2,278 matches
-
ansambluri de elemente: 47 Empatia e un proces cognitiv și afectiv de mare finețe care permite indivizilor să afle ce gândește și ce simte celălalt. Ea pornește de la conștientizarea de sine și continuă cu observarea celuilalt. Teoreticienii au stabilit că empatia îndeplinește cinci funcții principale în viața unui om: 1. funcția cognitivă se referă la cunoașterea interlocutorului din punct de vedere al sentimentelor trăite de acesta; 2. funcția anticipativă ajută la realizarea unor predicții despre comportamentul interlocutorului ceea ce îi permite persoanei
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
se referă la cunoașterea interlocutorului din punct de vedere al sentimentelor trăite de acesta; 2. funcția anticipativă ajută la realizarea unor predicții despre comportamentul interlocutorului ceea ce îi permite persoanei empatice să adopte o anumită strategie comportamentală; 3. funcția de comunicare - empatia este o formă de comunicare implicită. De aici apar uneori problemele de comunicare între bărbați și femei, fiindcă bărbații sunt mai puțin empatici și atunci lor le scapă anumite detalii pe care femeia le consideră evidente și de aceea nu
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
femei, fiindcă bărbații sunt mai puțin empatici și atunci lor le scapă anumite detalii pe care femeia le consideră evidente și de aceea nu înțelege nepăsarea bărbatului pe care o atribuie lipsei sentimentelor sau respectului; 4. funcția de contagiune afectivă - empatia are loc în urma identificării eului propriu cu eul interlocutorului ceea ce antrenează împrumutarea stării persoanei care face obiectul empatiei de către cea care empatizează; 5. funcția performanțială - prin intermediul empatiei reușim să convingem oameni și chiar grupuri să efectueze diverse activități. 90 verbalul
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
consideră evidente și de aceea nu înțelege nepăsarea bărbatului pe care o atribuie lipsei sentimentelor sau respectului; 4. funcția de contagiune afectivă - empatia are loc în urma identificării eului propriu cu eul interlocutorului ceea ce antrenează împrumutarea stării persoanei care face obiectul empatiei de către cea care empatizează; 5. funcția performanțială - prin intermediul empatiei reușim să convingem oameni și chiar grupuri să efectueze diverse activități. 90 verbalul (formulele de politețe, expresii de bun venit, concizia și precizia frazeloră, vizibilul (ceea ce vede clientul: aspect, ordine, starea
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
pe care o atribuie lipsei sentimentelor sau respectului; 4. funcția de contagiune afectivă - empatia are loc în urma identificării eului propriu cu eul interlocutorului ceea ce antrenează împrumutarea stării persoanei care face obiectul empatiei de către cea care empatizează; 5. funcția performanțială - prin intermediul empatiei reușim să convingem oameni și chiar grupuri să efectueze diverse activități. 90 verbalul (formulele de politețe, expresii de bun venit, concizia și precizia frazeloră, vizibilul (ceea ce vede clientul: aspect, ordine, starea suportului fizic, imaginea personalului. Îmbrăcămintea trebuie să fie prezentabilă
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
întâlnit conflictele? • în familie • în școală • peste tot • nu știu 4. Cunoașteți căi prin care pot fi evitate conflictele? • da • nu • nu știu 5. Pot fi prevenite conflictele? • da • nu 11 • nu știu • discuții cu cei implicați • cunoașterea cauzelor conflictuale • empatia • toleranța. Interpretarea datelor Conținutul testului urmărește stabilirea procentuală constatată după desfășurarea activităților de mediere la data de 15 octombrie 2004. 1. Avem nevoie de mediere? • Da 83% • Nu 7% • Nu știu 10% 2. Ce este un conflict? • Nu știu 6
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
11% 4. Cunoașteți căi prin care pot fi evitate conflictele? • Da 57% • Nu 24% • Nu știu 19% 12 5. Pot fi prevenite conflictele? Cum? • Da 62% • Nu 25% • Nu știu 13% • Discuții cu cei implicați 28% • Cunoașterea cauzelor conflictuale 31% • Empatie 14% • Toleranță 27% Concluzii Prin răspunsurile primite, datele prezentate sunt informații care prezintă realitatea privind conflictul. O anumită subiectivitate este inclusă în acestea, de aceea, putem să concluzionăm că întrebările adresate nu au dorit decât să pună în valoare nivelul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
soluții. Menirea acestuia este de a oferi părților adverse cadrul necesar pentru o bună comunicare, menținerea echilibrului și o oportunitate pozitivă de pregătire pentru a avea abilitatea de a conduce. Calitățile mediatorului: • imparțialitatea - să nu judeci; • să nu dai sfaturi; • empatie și obiectivitate - să fii în mod egal empatic; • confidențialitate; • arată că-ți pasă! Un bun mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
văd vânătăi și răni adânci, se aude sângele gâlgâind... Trosnește și ne doare. Ne doare, căci loviturile se dau ființei noastre care se revoltă la fite-ce lovitură (Delavrancea, 192-, pp. 16-17). Nu ne putem decât imagina, printr-un exercițiu de empatie istorică, ce impact emoțional trebuie să fi avut astfel de cuvinte în mintea impresionabilă a copiilor către care oratorul își împrăștia emisiunea discursivă. Intenția emitentului era, fără îndoială, aceea de a transfigura, de a produce o epifanie colectivă, care să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
introdus În practica medicală și care pot susține, tot pe principiul laic, că tot ce nu este interzis este permis, există numeroase aspecte care țin de resorturile sufletești ale medicului ce nu pot fi traduse În cuvinte, cum ar fi: empatia, mila, Înclinația filantropică, spiritul caritabil, aspecte ce se traduc mai degrabă prin atitudine, disponibilitate, devotament și dăruire, manifestări care nu pot fi impuse prin legi, coduri sau regulamente. Însuși Hipocrate, dincolo de jurământul care și astăzi se depune la Începutul carierei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viața socială și În egală măsură model cultural și de educație În comunitate. Reușita acestui deziderat nu poate fi realizat decât prin Îmbinarea elementului subiectiv, ce implică dragostea pentru om și profesie, cu elementul obiectiv ce implică adevărul, pentru că «numai empatia Îndeamnă omul pe calea virtuții » după cum spunea Octavian Fodor. Dar pentru ca medicul să atingă adevărul, sau latura obiectivă a activității sale, are nevoie de ceea ce Îndeobște se numește fler clinic și pe care autorii Încearcă să-l definească. Aș sublinia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Suferința noastră este suferința Lui ; suferința Lui este sufe‑ rința noastră. „Datorită covârșitoarei Sale iubiri de oameni, Domnul ia parte la suferința fiecăruia din noi”76. În general, s‑a făcut distincție Între ideile Înrudite (dar diferite) de „simpatie” și „empatie”77. „Simpatia” este situ‑ ația de a fi trecut prin aceeași experiență ca altcineva. Ai trecut prin suferințe similare și acum suferi Împreună cu el. Totuși, În consilierea profesională, empatia este de maximă importanță. Pentru a fi de folos cuiva care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a făcut distincție Între ideile Înrudite (dar diferite) de „simpatie” și „empatie”77. „Simpatia” este situ‑ ația de a fi trecut prin aceeași experiență ca altcineva. Ai trecut prin suferințe similare și acum suferi Împreună cu el. Totuși, În consilierea profesională, empatia este de maximă importanță. Pentru a fi de folos cuiva care are nevoie de alinare, Încerci să te pui În postura lui și‑ți pui Întrebarea : „Oare cum se simte dacă a trecut prin această experiență ?”. Spre exemplu, să presupunem
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
avut nevoie doar de niște modele inițiale, ins] mai apoi și-a urmat propria să evoluție. viii. Sentimentele morale și dorințele Adepții teoriei virtuții motiveaz] acțiunile morale în termeni de dorințe și sentimente. Jonathan Bennett dezbate importantă sentimentelor și a empatiei în viață moral]. El analizeaz] și conflictul dintre compasiune și obligația moral], f]când referire la personajul Huckleberry Finn sau la liderul nazist Heinrich Himmler. În primul caz, morală specific] vremii respective cerea că Huck s] îl denunțe pe Jim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discutabil], precum și una de natur] legal] complex]. În concluzie, s-ar p]rea c] nu exist] un r]spuns general acceptat la aceast] întrebare despre cine sau ce anume poate avea drepturi. R]spunsul pare s] țin] de generozitatea sau empatia persoanei care ofer] acest r]spuns legat de cat de îngust sau de larg este cercul celor care pot avea drepturi. Totuși, dac] criteriul adoptat este prea extins, susținerea drepturilor își va pierde puterea unic]; dac] este prea restrâns, vă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne diferențiaz] trebuie s] fie relevante din punct de vedere moral. Este oare așa? Nu este dificil s] ne d]m seama de ce am putea crede c] este așa. Relațiile apropiate promoveaz] onestitatea, grija, loialitatea, constiinta de sine, r]bdarea, empatia etc. Acestea sunt valori morale semnificative pentru oricine - valori care sunt cel mai bine promovate de relațiile personale. Deci, din acest punct de vedere, principiile morale imparțiale dicteaz] c] trebuie s] cultiv]m relații personale. Din momentul în care acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acord c] morală cere s] fie luate în calcul (sau chiar promovate) și interesele celorlalți. Dar cum putem înv]ta s] facem acest lucru? Și cum devenim motivați s] facem acest lucru? Nu putem dezvolta nici cunoașterea moral] și nici empatia crucial] pentru o moral] imparțial] dac] nu cultiv]m relații personale. O persoan] neglijat] de p]rinți în copil]rie, care nu a stabilit niciodat] relații apropiate cu alți oameni, nu va ști cum s] promoveze interesele fie ale apropiaților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nou] nu ne-a p]sat de nimeni. Dac] nu suntem motivați s] promov]m interesele familiei noastre sau ale prietenilor, cum am putea s] fim motivați s] promov]m interesele unui necunoscut? Pe de alt] parte, dac] dezvolt]m empatia în rândul prietenilor noștri, vom fi înclinați s] o aplic]m și celorlalți. Devenim atât de viu conștienți de nevoile aproapelui încât dorim s]-l ajut]m chiar dac] este dificil s] facem acest lucru. Dar cum empatia este de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvolt]m empatia în rândul prietenilor noștri, vom fi înclinați s] o aplic]m și celorlalți. Devenim atât de viu conștienți de nevoile aproapelui încât dorim s]-l ajut]m chiar dac] este dificil s] facem acest lucru. Dar cum empatia este de cele mai multe ori nespecific], vom fi înclinați s] „simțim” durerea și a celor cunoscuți că și a celor necunoscuți. Dup] ce am simțit aceast] durere, este mult mai probabil s] facem ceva în acest sens. Aceasta nu înseamn] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
confirmare a poziției sale; vezi, de asemenea, capitolul 34, „R]zboi și pace”.) Cum r]mane cu aspectul argumentativ? Ce comentarii se pot face? Care sunt bazele metaetice? La acest nivel, multi filosofi tradiționali ar da înapoi. Oricât de mult] empatie ar exista pentru poziția prezentat] anterior, gânditorul tradițional va susține c] a considera c] o lătur] genetic] a evoluției moralei spune ceva din punct de vedere argumentativ creeaz] un gol de neumplut. În cel mai bun caz, prezentarea punctului de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Clayton (1982) a cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în domeniul său. Unii elevi adulți pot avea o experiență care, în unele privințe, o depășește pe cea a profesorului. De aceea, profesorul trebuie să posede cunoștințe, abilități și competențe care să-l facă un veritabil profesionist (un expert). b) Empatia: capacitatea profesorului de a se transpune în universul subiectiv al elevului-adult, „ca și cum ar fi elevul însuși”. Conduita empatică presupune angajament cognitiv, transpunere afectivă, voință participativă, efort imaginativ, înțelegerea celuilalt, a eului său. Ea depinde de gradul de transparență a elevului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aparținând ariei geografice în care aceasta a fost elaborată. Counselling este relația interpersonală, de natură profesională, ce se stabilește între doi actori: pe de o parte, consilierul și, pe de altă parte, consiliatul/clientul. Această relație are la bază respect, empatie, căldură și originalitate, practicienii în domeniu utilizând pași ce includ comunicarea, ascultarea activă și înțelegerea. Scopul consilierii este acela de a ajuta clientul să se înțeleagă mai bine, să se autoanalizeze, să devină responsabil de propria formare și dezvoltare, precum și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a pune întrebări și a obține răspunsuri pertinente, semnificative pentru procesul consilierii. Este necesară crearea unei atmosfere de încredere mutuală și respect reciproc între ambele părți implicate. Consilierul trebuie să aibă o atitudine de acceptare necondiționată, autentică și să dovedească empatie în relația cu clientul adult; - folosirea unor metode și tehnici de evidențiere a principalelor arii de competență ale clientului; - punerea în centrul procesului de consiliere a clientului, asumarea și angajarea acestuia în proces, ca fiind principalul responsabil pentru luarea deciziilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Clayton (1982) a cercetat structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]