1,904 matches
-
și pseudocurtezane în literatură Corina Publius Ovidius Naso, Amores / Iubiri Ovidius (43 î.H.-18 d.H.) aparține curentului clasic al literaturii latine și strălucitei triade, alături de Vergilius și Horațius. Este autorul unor lucrări recunoscute ca valoare: Pontice, Triste, Metamorfoze, autorul elegiilor erotice cultivate în: Amores, Ars amandi sau Ars amatoria, Heroides, Remediile iubirii. Poetul latin a fost influențat de epoca de libertinaj moral în care a trăit și pe care a reflectat-o cu mijloace artistice. Opera sa de debut Amores
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frivole, scandaloase. După un deceniu, și nepoata augustului împărat, Vipsania Iulia, a fost, ca și mama ei, exilată pe același considerent. Octavian Augustus l-a găsit vinovat pentru imoralitatea fiicei și nepoatei sale și a altor femei pe autorul "licențioaselor" elegii și a hotărât exilarea poetului la Tomis (Constanța) în anul 8 d.H, unde și-a plâns suferințele, a scris Triste și Pontice și a așteptat zadarnic iertarea împăratului. Aici, printre geți, a și murit. Frumoasa, senzuala și răsfățata Corina
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zadarnic iertarea împăratului. Aici, printre geți, a și murit. Frumoasa, senzuala și răsfățata Corina este soția unui demnitar vârstnic care, din nevoia amorurilor multiple cu bărbați de condiții diferite și din capriciu, îl menține pe amantul său poetul îndrăgostit (autorul elegiilor) în continuă tensiune. Temperamentala Corina trăiește în lux, prețuiește cadourile costisitoare, frizează prin acceptarea relațiilor de intimitate, primejduite de cenzurile cutumiare și legice sau prin respingerea lor, stârnește suferințe și se face dorită. Poetul mărturisește că este prada lui Amor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sceptic, cu care avea dezbateri filosofice și pe care l-a tratat cu asprime, aflând că a fost amantul lui Taïs, că pentru ea a vândut o moară și două lanuri de grîu, că i-a închinat trei volume de elegii. După disputele cu epicurianul Dorion, a mers la spectacolul în care Thaïs interpreta rolul Polixenei, fiica lui Priam și a Hecubei, sclava și iubita lui Ahile. După moartea eroului, fiul lui Ahile a sacrificat-o pe mormântul tatălui său. Ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o casă la țară. Întâmplarea face ca în apropiere să locuiască și Lara cu Pașa ce-și luase un nume fictiv și devenise revoluționar. Iuri și Lara trăiesc o pasionantă poveste de dragoste, el dedică relației lor o serie de elegii. Mustrat de conștiință, Iuri s-a gândit să-i mărturisească Toniei vinovăția relației extraconjugale, dar a fost ridicat de soldații Armatei Roșii și a fost obligat să devină medicul lor. Doctor Jivago a scăpat de această obligație, a vrut să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
peisajului halucinant al suferinței universale, trăiește obsesiv coșmarul căderii: "bunda iernii-o să ne-ngroape,/ marea ne-o căra la fund.// Și pe-ntinderea opacă/ de cenuși, de scoici, de alge,/ antebrațul cât o cracă/ va da lemn pentru catarge." (Elegie). Metamorfoza în lumea vegetalului este departe de a fi un semn al renașterii, căci transformarea are ca punct final tocmai o ipostază moartă a lemnului tranformat, prelucrat și sortit pieirii prin sugestia scufundării în adânc. Călătoria ca simbol al vieții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a contura imaginea unei împietriri universale, a unui refuz de a exista: "Desenat pe liziere -/ Caru-Mare varsă fiere,/ iarba morții reci și-absente/ doarme între-amplasamente", "palmieri de cauciuc", "ochiul ăsta n-o mai bate,/ grâul n-o mai coace pâine" (Elegie). Universul descris este cu atât mai tragic, cu cât moartea nu este prezentată, la fel ca în imaginarul tradițional sau cel popular, ca o personificare a unei voințe supranaturale de anihilare sau de limitare a oricărei forțe vitale, ci ca
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Unde îți intră orele-n plămâni/ Mă preumblam c-o dulce gravitate/ Pe lângă pompele de flit stricate./ Cutii cu cremă neagră pentru ghete/ Sufletul pur știau să mi-l desfete/ Și mă-mbătau cu-aroma lor sublimă/ Butoaiele cu motorină." (Elegie). Ceea ce-i distinge, în mod fundamental, pe acești poeți de experimentele suprarealismului, este tocmai utilizarea bizarului, uneori chiar a elementelor ludice pentru a reface existentul și pentru a-l obliga pe cititor să participe la această reconstrucție. Poeziile lor nu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
139, 140, 147, 148, 149, 222 Cartierul din fotografie, 212 Caseta cu inimi de fosfor, 159 Clișeu, 142 Clișeu, 212 Coșmar, 138, 141, 148 Corespondență pe un arbore, 142, 148 Corespondență pe un arbore, 207 Coșmar, 212 Diagramă, 139, 140 Elegie, 138, 139 Filigran romantic, 142 În singurătatea luminii, 147 Înaintea lucrurilor, 142 Jurnal de grupă... dubito, 147, 223 Lucruri în genunchi, 147 Lucrurile de dimineață, 150, 239 Mahalale, 142 Memorie, 149, 150, 203, 215 Mesagiu pentru colivia poetului, 222 Omul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
62 Diaconescu, Ioana, 103, 108, 117, 121 Diaconescu, Sanda, 65 Diaconu, Elena, 80, 88, 89, 95, 96, 100 Dianu, Romulus, 86 Dimineața, 55 Dimisianu, Gabriel, 118 Dimitriu, Paul, 78 Dimov, Leonid, 31, 53, 163, 225, 226 Dimov. Leonid Cursă, 226 Elegie, 226 Proiecții, 226 Vis cu bufon, 226 Dincă, Emil, 70 Dobre, Dumitru, 108 Dobrescu. Caius o întâmplare neobișnuită, 210 Doinaș, Ștefan Augustin, 50, 54, 100, 115 Doinaș. Ștefan Aug. Poemul cărților, 89 Dragomir, Mihu, 78 Dumitrescu, Geo, 21, 22, 30
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert, cîntece nemțești, spaniole, franțuzești, italiene și, inevitabil, cîntecele de pe stradă sau de la ușa cafenelelor ale unor emigranți polonezi, galițieni etc. 3.Reclamă a „Magazinului general de muzică «La Harpa»”, în Calendarul Minervei, pe anul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aceea poezia ne-a logodit pentru totdeauna, deși cealaltă logodnă avea să fie tîrziu, mult mai tîrziu...” („Sunt singur și mă duce-un gînd”, în Luminile oglinzilor, Ed. Minerva, 1974, p. 59-60) Palatul 1. Opere, p. 35. 2. Domus taciturna, Elegii, Ed. Steinberg, 1916, p. 9-10. 3. ,,Cronica culturală”, loc. cit., nr. 1, p. 3. 4. P. [Pompiliu Nicolau-Stoica], ,,Un eveniment artistic”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 63, 6 mai 1929, p. 1. 5. Cf. Simplex, ,,Un palat cultural”, în ,,Bacăul”, 6
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Negruzzi. Mult mai încolo îi „cîntă” un poet de pe vremea lui Eminescu, Dumitru C. Ollănescu-Ascanio: „Iar doi pantofi albaștri, în umbră pe covor/ Se pare că așteaptă din nou să încălzească/ Piciorul alb și rumăn ce-i face să trăiască”. („Elegie”) După el, Radu D. Rosetti: „Pantoful ți se pierde sub rochia ta bogată,/ Gătită în dantelă subțire, parfumată”. („Amintire”. După Henry Murger). E surprinzător că Dumitru Theodor Neculuță, cizmar de meserie, n-a scris nimic despre ei. în schimb a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gen... Profesoară, colaboratoare la mai multe reviste, lector public din propria operă, regizor-amator (a dat o reprezentație cu „Fîntîna Blanduziei” de Alecsandri, jucată de elevele Școlii Normale de Fete din Bacău), Agatha Grigorescu-Bacovia a lăsat impresia de femeie infatigabilă. O „Elegie” (mai frumoasă decît alte poeme de-ale sale) arată însă că, sub apăsarea evenimentelor, a avut și momente de oboseală, cînd pur și simplu pierdea „nota Călin ideală” în care s-a străduit mereu să trăiască: „Lăsați-mă, sunt obosită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Pandorei, Vaslui, 2002; Dresorul de nori, Ed. Pim, Iași, 2007; Bagaj de prisos, Ed. Pim, Iași, 2007; Târziu În Empireu, Ed. Pim, Iași, 2007; Transcendența mărilor de vânt, Ed. Pim, Iași, 2009; Proprietarul de timp, Ed. Pim, Iași, 2009; Ecouri - elegii, Ed. Timpul, Iași, 2010; Oglinzi Înșelătoare, sonete, Ed. Pim, Iași, 2011. Proză: Dincolo de bine și de rău, proză scurtă, Ed. Cronica, Iași, 2008; O istorie ciudată, proză scurtă, Ed. Timpul Iași, 2000; Tărâmul interzis, roman, Ed. Timpul, Iași, 2001; Anotimpul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o asociere Între genul liric si poezie, existând și opere lirice În proză. Mai mult chiar, În cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul, așa cum există o tendință de renunțare la regulile de versificație. Speciile genului liric sunt: Elegia este un poem liric cu un ton adesea trist și melancolic. Oda este un poem cântat la vechii greci. La moderni, poem liric de Înaltă inspirație, compus din strofe simetrice. Pastelul de la pictura În pastel termenul s-a extins În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ritmul iambic este evident când piciorul metric este iambul U / I. Iambul este un ritm suitor; prin nota lui gravă, este potrivit pentru acele specii ale poeziei culte În care poeții dau glas unor sentimente puternice si tulburatoare, precum În elegie sau meditație. Formele ritmului mai pot fi ternare: dactilic (picior trisilabic / U U ), anapestic ( U U /) si amfibrahic. Ritmul amfinrahic presupune o Îmbinare dintre piciorul metric troheu și iamb, fiind o structură formată din patru silabe (/ U U /). Picioarele metrice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împlinirea dincolo de trupul neputincios, supus ireversibilei perisabilități? („Liniște”, „Dați-mi un trup voi munților”) E poate o sete de liniște În chip mioritic și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri dulci”, imateriale. La M. Eminescu, În elegia „Mai am un singur dor”, talanca („pătrunză talanca al serii rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea unui „rece vânt”, sugerând o singurătate aparte, tot prin intermediul unor simboluri. O evadare a două făpturi ale naturii (poetul și gorunul) duce la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
accentuează profunzimea ideilor menite să confere conținutului un caracter filozofic. Este prezentă o viziune romantică, dată de structură, de temă, de relația geniu-societate, de cosmogonii, de alternarea planului terestru cu planul cosmic, de motivul luceafărului, de amestecul speciilor literare, respectiv, elegie, meditație, idilă, pastel, de metamorfozele lui Hyperion. Elementele clasice sunt date de echilibrul compozițional, de simetrie, de armonie, dar și de caracterul gnomic. Se disting În „Luceafărul” patru părți. În prima și În ultima parte, se interferează cele două planuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și, nu în ultimul rând, membru al Academiei Finlandeze. Koskenniemi este considerat drept o personalitate influentă a literaturii și culturii finlandeze. Opera acestuia este una vastă, cuprinzând sute de titluri. A scris volume de poezii în note elegiace și meditative (Elegii, 1917, Urme pe zăpadă, 1938), patriotice (Tânărul Anssi, 1918), mitologice și eroice (Orașele albe, 1908, Jarul, 1912). Liricii i se adaugă proza memorialistică (Seară de vară în cartierul Latin, 1912), eseuri, aforisme, studii, monografii literare dedicate lui Kivi, Musset, Goethe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
P., În valea foametei, în "Astra", nr. 2, 1918, p. 36. Leino, Eino, Când peste pădure răsărit-au zorii, Cîntarea fericirii, Imn folcului, Liniște, Despărțire, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, pp. 22-28. Leino, Eino, Elegie, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 26. Lilius, Charlotte, Dat înainte lui Tarino Virtanen, traducere de Aurel George Stino, în "Timpul", an VIII, nr. 2420, 5 feb. p. 2 și nr. 2421, 6 feb.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Isus Mântuitorul, ci către Mama Imaculată: „Regină peste îngeri [...] / Lumină dulce, clară, / O, Maică Preacurată / Și pururea Fecioară, / Marie !” Eminescu nu a destinat publicului aceste versuri. În schimb, imaginea mamei biologice, pe care o pierduse nu demult, este prezentă în elegia O, mamă... (tipărită în 1880). Cele două chipuri feminine evocate aici, mama și iubita, sunt prezențe complementare și nu concurente, ca în postuma Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci: „Pe maică-mea, sărmana, atâta n-am iubit o...”; „A
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Și totuși, totuși, scumpo, de nu te-aș fi văzut / Au astă bogăție de-amor aș fi avut?” (Ibid). Citind în paralel O, mamă și sonetul Apari să dai lumină..., se constată că iubirii filiale și iubirii 29 erotice din elegie i se opune adorația pentru Maica Preacurată. Poetul este conștient de „vină”, se află într-o „noapte a gândurilor”, regretă „visul meu ceresc de odinioară” (credința din copilărie), recunoaște că, matur, „Eu nu mai cred nimic și n-am tărie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Isus Mântuitorul, ci către Mama Imaculată: „Regină peste îngeri [...] / Lumină dulce, clară, / O, Maică Preacurată / Și pururea Fecioară, / Marie !” Eminescu nu a destinat publicului aceste versuri. În schimb, imaginea mamei biologice, pe care o pierduse nu demult, este prezentă în elegia O, mamă... (tipărită în 1880). Cele două chipuri feminine evocate aici, mama și iubita, sunt prezențe complementare și nu concurente, ca în postuma Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci: „Pe maică-mea, sărmana, atâta n-am iubit o...”; „A
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Și totuși, totuși, scumpo, de nu te-aș fi văzut / Au astă bogăție de-amor aș fi avut?” (Ibid). Citind în paralel O, mamă și sonetul Apari să dai lumină..., se constată că iubirii filiale și iubirii 29 erotice din elegie i se opune adorația pentru Maica Preacurată. Poetul este conștient de „vină”, se află într-o „noapte a gândurilor”, regretă „visul meu ceresc de odinioară” (credința din copilărie), recunoaște că, matur, „Eu nu mai cred nimic și n-am tărie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]