2,582 matches
-
ceva se va mai pierde, va trebui să mai renunțăm la altceva, în fața mersului inexorabil al progresului tehnic. De fapt, dacă omul n-ar fi ipotecat nimic, din teamă sau din prudență exagerată, societatea omenească nu ar mai fi progresat.“ („Ecologie și sistematizare“, Argeș, nr. 7/1988) STANCU-ATANASIU Natalia „Asemeni întregii culturi, deci și teatrului a cărui «conștiință de sine» a fost dintotdeauna și trebuie să rămână mereu, critica stă azi sub semnul accentuării dimensiunii sale politico-ideologice și educative. Comentatorii și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
înmulțit în ultimii ani, elevii sunt dornici să ajute, să facă ceva notabil în viața lor, să-și folosească timpul liber în mod plăcut și fructuos. Proiectele educaționale derulate în școala permit tinerilor să se implice în activități variate: teatru, ecologie sau parteneriat școlar. Spectacolele „Miss & Mister Cuza Vodă” sau „Mărțișor” promovează frumusețea, elegantă, rafinamentul dar în același timp acordă atenție valorilor morale și spirituale, inteligenței și spontaneității, bunului gust și spiritului de organizare. În sfârșit, dar nu în ultimul rând
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de Științe Medicale, filiala Iași, din 1964, al Cercului de Recuperare Medicală din cadrul Societății de Științe Medicale, filiala Iași (1970-1989), al Asociației Oamenilor de Știință, filiala Iași, din 1985, al Comisiei de Inventică a I.M.F. Iași (19841988), al Societății de Ecologie din Moldova, din 1990, și membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină din 1990. Prof. univ. dr. Constantin Caraman s-a stins din viață în ziua de 4 iunie 2003 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea Iași. REFERIRI EXTRASE
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
din care 15 în străinătate. A publicat peste 106 articole științifice în reviste de specialitate și a redactat patru hărți pedologice. Activitatea de cercetare depusă dea lungul anilor s-a derulat în special în domeniile geografiei fizice, științei solului, geomorfologiei, ecologiei etc. Împreună cu profesorul doctor Ioan Hârjoabă a editat cinci volume denumite Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995, 1996, 1998, 1999). În anul 1998 a fost premiat de Academia Română cu premiul Gheorghe Munteanu Murgoci pentru lucrarea Depresiunea Cracău
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
limitat la informații) și o activitate colectivista (care estompa, așadar, personalitatea individului) au fost considerate drept caracteristici ideale pentru edificarea, prin manipulare, a acelui om nou solicitat de Ceaușescu. De ce Berevoiesti? V. V. Caramelea și Alex. Bera explică în studiul lor "Ecologia naturală în studiul adaptabilității umane și al personalitdtii" (1968), studiu care conține o sinteză asupra experimentului de la Berevoiesti. Se constatase că la Berevoiesti existau "grupuri cu o evoluție îndelungată, biologică și socială, într-o zonă de veche locuire umană." Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
1975, în luna februarie își susține cu succes teza de doctorat, primind aprecierile unanime ale membrilor comisiei și ale specialiștilor care au făcut referate. În perioada 1-14 dec. 1975 a făcut o deplasare pentru documentare în Polonia, la Institutul de Ecologie PAN de la Varșovia. Acumulările științifice au fost fructificate în multiple contracte de cercetare pe care le-a realizat în conducerea cercului studențesc de Hidrobiologie. În 1970 ocupă, prin concurs, postul de șef de lucrări și preia apoi cursul și toate
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a inițiat și le-a condus o lungă perioadă de timp asupra speciei Cornus mas L., în cadrul mai multor populații din împrejurimile orașului Iași și din alte părți ale țării, au devenit cunoscute numeroase aspecte ale variabilității intraspecifice și ale ecologiei acestei specii. A fost elaborată și o metodică specială pentru asemenea investigații. Terenul de acțiune, pentru astfel de cercetări l-au constituit populațiile de pe valea Vămășoaiei și Dealul Repedea din Iași, dar și din alte locuri, din Bucovina până în Delta
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
la specialitatea Piscicultură și amenajări piscicole, la Universitatea din Galați. Activitatea sa științifică sa desfășurat în mai multe direcții. În primul plan se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
forme, din care 102 specii și 87 forme sunt noutăți pentru fauna României, pentru Moldova sau pentru alte regiuni cercetate, iar o specie și două forme noi pentru știință. De asemenea, de o deosebită importanță sunt lucrările sale privind biologia, ecologia și tehnologiile de combatere a speciilor de insecte dăunătoare, care au venit să umple goluri mari în domeniul protecției plantelor. Ele au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice publicate în diverse reviste de specialitate. Înzestrat cu perseverență și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Cosmești până în pădurea Buciumenilor, desigur nu pentru cei care pleacă ci mai ales pentru cei care vin la vin. Asfaltul fiind scump, conform legii compensării, nu s-a pus nici un metru pătrat de piatră pe uliți, desigur din respect pentru ecologia pământului și pentru sprijinirea producătorilor autohtoni de cizme, gumari, șoșoni, galoși... gogoși. Amintirile acestea ale mele le scriu cam alandala, cum îmi vin în minte. Mi-a spus Aurel să scriu. Pentru ce? Așa trebuie. Din slăbiciunile noastre ceilalți, dacă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a devenit o reacție legitimă de apărare a identității naționale. În atmosfera oarecum relaxată de după 1980 a coresponda cu specialiști și intelectuali de peste hotare devenise o paractică frecventă. La Iași s-au stabilit relații mai Întâi pe teme medicale, de ecologie, tehnologie. Academia Română devenise gazda a numeroase reuniuni iar Asociația Oamenilor de Știință Înființată În 1984 și Comisia de Ecologie Umană constituită În 1986 desfășurau programe cu largă participare din țară și străinătate. În vara anului 1988 s-a ivit prilejul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
specialiști și intelectuali de peste hotare devenise o paractică frecventă. La Iași s-au stabilit relații mai Întâi pe teme medicale, de ecologie, tehnologie. Academia Română devenise gazda a numeroase reuniuni iar Asociația Oamenilor de Știință Înființată În 1984 și Comisia de Ecologie Umană constituită În 1986 desfășurau programe cu largă participare din țară și străinătate. În vara anului 1988 s-a ivit prilejul unei discuții cu un vizitator italian, președintele Centrului Cultural de Unitate Latină cu sediul În localitatea turistică Alassio de pe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ivit prilejul unei discuții cu un vizitator italian, președintele Centrului Cultural de Unitate Latină cu sediul În localitatea turistică Alassio de pe coasta Liguriei. Această organizație promova activități culturale din viața poparelor latine din spațiul european. În contextul preocupărilor de Etno ecologie susținute În Comisia de Ecologie Umană de la Iași am convenit Înființarea Societății Culturale „Ginta Latină” . Obiectivele cuprinse În Declarație și referirile la susținerea comunităților românești supuse deznaționalizării corespundeau prevederilor organismelor internaționale de apărare a Drepturilor Omului și minorităților. Avem În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
un vizitator italian, președintele Centrului Cultural de Unitate Latină cu sediul În localitatea turistică Alassio de pe coasta Liguriei. Această organizație promova activități culturale din viața poparelor latine din spațiul european. În contextul preocupărilor de Etno ecologie susținute În Comisia de Ecologie Umană de la Iași am convenit Înființarea Societății Culturale „Ginta Latină” . Obiectivele cuprinse În Declarație și referirile la susținerea comunităților românești supuse deznaționalizării corespundeau prevederilor organismelor internaționale de apărare a Drepturilor Omului și minorităților. Avem În vedere documentele care au precedat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
luni după evenimentele din 1989. Scriitori, poeți, cercetători basarabeni se regăseau În editurile și publicistica din toată țara. Prin natura descrierilor de față vom aminti numai acele scrieri care ne-au fost trimise la Iași contingente cu preocupările Comisiei de Ecologie Umană sau Fundația Ginta Latină. Al. Andronic, P. Spinei, Leonida Boicu cadre universitare, sau ilustrat prin publicarea de studii de istorie și arheologie privind spațiul est carpatic. C. A. Munteanu a debutat Înainte de război cu eseistică și lirică tradiționalistă pentru ca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și murit la scurt timp de la arestare. 1987 Arcadie Donos propune o Întâlnire a poeților basarabeni aflați În țară În vederea alcătuirii unui volum de poezii continuând culegerea „Constelația Lirei” a poeților din Basarabia. 1987 Marțian Cotrău Conduce simpozionul Comisiei de Ecologie Umană pe teme de Etno ecologie relevante asupra soartei românilor de peste hotare. 1988 Valentina Codreanu fiica luptătorului Unionist Ștefan Codreanu, membru În Sfatul Țării ne trimite date biografice privitoare la tatăl ei. Cronologia unor sărbătoriri, evocări, reuniuni 1974 După trei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
arestare. 1987 Arcadie Donos propune o Întâlnire a poeților basarabeni aflați În țară În vederea alcătuirii unui volum de poezii continuând culegerea „Constelația Lirei” a poeților din Basarabia. 1987 Marțian Cotrău Conduce simpozionul Comisiei de Ecologie Umană pe teme de Etno ecologie relevante asupra soartei românilor de peste hotare. 1988 Valentina Codreanu fiica luptătorului Unionist Ștefan Codreanu, membru În Sfatul Țării ne trimite date biografice privitoare la tatăl ei. Cronologia unor sărbătoriri, evocări, reuniuni 1974 După trei decenii de teamă și tăcere gândul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
solicitate 9 surse din București, Timișoara, Sibiu, Iași. Se continuă strângerea materialului și redactarea lucrării “Basarabia pe drumul Unirii”. 1984 (ianuarie) Se constituie Asociația Oamenilor de Știință din Iași, În cadrul căreia, În anul următor avea să se Înființeze “Comisia de Ecologie Umană”. 1986 La Balțătești, jud. Neamț, are loc Simpozionul de Ecologie, manifestare națională sub egida Academiei și a Institutului de Cercetări Biologice București. În urma demersurilor și bunăvoinței Prof. Dr. Marțian Cotrău, președintele A.O.S. - Iași ia ființă “Comisia de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
materialului și redactarea lucrării “Basarabia pe drumul Unirii”. 1984 (ianuarie) Se constituie Asociația Oamenilor de Știință din Iași, În cadrul căreia, În anul următor avea să se Înființeze “Comisia de Ecologie Umană”. 1986 La Balțătești, jud. Neamț, are loc Simpozionul de Ecologie, manifestare națională sub egida Academiei și a Institutului de Cercetări Biologice București. În urma demersurilor și bunăvoinței Prof. Dr. Marțian Cotrău, președintele A.O.S. - Iași ia ființă “Comisia de Ecologie Umană”. 1987 Pentru a se iniția activități concrete În apărarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Umană”. 1986 La Balțătești, jud. Neamț, are loc Simpozionul de Ecologie, manifestare națională sub egida Academiei și a Institutului de Cercetări Biologice București. În urma demersurilor și bunăvoinței Prof. Dr. Marțian Cotrău, președintele A.O.S. - Iași ia ființă “Comisia de Ecologie Umană”. 1987 Pentru a se iniția activități concrete În apărarea valorilor naționale, spirituale și morale se Înființează Cercul “Cercetașii Naturii” după regulamentul Mișcării Cercetașilor. Membrii fondatori au fost: G-ral Al. Mârzac, Prof. D. Cărăușu și Vl. Bejan, foști cercetași În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Tecuci, Chișinău, Bălți. 27 septembrie. Întâlnire la București a absolvenților liceelor B. P. Hașdeu - Buzău, Chișinău, Hotin. 1988 În 12 iunie, comemorarea la Iași a 200 de ani de la nașterea Gh. Asachi (Herța). Inițiator : Ing. Al. Ioachimescu Simpozion de Etno - Ecologie 1989 După mai multe Întâlniri cu D-ul Amato Godfrin din Italia (orașul Alassio) pe data de 30 octombrie se constituie Societatea Culturală “Ginta Latină” cu sediul la Iași. Urmează ca prin D-ul Amato Godfrin să se creeze o
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Caraman, Gh. Ivănescu, Vasile Harea, Mihai Todosia, Cristofor Simionescu, Marțian Cotrău, Ilie Dodea, Petre Brânzei, Vasile Pavelcu. Impetuoasa evoluție impusă industriei de dictatura de dezvoltare și ca o consecință alterarea mediului natural a adus În prim planul cercetării științifice problemele ecologiei. În toate centrele universitare domeniul ecologiei punea În evidență necesitatea Îmbunătățirii raportului dintre om și mediu Într-o epocă În care toată atenția și eforturile priveau În exclusivitate productivitatea și progresul material. Mișcarea ecologistă și-a extins preocupările asupra funcționării
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Todosia, Cristofor Simionescu, Marțian Cotrău, Ilie Dodea, Petre Brânzei, Vasile Pavelcu. Impetuoasa evoluție impusă industriei de dictatura de dezvoltare și ca o consecință alterarea mediului natural a adus În prim planul cercetării științifice problemele ecologiei. În toate centrele universitare domeniul ecologiei punea În evidență necesitatea Îmbunătățirii raportului dintre om și mediu Într-o epocă În care toată atenția și eforturile priveau În exclusivitate productivitatea și progresul material. Mișcarea ecologistă și-a extins preocupările asupra funcționării și dezvoltării vieții sociale dezvăluind incompatibilități
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
socială, culturală ori mentală tulbură echilibrul psihosomatic al individului scăzându-i randamentul biologic, confortul psihic, echilibrul moral. Pentru o mai bună cunoaștere a influențelor externe ce induc comportamentul antisocial și aberant al individului s-a Înființat În cadrul AOȘ Comisia de Ecologie Umană care a editat 14 volume de lucrări cuprinzând temele a peste 800 comunicatori. Pledoariile Ecologiei Umane s-au orientat spre două direcții: 1 Conservarea mediului natural perturbat de evoluția demografică și progresul tehnologiilor; 2 apărarea patrimoniului etnic În comunitățile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
moral. Pentru o mai bună cunoaștere a influențelor externe ce induc comportamentul antisocial și aberant al individului s-a Înființat În cadrul AOȘ Comisia de Ecologie Umană care a editat 14 volume de lucrări cuprinzând temele a peste 800 comunicatori. Pledoariile Ecologiei Umane s-au orientat spre două direcții: 1 Conservarea mediului natural perturbat de evoluția demografică și progresul tehnologiilor; 2 apărarea patrimoniului etnic În comunitățile românești de peste hotare amenințate de deznaționalizare. Pentru a da suport social acțiunilor de concretizare a celor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]