1,967 matches
-
competență vs. performanță operată de Chomsky prea limitată pentru a descrie comportamentul lingvistic ca un întreg, iar teoria lingvistică a acestuia, care nu ține cont de factorii socio-culturali sau de condițiile dintr-o comunitate de limbă heterogenă, o „grădină a Edenului”. „Dacă la creatorul gramaticii generative competența avea caracteristicile unui construct predominant intrapersonal și denumea o facultate înnăscută, un «deja-existent» de natură lingvistică, la Hymes, competența devine construct dinamic și și interpersonal. Specificul acestei viziuni constă în evidențierea regulilor sociale și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
presus de natură. Ca să înțelegem mai bine, s-o luăm oarecum de la Adam. Inaccesibila grădină de frumuseți, după care suspină îndureratul suflet omenesc, i-a fost dată lui în stăpânire cu destinația „s-o lucreze și s-o păzească”. Grădina Edenului o sădise Dumnezeu, iar destinația lui Adam de a o lucra și a o păzi apare ca o prelungire a operei divine, ca o colaborare prin care omul și neamul lui viitor puteau s-o extindă pe toată fața pământului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin care omul și neamul lui viitor puteau s-o extindă pe toată fața pământului și să-l transforme în fermecător paradis. Să observăm că nu e vorba numai de munca manuală, dar și de angajarea facultăților sufletești, de vreme ce paza Edenului implică atenție trează și perspicacitate. Ideea aceasta pare și mai luminoasă din tabloul paradisiac care urmează, unde Dumnezeu aduce în fața lui Adam toate viețuitoarele pământului, ca el să le pună nume. Și le-a pus. Și așa au rămas numele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu sunt întru totul de acord; unii îl derivă din ebraicul târziu pardes, iar alții din bactricul sau persanul pairidaeza, care înseamnă trecere de la o stare la alta. Paradisul trecut astfel la evrei și la greci e tot una cu Edenul biblic. Edenul e peisajul în care era grădina întâilor oameni. Dar chiar cuvântul acesta ebraic derivă din asirianul edinu, care înseamnă câmpie. Edin se numește câmpia mesopotamică, iar Mesopotamia în literatura asiro babiloniană se numește Dilmum. Această Dilmum, după însăși
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întru totul de acord; unii îl derivă din ebraicul târziu pardes, iar alții din bactricul sau persanul pairidaeza, care înseamnă trecere de la o stare la alta. Paradisul trecut astfel la evrei și la greci e tot una cu Edenul biblic. Edenul e peisajul în care era grădina întâilor oameni. Dar chiar cuvântul acesta ebraic derivă din asirianul edinu, care înseamnă câmpie. Edin se numește câmpia mesopotamică, iar Mesopotamia în literatura asiro babiloniană se numește Dilmum. Această Dilmum, după însăși indicația Genezei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dar chiar cuvântul acesta ebraic derivă din asirianul edinu, care înseamnă câmpie. Edin se numește câmpia mesopotamică, iar Mesopotamia în literatura asiro babiloniană se numește Dilmum. Această Dilmum, după însăși indicația Genezei mozaice, e peisajul în care a existat grădina Edenului sau a paradisului. În sens figurat, paradisul se numește sânul lui Abraam și se știe că bătrânul patriarh era originar din Ur, străvechea cetate care a existat în această parte de loc. Totuși chestiunea identificării geografice a paradisului edenic continuă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de imperfecțiunea cunoștințelor geografice ale vremii, Ioan Damaschin crede că Fisonul e Gangele indic, precum alții cred că ar fi Indul, apoi Geonul e Nilul egiptean, iar al treilea Tigrul. Evreii, cu care sunt de acord asiro babilonienii, credeau că Edenul e roditoarea câmpie mesopotamică, iar arienii situau paradisul pe muntele nordic, care ar fi uneori Araratul, iar alteori Himalaya. În orice caz, spațiul paradisiac, atât după Biblie cât și după vechile mitologii, se desfășoară, cu modificări de localizare națională, între
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în culmea deznădejdii adoarme cu revolverul pe masa de noapte și visează că s-a sinucis. Un geniu necunoscut îl scoală din mormânt și-l poartă prin spații stelare până într-un tărâm, care aduce cu Arcadia fabuloasă ori cu Edenul biblic. E țara fericiților. O armonie neschimbată îmbrățișează pe oameni și natura cu flora și fauna ei laolaltă. Între om și arbori, între om și dobitoace e un schimb de graiuri fără cuvinte, sunt corespondențe vii și întrepătrunderi fluide, ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vom observa că aceste glasuri omenești din câmpul pedagogiei, al artei și al misticii, se unesc cu glasul Mântuitorului, care proclamă sensul edenic al copilăriei. Afirmând că nostalgia paradisului e impulsul primordial al creațiilor omenești, neam gândit mai întâi la Edenul terestru, a cărui amintire e atât de fecundă în voința de civilizație a omenirii, și la paradisul ceresc, a cărui aspirație ridică până în vecinătatea cerului plăsmuirile culturii. Spiritul omenesc însă, biciuit de nostalgie, descoperă urmele paradisului chiar în această viață
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
către cel din urmă, prin Milton geniul creștin a dat expresie începutului, iar prin Dante sfârșitului, precum prin Dostoievski a dat expresie amândurora fuzionate în realitatea psihologică. Orb ca și legendarul cântăreț al Olimpului antic, Milton e poetul Genezei, al Edenului și al căderii omului. El constituie pentru noi exemplificarea tipică a adevărului că geniul reproduce în plăsmuirile sale chipul Creatorului lumii și că, atunci când se conformează voii lui Dumnezeu, opera lui capătă un sens teandric în spiritul cel mai creștin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu s-a încumetat să ne descrie drama cerească a căderii îngerilor, despre care însăși Scriptura vorbește atât de puțin, sublimitatea lumii divine a spiritelor pure în opoziție cu infernul lui Satan, creația cosmosului și a omului, măreția multicoloră a Edenului, splendoarea și dragostea castă a primei perechi, ispitirea și căderea, mila Fiului lui Dumnezeu ca Logos mijlocitor între om și Creator. Toată această uriașă, aeriană și covârșitoare viziune e țâșnită din mizeria terestră a orbului. „Eu nu mai văd, zice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de înălțător, în fața mea s-a închis pentru totdeauna”. Dar din această beznă a nefericirii, orbul de geniu a văzut ca nimeni altul misterul lumii și frumusețea raiului primordial. Milton a asistat în duh la creație și a trăit în Eden. Opera a fost dictată celor două fiice ale sale. Ea cuprinde lucruri de o îndrăzneală neînchipuită, cum e amorul dintre Adam și Eva, înainte și după cădere; dar totul e dominat de o castitate de spirit cum numai la sfinți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de această sublimitate: Prologul lui Goethe din Faust, Eloah a lui Alfred de Vigny, dar mai cu seamă picturile gigantice ale lui Michelangelo din Capela Sixtină și oratoriul Creația al lui Haydri. Dacă cu Milton omul se prăbușește din candoarea Edenului, cu Dante se ridică în raiul etern. Precum unul e poetul lucrurilor primordiale, celălalt e poetul lucrurilor ultime, al eshatologiei creștine, într un sens sau altul, viziunea lor merge până la limitele extreme al cauzalității și ale finalității. Nimic din ceea ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga, Letonia, în 1510. La începutul secolului al XVI- lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumânări, pentru a le sugera
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dincolo" care ar fi aparținut doar lumi ideatice și a cărei realitate nu era fizică, în sensul mecanicist al cuvântului, la o existență în lumea concretă. Totuși atunci când se ridică problema unei realități trebuie să se identifice și coordonatele acesteia. Edenul, în cazul unei interpretări fidele a Genezei era plasat undeva în zona Orientului apropiat, lumile necunoscute a căror plasare era apropiată de aceasta puteau fi considerate ca fiind paradisul, sau intrarea în acesta. Pornind de aici s-au realizat cartografieri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Orientului apropiat, lumile necunoscute a căror plasare era apropiată de aceasta puteau fi considerate ca fiind paradisul, sau intrarea în acesta. Pornind de aici s-au realizat cartografieri ale Pământului în care și această componentă își avea locul său14. Dacă Edenul putea să primească coordonate terestre mult mai ușor datorită descrierilor Genezei, în cazul infernului acest lucru era mult mai dificil. Nu există o plasare biblică a acestuia, iar interpretările privind poziționarea sa sunt cumulate și cu descrierea purgatoriului ca zonă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inspirație natura, a cărei observare atentă poate duce la descoperiri inedite. Omul nu trebuie să lupte cu natura pentru a-și lărgi orizontul științific, iar împăcarea cu ea îi aduce recunoașterea ca stăpân al lumii (Bacon vorbește despre un nou Eden al științei, în care animalele se supun omului). Noua Atlantidă poate fi privită drept testamentul științific al lui Bacon. Încercarea sa de a crea o "casă a științelor" a eșuat, în realitate, atunci când, atât Elisabeta I, cât și Iacob I
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Milton, adevăratul erou al poemului este Satana ; iar la. Byron și Shelley regăsim Paradisul pierdut într-o viziune romantică, în care Satana este asociat cu Prometeu și în care se insistă aprobativ, așa cum insistase, mai devreme, Collins, asupra "primitivismului"' edenului lui Milton. *18 Desigur, așa cum a arătat Denis Saurat, există și o interpretare "umanistă" a poemului. Amploarea, perspectivele lucrării, peisajul ei - sumbru sau de o măreție vagă - nu sunt anulate prin neacceptarea concepției teologice sau istorice de care e străbătută
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și viitorul neschimbat și viitorul revoluționar conform metodologiei, împreună cu riscurile ce pot interveni și măsuri de protecție a organizației în cazul apariției vreunui viitor dintre aceștia; 17) Validarea modelului propus pentru asigurarea securității informațiilor în organizații. Bibliografie Ackermann F., C. Eden, T. Williams, S. Howick, Systemic Risk Assessment: A Case Study, Source: The Journal of the Operational Research Society, vol. 58, nr. 1, pp. 39-51, Published by: Palgrave Macmillan Journals on behalf of the Operational Research Society, Stable URL: http://www
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
dirijor și compozitor francez. - La Boîte a jeux - 3 piese pentru copii (1961) Westerinck, Wilfried (n. 1945) Teoretician, compozitor și pedagog belgian. - Preludio per una danza antica op. 42 (1977) Wijdeveld, Wolfgang (1910 -1985) Compozitor și pianist olandez. - Gregorius in Eden (1983) Zacher, Gerd (n. 1929) Pianist, organist și compozitor german. - Verschränkungen (1987) Zagwijn, Henri (1878 -1954) Teoretician și compozitor autodidact olandez. - Sanfte Klänge (1921) Zehm, Friederich (n. 1923) Compozitor și pedagog german. - „ Wie Spät ist es, Signor Haydn? " Parafrază după
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și darului interpretativ ale lui Vladimir Streinu, cunoscător eminent al operei proustiene. Criticul începe prin a invoca unele opinii critice de autoritate, mai cu seamă din categoria acelora care aplică operei lui Proust o grilă freudistă. Întoarcerea personajului narator la edenul copilăriei ar reprezenta în opinia acestor critici o căutare tulbure a stărilor "prenatale": "În alintările mamei - admite Vladimir Streinu - adultul se dorește copil, copilul - prunc și pruncul - făt." Criticul român socotește, cu o rezervă implicită, că "perspectiva nu e neinteresantă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
este proiectat pe ecranul universalității: "Eminescu propune lumii ca nimeni altul suma lirică a întregului romantism european pe care, luminând-o dinlăuntru, ca și pirosferic, cu o dramă spirituală proprie, aspirație crucișă a Eternului la Efemer și a Efemerului la Eden, o învăluie muzical în dulcele aesthesis al baștinii sale carpatodunărene." Arghezi este egalul marilor poeți ai secolului și în viitorul îndepărtat al limbii și literaturii române nimeni "nu va mai deosebi geniul poetului de geniul poporului nostru, care s-a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu. în Zohar, text esențial al Cabalei, se vorbește despre Adam înveșmîntat de Dumnezeu cu gloria țesută din lumina Grădinii Paradisului, un veșmînt care îl părăsește odată cu izgonirea din Eden și care se va coborî din nou asupra lui Enoh (cf. Moshe Idel, Ascensiuni la cer în mistica evreiască, Polirom, Iași, 2008, p. 79). Gershom Scholem, La Kabbale, Gallimard, Paris, 1998, p. 253 : o convingere larg răspîndită afirma că, înainte de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai multe ori uităm, neglijăm, sau ne facem că uităm să mulțumim dăruitorului binefacerilor noastre, adică lui Dumnezeu. Rugăciunea nu-i de azi de ieri. Rugăciunea e dintotdeauna. în Rai, Adam și Eva se plimbau și gustau din toate bunătățile Edenului și mulțumeau lui Dumnezeu prin rugăciune. Cain și Abel au înălțat și ei rugăciuni și au adus jertfe lui Dumnezeu, dar Dumnezeu a primit doar rugăciunea lui Abel, pentru că izvora dintr-o inimă curată și nu gândea răul ca fratele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îl găsește să nu-l omoare.” Urmează ieșirea, expulzarea de la fața Domnului, viața pe cont propriu, așa cum înțelege să trăiască genul Cain cel inteligent: „Apoi Cain a ieșit de la Fața Domnului, și a locuit în țara Nod, la răsărit de Eden.” - John Steinbeck: „La răsărit de Eden” O carte despre viață și moarte, despre bine și rău. Personajele? Samuel Hamilton, irlandez care emigrează în Salinas-America, bunicul lui John Steinbeck, întemeietor de neam american; Adam Track, descendentul unui american care accede la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]