5,962 matches
-
cutremure care produc mișcări în sus, cutremure care produc mișcări în jos, cutremure care produc mișcări laterale, cutremure care produc mișcări în sus și în jos. Tot Aristotel a menționat necesitatea luării unor măsuri speciale de consolidare a construcțiilor și edificiilor monumetale împotriva cutremurelor. Platon (427-347 î.e.n., filosof antic, întemeietorul școlii filosofice numită Academia) susținea că, acum 2000 de ani, a existat un popor puternic, atlanții, care locuiau pe marea insulă Atlantida, care a fost înghițită de ape, în urma unui mare
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
pentru posturile de direcțiune, a declanșat un reflex de autoapărare la toate cadrele. Astfel, incertitudinii verdictului concursului, unde puteau interveni criterii meritocratice, dar și presiuni sindicale, ei i-au preferat o Încercare de a-și mări șansele prin crearea unui edificiu juridic privat și independent, unde nu trebuiau să dea socoteală decât acționarilor. Aceste trei motivații cumulate și comportamentele pe care ele le-au provocat nu au fost, cu siguranță, pentru autorii lor, niște anticipări istorice... Strategiile simple Forța cadrelor de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la prozelitismul catolic, lumesc, și transcendentalismul ortodox și la duhurile pustei și ale pădurii. Jertfa cu efect moral metamorfozant intervine în toate trei piesele. Prima și ultima dramatizează din nou „eresuri”, practica magică păgână a sacrificiului uman slujind înălțării unui edificiu (aici, sacru) și sugerând „frăția” Diavol-Dumnezeu sau aducând în scenă identitatea dintre căpetenia moților, tribunul Avram Iancu, și o pasăre „fără nume”, blestemată să se „facă om”, așa cum spun niște stranii versuri populare. Daria și Fapta sunt piese freudiene, cu
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
poezii cuprinse acolo, bucuria omului liber, dragostea de viață, ura împotriva reprezentanților morții: imperialiștii anglo-americani și lacheii lor în Spania, Grecia și Jugoslavia. Dar în patria noastră toate problemele par a fi rezolvate. Nici un dușman nu mai încearcă să năruie edificiul socialist pe care-l ridicăm. Această ignorare a dușmanului de clasă din țara noastră face ca realitatea să fie deformată iar combativitatea volumului ca ansamblu, să fie scăzută (...). Poezia care deschide cartea și-i dă numele se intitulează Horea nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
calea justă spre literatura realismului socialist”. După cercetările lui Nicolae Popescu - împotmolit bietul, nu o dată în mărăcinișul presei, dar salvat de magistru, fericitul! - să trecem la cercetările noastre. Așadar, așa se prezentau lucrurile în anul 1949. În următorii patru ani, edificiul literaturii realist-socialiste s-a înălțat binișor; știm de către cine, cum, când, cu ce umoare. Ce va fi în 1954 și mai încolo? În acest sens, cum spuneam, pregătirile au început din vreme. Întâi și-ntâi, pe rând, fără zarvă, au
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în slujba cauzei nobile a literaturii scrise despre și pentru poporul nostru”. Nu ne îndoim că multe din aceste sugestii, ori altele mai eficiente au devenit realități, consolidând din mai multe direcții și cu mai multe brațe și mijloace literare edificiul realist-socialist. Pe tron stă încă ideologicul. În ogor: aceeași sămânță. Florile sunt rare, crisalida veghează-n găoace, albatrosul a uitat de Marea Neagră. Semnele emancipării estetice, dragă domnule cititor, par să fie foarte îndepărtate. NOTE ȘI COMENTARII 1. În: Scânteia, nr.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vitriolice, ale lui Vadim Tudor. Mircea Mihăieș: Putem vorbi deja de o recurență: un politician care și-a construit popularitatea tocmai prin astfel de lucruri sinistre are totuși momente de calcul politic. Când ești Vadim Tudor, care și-a Înălțat edificiul vituperându-i pe unguri, pe evrei, pe străini În general, și spui apoi că de fapt o să-i iei cu tine la guvernare pentru a nu periclita integrarea României, unde e logica demersului?! Ea se pare că a fost totuși câștigătoare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
modestă, forța catolicismului experimentată și sub forma bastionului impresionant ce urmează să domine masele. Și dacă este adevărat că „Monasterium sine libris est sicut civitas sine opibus”, atunci să urmărim ce fel de carte adăpostește la început de ev iluminist edificiul din amintita localitate bănățeană, situată nu departe de Arad. Având un spațiu destinat depozitării cărților, biblioteca mănăstirii franciscane a achiziționat, pe parcursul a aproape două secole de existență, un număr de aproximativ 6.000 de volume. Ponderea o dețin volumele datând
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fim directivi sau prea obtuzi. Uneori, compasul indică și sufocarea, închiderea (cercul este o figură închisă), sentimentul de a se învârti în cerc, care face eforturile sterile și lupta inutilă. A construi, construcție Din punct de vedere simbolic, construirea de edificii nu este altceva decât construcția eului, a familiei, a carierei profesionale. Este alegoria creațiilor și a realizărilor omului. În funcție de dificultate, de complexitate și de soliditate, construcția dezvăluie valoarea eforturilor și a rezultatelor. La fel ca în povestea celor trei purceluși
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și simplificate, inflație haotică de informații și incitări, primatul excitației asupra inhibiției, a reușitei cu orice preț în defavoarea reflexiei, a imediatului asupra termenului lung, a fragmentarului asupra întregului (vezi și Linard, 2000). Ambivalente ca orice invenție tehnică, aceste instrumente clatină edificiul didactic, generând pe lângă facilități și alte întrebări: ce mai este învățarea în era digitală, cum putem accede la cunoaștere cu aceste instrumente, prin ce se diferențiază cunoașterea umană față de cea furnizată de mașini, cum le articulăm una cu alta, pentru
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
superior, prin universități, ca și multe parcursuri de calificare și reconversie profesională, se realizează pe supozițiile informatizării. În fața unor evidente orientări de internaționalizare și pragmatizare a instrucției și educației, mediul digital este exploatat la maximum. Numai că noul mediu schimbă edificiul cunoașterii ca atare, nu numai că facilitează cuprinderea sau accesarea lui. Conexat și la ideologiile în vogă ale eliberării persoanei, ale autonomizării și democratizării, cadrul acesta se convertește într-un detonator al unei noi ere a învățării și formării. Această
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
demult, sistemul de învățământ, caracterizat printr-o inerție adesea criticabilă, resorbea tehnicul mai mult la nivelul modernizării mijloacelor de instruire, păstrând nealterate celelalte componente didactice (metode de învățare, conținuturi de predat, strategii de evaluare etc.). Tehnologiile informatice actuale bulversează întregul edificiu didactic și pretind schimbări importante de paradigmă. Să ne amintim că și descoperirea tiparului antrenase trecerea de la învățământul prioritar individual (un elev-un profesor) la unul frontal, mult mai eficient, cu mai mulți copii deodată, după o metodică nouă. De
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ființele schimbă idei, competențe, folosind tehnologiile de comunicare susținute de computer. Ipostaza cea mai concretă a cyberspațiului este constituită din internet, din paginile Web, ce s-au generalizat din 1993 încoace. Instabilitatea și efemeritatea informațiilor constituie o trăsătură a acestui edificiu simbolic. Este foarte posibil ca o informație să fi dispărut din rețea în momentul descifrării sale (mutată fiind în discul dur al calculatorului-oaspete). Cyberspațiul rezultă din interconectivitatea tuturor ordinatoarelor ce există acum pe mapamond, având proprietatea extensivității, a branșării imediate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Cunoștințele deja stocate mă vor ajuta să absorb și să interpretez noile date într-un anumit fel. Există o afinitate, un anumit izomorfism dintre cunoașterea explicită și cea implicită, în sensul că de calitatea implicitului va depinde calitatea cunoașterii explicite. Edificiul cognitiv al persoanei este autoorganizant. Un individ „deștept” are toate șansele să-și accelereze știința într-un ritm mult mai rapid decât alții. De aceea, ar fi necesar ca pedagogia să vizeze formarea acestor structuri implicite într-o măsură mult
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Este adevărat că raporturile sunt incomplete, lipsind, de pildă, substratul emoțional, concretețea raporturilor interumane. Învățarea colaborativă conexeaxă demersurile singulare ale educatului cu cele ale grupului din care face parte. Se creează un mediu prin care fiecare în parte își fasonează edificiul cognitiv și-și construiește cunoașterea pornind și de la experiențele sau informațiile altora. Tutorele are menirea de a stimula grupul, de activa legăturile, de a consilia indivizi sau grupuri, de a valida, consacra și evalua cunoștințe sau căi de aflare a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Conducerea vizează maximizarea caracterului educogen al mediului socio-cultural și disiparea inteligentă a cunoașterii. Tehnologic E-learning-ul oferă suportului tehnic o relevanță cu totul aparte; infrastructura de ordin hardware și software face posibil noul cadru de instruire. Pedagogic Dimensiunea pedagogică este intrinsecă edificiului e-learning și vizează rezolvarea unor probleme privind decelarea conținuturilor, stabilirea obiectivelor, proiectarea metodologică, organizarea situațiilor de învățare etc. Etic Considerațiile de ordin etic vizează stabilirea influențelor de ordin socio-politic, privind diversitatea culturală, particularitățile educaților, inegalitățile digitale etc. Profilul interfeței Interfața
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
tip „fractal” și-a găsit, în fine, o formă concretă de manifestare. Secvența (fărâma) de cunoaștere poate capta in nuce toată amploarea sau splendoarea noosferei. Accesul la cunoaștere rămâne deschis, neinstaurându-se doar o singură „poartă regală” de intrare în edificiul cunoașterii. 6. Cea mai importantă caracteristică are la bază caracterul autostructurant al conținutului, în sensul că acesta se autoconduce și se autoedifică, prin elementele metodologice ce însoțesc traseul de cunoaștere propriu-zis. La tot pasul, cursantul găsește indici metodologici de înțelegere
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
bază caracterul autostructurant al conținutului, în sensul că acesta se autoconduce și se autoedifică, prin elementele metodologice ce însoțesc traseul de cunoaștere propriu-zis. La tot pasul, cursantul găsește indici metodologici de înțelegere, marcatori suplimentari de semnificare și de lărgire a edificiului cunoașterii. Ți se dau nu numai cunoștințe, ci și căi de interpretare a acestora, trasee către noi sensuri, alternative de căutare și cuprindere. Ești învățat cum să înveți mai departe. De aceea, este important cum se concep și se proiectează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cunoașterea. Această poziționare a fost preluată în cea mai mare parte și de către științele despre om și societate. Ambițiile fundaționaliste au afectat și științele socioumane, care le-au pus în slujba căutării legilor și principiilor universale, a criteriilor de științificitate. Edificiul teoretic și metodologic al fizicii clasice a devenit un etalon pentru legitimarea cunoașterii, a științei de orice fel. Scopul științelor socioumane moderne a devenit astfel dezvăluirea „realității externe”, obiective, oferirea unor explicații cauzale ale relațiilor dintre fenomene și procese, pe
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
pomenește despre existența unui asemenea canon În timpul domniei lui Iosias (evenimentul a avut loc În anul 622 Î.Hr.). Regele Iosias Îl trimite pe un secretar al său la Templu, ca să se intereseze dacă cei care au participat la restaurarea edificiului au fost plătiți cum se cuvine de către Marele Preot. Acesta din urmă, pe nume Hilqiyahou, Îl Întâmpină cu o surpriză: descoperise În Casa Domnului textul Legii (Torah, Pentateuhul). Manuscrisul ajunge sub ochii regelui, care poruncește să-i fie citit fără
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Isus, pe care-l biruiește maculându-l. El ascunde trupul lui Isus coborât de pe cruce și li-l arată apostolilor atunci când aceștia Încep să Împrăștie vestea că Isus a Înviat. Iuda apare așadar ca un adevărat erou evreu, care demontează Întreg edificiul dogmatic creștin. În fine, amintesc, foarte pe scurt, de celebrul eseu al lui Thomas De Quincey, Judas Iscariot, publicat În 1852. De Quincey propune o interpretare În cheie hamletiană a personajului evanghelic. După el, Iuda e un bun patriot evreu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
un jurnal doar ceea ce li se întâmplă celor din jur. Autoarea alege scene ieșite din comun. Se evidențiază un anumit specific al atmosferei, o anumită modalitate a prezentării protagoniștilor, bazată pe vorbirea regional-dialectală (dialogul joacă un rol esențial în economia edificiului narativ). C. creează impresia că își lasă personajele să se autodefinească, rolul ei fiind doar acela de a le introduce în scenă. Nu există nici un scenariu prestabilit, evenimentele au loc pur și simplu, personajele intrând și ieșind din aria de
CANCICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
parte urmau să fie restaurate. Nutrind o mai veche slăbiciune pentru Iași, cucerit de „alhimia subtilă a farmecului” acestui oraș, în 1957 se mută aici. Ca angajat al Centrului Mitropolitan, întocmește planuri de refacere a unor ctitorii și proiectează noi edificii. S-a stins, neașteptat, în urma unui accident cardiac. C. colaborează cu studii de specialitate, eseuri despre artă, cronici plastice și recenzii la „L’Architecture” (Paris), „Revista istorică română”, „Architecture d’aujourd’hui”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”, „Artă și tehnică grafică
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează un spor de autenticitate și legitimitate artistică, captând vibrațiile afective în contextul unei domesticități blânde. Nostalgia copilăriei, melancolia îmbătrânirii, crepusculul sunt evocate prin metafore în mare parte
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
printre nori, unde nu putea fi văzut. S-a zărit fantoma unui fulger albăstriu cum a fugit pe o latură a colegiului. Apoi a urmat unul alb, care îl străbătu din cealaltă parte. Secvența se mări și în curând întreg edificiul era fulgerat surd de șuvoaie de lumină până când acestea aproape îl acoperiră. Apoi dispărură și o ruptură se putu auzi până la ei. Începând din acoperiș și până în temelii, bucăți întregi din colegiu se dezlipeau de cele de lângă ele și cădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]