2,770 matches
-
de conducere la nivelul partidului speaker-ul, președintele pro tempore al Senatului, președinții de sesiune, cei ai comitetelor pentru politici, chairmenii de conferință și cei asemeni lor. Multe dintre aceste poziții sunt elective; liderii de partid sunt aproape constant selecționați de către egalii lor. Deși mulți reprezentanți sau senatori se pot considera drept eligibili, dacă nu foarte calificați în a servi drept lider de partid, puțini caută în mod activ astfel de poziții pe parcursul carierei lor legislative. Mulți dintre membrii Congresului par a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
întreaga Franță și va înceta să fie un simplu agent al circumscripției sale. "Deputatul de rând" în Parlament O adunare de cinci sau șase sute de parlamentari este în mod necesar stratificată. Bineînțeles, din punct de vedere legal, parlamentarii sunt cu toții egali, dar în realitate aceștia se bucură de niveluri inegale de influență, talent, cunoaștere, ambiție și putere. Această ierarhie este evidențiată în toate studiile cu privire la parlamentari. În orice Parlament există lideri care joacă roluri esențiale și mulți alți deputați care de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în Franța, primare și alegeri în Statele Unite, nominalizări înainte de alegeri în Marea Britanie. Congresul American și Camera Comunelor britanică sunt, ca și Adunarea Națională franceză stratificate: "Puțini membri ai Camerei, mai puțini chiar în Senat se consideră drept discipoli "suntem cu toții egali aici" și "fiecare membru pornește cu un singur vor". Dar doar puțini pot fi considerați lideri în sensul adevărat al termenului. Membrii estimează uneori că "patruzeci sau cincizeci dintre noi conduc într-adevăr Camera" sau "există doar aproximativ douăzeci de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
clipa, În ceasurile În care Moise, cel care renunțase la privilegiile faraonului pentru a-și mâna congenerii Într-o aventură fără Întoarcere, singur printre stâncile, norii și vulturii acelui loc, Într-un proces de-o fulguranță sintetică și vizionară fără egal, urma „să coboare” cu acele legi morale pe care urma să se așeze, să se sprijine nu numai comunitatea mică și dureros rătăcită Între mândrul Egipt și improbabilul Canaan, ci, milenii, Întreaga, uriașa comunitate umană, cei „de jos”, atâțați de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Mare, Mihai Viteazul, D. Cantemir, Tudor Vladimirescu, Al.I. Cuza, a unor oameni politici precum, I.C. Brătianu cărora Codreanu îi adaugă pe Eliade, Noica, Cioran. Eminescu a avut o forță magnifică a integrării tuturor cunoștințelor într-o viziune ontologică fără egal. Ar fi de ajuns să amintesc că, înaintea lui Noica și Cioran, Eminescu vedea "miracolul românesc" prin biruința asupra "fiarei interne", că înțelesese corect "cauzele" subistoriei românești ("împrejurările din afară și defectele caracterului nostru național") care, aș adăuga, continuă să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
s-a împăcat finalmente cu Caragiale, trecându-i cu vederea faptele armăsărești. Nu intenționam să povestim volumul lui Theodor Codreanu, Caragiale abisal, ci să-l facem pe cititor dornic să-l studieze în amănunt. Dând dovadă de o premoniție fără egal și de o intuiție artistică neobișnuită, Caragiale ține o conferință: Cauzele prostiei omenești, în care se referă "cu malițiozitate", la elucubrațiile scriitorilor contemporani. Opiniile sale sunt valabile, mutatis-mutandis, și astăzi. Nu putem spune același lucru despre "miticismul" pe care-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un moment greu al ultimului an de școală, când doamna Florica Todicescu mi-a fost ca o adevărată mamă și profesoară de psihologie. Îi păstrez în memorie o recunoștință pe măsura tactului ei pedagogic și mai ales a bunătății fără egal. În această atmosferă, încercăm să programăm o viitoare reîntâlnire peste cinci ani - doar se lucra atunci pe cincinale. Propunerea aparținea colegului Dobre. Nu s-a prea înțeles, ce vroia colegul, momentan în sală fiind multă animație, însă pe loc a
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
scris că pe 28 iunie a.c. avem ultima întâlnire la Bârlad. De ce ultima? Murim cu toții după această întâlnire? Este vreun statut că ultima întâlnire este cea de după 50 de ani de la absolvire? Se pune problema că 50 plus 20; 21 egal cu 70; 71 de ani? Putem să ne mai întâlnim și la 52,53, 54, 55 și chiar mai mulți ani de la absolvire! Ori poate tu vrei să pleci din orașul nostru drag - Bârladul? Am vrea să aflăm vești bune
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
își notifică îndeplinirea procedurilor menționate la art. 5 de mai sus. Articolul 7 Prezentul protocol este redactat în două exemplare, în limbile română, germană, engleză, daneză, spaniolă, finlandeză, franceza, greacă, italiană, olandeză, portugheză și suedeză, fiecare dintre aceste texte fiind egal autentic. Semnat la Bruxelles la 13 octombrie 1998. ------------
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 55 din 23 decembrie 1998 pentru ratificarea Protocolului de adaptare a aspectelor comerciale ale Acordului european dintre România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a tine seama de aderarea Republicii Austria, Republicii Finlanda şi Regatului Suediei la Uniunea Europeană şi de rezultatele negocierilor agricole din Runda Uruguay, inclusiv îmbunătăţirile regimului preferenţial existent, semnat la Bruxelles la 13 octombrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122539_a_123868]
-
și ale departamentelor, cu excepția prevederilor de la art. 74 alin. (3), se iau cu votul majorității membrilor prezenți, dacă numărul lor reprezintă cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal*). ... Articolul 73 În senatele universitare și în consiliile facultăților, la votul pentru ocuparea sau eliberarea posturilor didactice participa numai cadrele didactice. Articolul 74 (1) Funcțiile de conducere din instituția de învățământ superior, cu excepția rectorului, se confirma de senatul universitar. Rectorul
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
de ritual îi despărțeau de multă vreme pe orientali de occidentali. Se mai adăugau la toate acestea importante probleme de întîietate, probleme în care Împăratul bizantin, care numea patriarhii, își vedea implicate autoritatea și prestigiul. Patriarhul de Constantinopol se voia egalul Papei. Acesta înțelegea să-și pună în evidență întîietatea în calitatea sa de urmaș al Simțului Petru. Din conflict în conflict, se ajunge, la mijlocul secolului al XI-lea, la o ruptură completă și definitivă. În 1054, Mihai Cerularios, Patriarh al
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
deveni posibilități ce pot fi exploatate în viitor, criticile s-ar putea întrepătrunde cu potențialitățile. Promisiunile nerespectate În concepția lui Bobbio [1984, 3-28], democrația nu și-a respectat promisiunile referitoare la capacitatea sa: 1) de a deveni o societate de egali, fără corpuri intermediare; 2) de a elimina interesele organizate și particulare care să contrasteze cu reprezentarea politică generală; 3) de a pune capăt persistenței oligarhiei; 4) de a pătrunde în aparatele birocratico-administrative și militare ale statului și în întreprinderi; 5
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
unele disensiuni între conducerile universităților și cadrele didactice, concluzionând că "uneori relațiile dintre conducere institut-facultate-cadre didactice sunt concepute ca fiind de la șef la subordonat. Or, în concepția universitară, un cadru de conducere nu trebuie să se considere decât primul dintre egali"8. D. T.: Sunt nuanțări care trebuie făcute în funcție de relație, perioadă și în funcție de personalitatea celui care conduce. Într-adevăr, ar trebui, după cum spunea Mâlcomete în 1970, să nu fie în relații de subordonare, șeful instituției de învățământ superior trebuie să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
venit atunci la Iași, și nu am știut decât până în ultima clipă, Cristian Țopescu. Fusese debarcat de la Televiziune, unde era cel mai bun comentator sportiv, pentru că a făcut niște afirmații în meciul România-Suedia, desfășurat la Stockholm (a fost obținut un egal, foarte bun, de altfel, într-o competiție de calificare), spunând că autoritățile de partid și de stat ar trebui să contribuie la integrarea fotbaliștilor noștri în circuitul internațional, pentru că astfel va crește și valoarea fotbalului românesc. Iar lucrul acesta l-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
În tabloul meu, cu lup, cu urs, cu leu, cu vultur, cu șerpi, cu oameni, nu sînt redate amănunte despre procurarea hranei și nici vreo masă care să exceadă strictului necesar. Oamenii întîlniți și remarcați de mine au fost considerați egalii mei și nu i-am întrebat de diplome sau de legitimații. Nu am considerat că trebuie să aflu mai mult decît ceea ce interlocutorul meu vrea să spună. Am constatat că în lume sînt mult mai mulți înțelepți decît am crede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îmi dau seama că am influențat decisiv destine. Am intervenit în orînduirea lăsată de Dumnezeu. Cocoșul acesta, plin de sînge, s-a impus prin folosirea de arme egale cu ale celorlalți. Era totuși un cocoș jos pălăria. Lupta cinstit cu egalii săi, după reguli cocoșești. Cocoșul de la doamna Cazacu era un produs anormal, un produs nenatural, un fals creat de om. Te rog, mamă, să-l ții și pe acesta, săracul. Prin curte se plimba cu un aer nesimțit cucoșoiul de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ce urla. Vorbesc prostii, de unde cîini?! Deci locul nostru natal, adică Pămîntul, nu va mai fi și nici o lacrimă nu va mai curge după incinerarea noastră colectivă. Adînc mai gîndea Vasile Pantalon, filozof, om de înaltă cultură și gînditor fără egal, cînd se scufunda în meditații. Stătea în fotoliu, cu ochii închiși, cu un pahar de tărie în față și cu o țigară între degetele îngălbenite ca pielea mumiilor egiptene. Tu crezi, Costică, măcar cît îi negru sub unghie, că există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai aduc aminte de parcurile cu program fix pentru albi și pentru negri. Unde o facultate putea fi urmată de europenii puri, născuți în Europa, dar nu și de odraslele lor, născute pe insulă. Acum negrii sînt doctori, ingineri și egali cu ceilalți, albii. Adică nu chiar albi de tot, căci latino-americanii sînt mai întunecați la culoare. Poate că acum negrii sînt puțin rasiști și nu prea ospitalieri dacă te rătăcești prin cartierele lor. Las în urmă orașul și mă îndrept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a ros o gaură, exact cît trebuia, în plasa de sîrmă. Bravo! Admirabilă ești, bre! Mă bucur de colocatarii mei, care de care mai curajos și mai mintos. Ca și stăpînul... pardon, ce stăpîn?! Adică, la fel ca și mine, egalul lor. Iguana neagră Cînd am intrat în casa bătrînului meșter am rămas uimit să constat că era aproape la fel mobilată ca o casă de pe la noi. Canapele, scaune, dulapuri, vitrine și chiar fotolii constituiau o adevărată avere prin aceste locuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
insistat să-l obțin și în cele din urmă l-am primit. Mulți ani am lucrat pe această mașină după care am trecut că taximetrist și apoi pe autobuz la înființarea transportului în comun. A fost un an nemaipomenit, fără egal. Între anii 1964-1969 m-am transferat la ICH “Porțile de Fier” unde am lucrat pe cele mai grele basculante din țară. M-am intors cu o Dacie 1100 nouă și cu bani de o casă. În anul 1958 m-am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
ajungând în finală pe țară. Din renumită echipa făceau parte:Bradateanu Viorel, Motoc Dorel, Tomorug Octavian și Tomorug Mihai, Vatamaniuc Stelian, Nandris Gheorghe, etc. O echipă similară de volei avea și liceul de fete, care juca de multe ori de la egal la egal cu echipa de băieți, făcând multe deplasări în țară și cucerind diverse trofee locale, regionale și zonale. Din ea făceau parte: Pricopiuc Varvară, Timoceanu Virginia, Filip Elenă, Niculescu Daniela, Filip Elenă, Botocan Puiu și altele . Acțiunile sportive cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
finală pe țară. Din renumită echipa făceau parte:Bradateanu Viorel, Motoc Dorel, Tomorug Octavian și Tomorug Mihai, Vatamaniuc Stelian, Nandris Gheorghe, etc. O echipă similară de volei avea și liceul de fete, care juca de multe ori de la egal la egal cu echipa de băieți, făcând multe deplasări în țară și cucerind diverse trofee locale, regionale și zonale. Din ea făceau parte: Pricopiuc Varvară, Timoceanu Virginia, Filip Elenă, Niculescu Daniela, Filip Elenă, Botocan Puiu și altele . Acțiunile sportive cu meciuri de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
să cunoască trei: bizantin, carolingian, german, bașca Arabia, Între aceleași granițe. Apoi, odată cu epoca modernă, Europa s’a fragmentat În state care, chiar de nu se chemau toate imperii - visând la ideea intrinsecă de unic - aveau aceleași aspirații, discutând de la egal la egal, În termenii suveranității naționale. Ăsta era progresul, negentropia menită a compensa entropia fragmentării, mai bine zis a multiplicării imperiale sub masca națiunii. Pentru o vreme Însă, căci: Entropizarea continuă, rozând principiul națiunii suverane. Fragmentând statul național În favoarea altui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trei: bizantin, carolingian, german, bașca Arabia, Între aceleași granițe. Apoi, odată cu epoca modernă, Europa s’a fragmentat În state care, chiar de nu se chemau toate imperii - visând la ideea intrinsecă de unic - aveau aceleași aspirații, discutând de la egal la egal, În termenii suveranității naționale. Ăsta era progresul, negentropia menită a compensa entropia fragmentării, mai bine zis a multiplicării imperiale sub masca națiunii. Pentru o vreme Însă, căci: Entropizarea continuă, rozând principiul națiunii suverane. Fragmentând statul național În favoarea altui principiu: suveranitatea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot cu hramul Sfântul Nicolae, fiind cea mai măreață la timpul său. Mănăstirea a fost necropolă voievodală și prima biserică pictată pe exterior, fiind un model pentru mănăstirile Voroneț, Humor și Moldovița. Pictura mănăstirii, restaurată recent, este una originală, fără egal cel puțin în spațiul românesc, purtând însemne ale stilului ștefanian și al rolului pe care l-a avut Petru Rareș în dezvoltarea artei românești. O atenție specială merită tabloul votiv din naos, în care Petru Rareș ține în mână macheta
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]