași exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunțării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădește accesul liber la justiție al revizuentului și nici dreptul său la un proces echitabil. ... 27. Concluzionând, Curtea a subliniat faptul că în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și ale art. 129, care statuează că „împotriva hotărârilor
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (1) referitor la delegarea legislativă și art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil și 13 referitor la dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 11 referitor la prezumția de nevinovăție din Declarația universală a drepturilor omului. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]