1,638 matches
-
ridicat sau s-a coborît, masurând astfel variația energiei interne a sistemului. La sfârșit, despărțim corpurile. Stările finale ale sistemelor sunt (θ,V),(θ,V). Problema este: ce restricții există asupra stărilor care sunt accesibile plecând de la stările inițiale date? Entropiile inițiale sunt S, S, cele finale S, S. În primul rând, păstrând entropia lui K constantă, putem, printr-un proces adiabatic, să-l aducem la temperatura θ (cu volumul V') a lui K, astel incât, in contact termic cu acesta
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
sfârșit, despărțim corpurile. Stările finale ale sistemelor sunt (θ,V),(θ,V). Problema este: ce restricții există asupra stărilor care sunt accesibile plecând de la stările inițiale date? Entropiile inițiale sunt S, S, cele finale S, S. În primul rând, păstrând entropia lui K constantă, putem, printr-un proces adiabatic, să-l aducem la temperatura θ (cu volumul V') a lui K, astel incât, in contact termic cu acesta, să se găsească în echilibru. Dacă sistemul format din K și K este
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
incât, in contact termic cu acesta, să se găsească în echilibru. Dacă sistemul format din K și K este izolat adiabatic de exterior, putem să modificăm reversibil stările lui K și K deplasând greutățile exterioare, dar numai astfel incât suma entropiilor lor să ramână constantă (vezi §4). În particular putem să aducem corpul K la entropia sa inițială S; entropia lui K este atunci :<br>formula 23 Acum despărțim pe K de K; Deoarece K are entropia S, el poate fi adus
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
K și K este izolat adiabatic de exterior, putem să modificăm reversibil stările lui K și K deplasând greutățile exterioare, dar numai astfel incât suma entropiilor lor să ramână constantă (vezi §4). În particular putem să aducem corpul K la entropia sa inițială S; entropia lui K este atunci :<br>formula 23 Acum despărțim pe K de K; Deoarece K are entropia S, el poate fi adus printr-un proces adiabatic reversibil chiar la volumul și temperatura inițială. Am ajuns astfel la
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
izolat adiabatic de exterior, putem să modificăm reversibil stările lui K și K deplasând greutățile exterioare, dar numai astfel incât suma entropiilor lor să ramână constantă (vezi §4). În particular putem să aducem corpul K la entropia sa inițială S; entropia lui K este atunci :<br>formula 23 Acum despărțim pe K de K; Deoarece K are entropia S, el poate fi adus printr-un proces adiabatic reversibil chiar la volumul și temperatura inițială. Am ajuns astfel la situația descrisa in §2
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
dar numai astfel incât suma entropiilor lor să ramână constantă (vezi §4). În particular putem să aducem corpul K la entropia sa inițială S; entropia lui K este atunci :<br>formula 23 Acum despărțim pe K de K; Deoarece K are entropia S, el poate fi adus printr-un proces adiabatic reversibil chiar la volumul și temperatura inițială. Am ajuns astfel la situația descrisa in §2: fără să existe o altă schimbare în exterior în afară de deplasarea unei greutăți, corpul K a trecut
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
printr-un proces adiabatic reversibil chiar la volumul și temperatura inițială. Am ajuns astfel la situația descrisa in §2: fără să existe o altă schimbare în exterior în afară de deplasarea unei greutăți, corpul K a trecut din starea (θ,V) cu entropia S într-o stare (θ',V') cu entropia S'. Aceasta este posibil numai daca "S' > S", deci dacă: <br>formula 24 Acesta este un rezultat remarcabil („inima termodinamicii“): mulțimea stărilor care pot fi atinse prin procese oarecari de interacție între K
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
și temperatura inițială. Am ajuns astfel la situația descrisa in §2: fără să existe o altă schimbare în exterior în afară de deplasarea unei greutăți, corpul K a trecut din starea (θ,V) cu entropia S într-o stare (θ',V') cu entropia S'. Aceasta este posibil numai daca "S' > S", deci dacă: <br>formula 24 Acesta este un rezultat remarcabil („inima termodinamicii“): mulțimea stărilor care pot fi atinse prin procese oarecari de interacție între K și K este cuprinsă în mulțimea stărilor pentru
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
este posibil numai daca "S' > S", deci dacă: <br>formula 24 Acesta este un rezultat remarcabil („inima termodinamicii“): mulțimea stărilor care pot fi atinse prin procese oarecari de interacție între K și K este cuprinsă în mulțimea stărilor pentru care suma entropiilor este mai mare decat cea inițială: nu este exclus ca entropia unuia din corpuri să scadă. Rezultatul poate fi generalizat la n corpuri, K..,K care, în interacție unul cu celălalt (și pe urmă despărțite unul de celălalt) trec de la
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
este un rezultat remarcabil („inima termodinamicii“): mulțimea stărilor care pot fi atinse prin procese oarecari de interacție între K și K este cuprinsă în mulțimea stărilor pentru care suma entropiilor este mai mare decat cea inițială: nu este exclus ca entropia unuia din corpuri să scadă. Rezultatul poate fi generalizat la n corpuri, K..,K care, în interacție unul cu celălalt (și pe urmă despărțite unul de celălalt) trec de la stările inițiale (θ,V)...(θ,V) la unele finale (θ,V
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
n corpuri, K..,K care, în interacție unul cu celălalt (și pe urmă despărțite unul de celălalt) trec de la stările inițiale (θ,V)...(θ,V) la unele finale (θ,V)...(θ,V). Este suficient să argumentăm prin inducție completă: păstrând entropia totală finală constantă, putem aduce corpul K în echilibru termic cu corpul K, printr-un proces adiabatic reversibil. Modificăm reversibil și adiabatic sistemul format din K și K până când entropia lui K ajunge aceeași cu cea de la început, pe urmă
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
θ,V). Este suficient să argumentăm prin inducție completă: păstrând entropia totală finală constantă, putem aduce corpul K în echilibru termic cu corpul K, printr-un proces adiabatic reversibil. Modificăm reversibil și adiabatic sistemul format din K și K până când entropia lui K ajunge aceeași cu cea de la început, pe urmă îl despărțim de K și îl aducem în starea inițială printr-un proces adiabatic reversibil.Entropia totală este constantă, entropia celor n-1 corpuri rămase este S +S pot fi
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
proces adiabatic reversibil. Modificăm reversibil și adiabatic sistemul format din K și K până când entropia lui K ajunge aceeași cu cea de la început, pe urmă îl despărțim de K și îl aducem în starea inițială printr-un proces adiabatic reversibil.Entropia totală este constantă, entropia celor n-1 corpuri rămase este S +S pot fi legate printr-un proces adiabatic reversibil). Această ordine duce la o „foliație“ a mulțimii stărilor unui sistem, fiecare „foaie“ conținând stările accesibile adiabatic reversibil pornind de la
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
reversibil și adiabatic sistemul format din K și K până când entropia lui K ajunge aceeași cu cea de la început, pe urmă îl despărțim de K și îl aducem în starea inițială printr-un proces adiabatic reversibil.Entropia totală este constantă, entropia celor n-1 corpuri rămase este S +S pot fi legate printr-un proces adiabatic reversibil). Această ordine duce la o „foliație“ a mulțimii stărilor unui sistem, fiecare „foaie“ conținând stările accesibile adiabatic reversibil pornind de la una din ele. "Entropia
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
entropia celor n-1 corpuri rămase este S +S pot fi legate printr-un proces adiabatic reversibil). Această ordine duce la o „foliație“ a mulțimii stărilor unui sistem, fiecare „foaie“ conținând stările accesibile adiabatic reversibil pornind de la una din ele. "Entropia empirică" este orice funcție σ(Z) de parametrii care descriu stările și care are proprietatea că<br>formula 25 ea „numerotează“ foile. Există arbitrarietate în alegerea acestei funcții, iar aceasta este redusă ulterior prin axiome privind comportarea sistemelor compuse. În felul
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
orice funcție σ(Z) de parametrii care descriu stările și care are proprietatea că<br>formula 25 ea „numerotează“ foile. Există arbitrarietate în alegerea acestei funcții, iar aceasta este redusă ulterior prin axiome privind comportarea sistemelor compuse. În felul acesta, creșterea entropiei în procese ireversibile apare de la inceput ca naturală și „de la sine ințeleasă“. Acest accent pe procese ireversibile este în spiritul lui Planck. Dintre lucrările citate, acelea ale lui H.A.Buchdahl și J.Boyling păstrează (în linii mari) limbajul geometriei diferențiale
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
istoricului John K. Hord, care considera că toate imperiile urmează același tipar ciclic (în care Imperiul lui Dominic Flandry se potrivește perfect). Scriitoarea Sandra Miesel a comentat în 1978 că tema general prezentă a lui Anderson o constituie lupta împotriva entropiei și a morții termice a universului, un mediu al uniformității perfecte în care nu se poate întâmpla nimic. Un este de non-ficțiune cuprins în "There Will Be Time" și atribuit protagonistului fictiv al cărții critică stânga americană din 1972 (când
Poul Anderson () [Corola-website/Science/320598_a_321927]
-
Potențialul chimic este măsurat în unități de energie/particulă sau, echivalent, energie/mol. Potențialul chimic este folosit în termodinamică, fizică și chimie. În fizica statistică modernă potențialul chimic, împărțit la temperatură, este multiplicatorul Lagrange pentru restricționarea particulelor în sensul maximizării entropiei. Aceasta este definiția științifică precisă și abstractă, exact cum temperatura este definită în termeni ai multiplicatorului Lagrange pentru restricționarea energiei. În unele domenii (electrochimia în particular), termenul „potențial chimic” este folosit pentru a descrie un concept fundamental diferit (dar înrudit
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
chimic (care crește cu înălțimea) împotriva componentei derivate din difuzie a potențialului chimic (care crește cu densitatea). Potențialul chimic total este constant cu înălțimea, când aerul este în echilibru. Un alt exemplu de contribuție la potențialul chimic sunt entalpia și entropia pentru particule în diferite faze. De exemplu, deasupra punctului de îngheț al apei, gheața se va topi spontan, cu alte cuvinte moleculele de HO vor ieși din faza solidă și vor intra în faza lichidă. Din nou, se poate descrie
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
diferite între ele din punct de vedere chimic. În propriile sale cuvinte, pentru rezumarea rezultatelor sale în 1873, Gibbs afirmă: În această descriere, așa cum este folosită de Gibbs, "ε" se referă la energia internă a corpului, "η" se referă la entropia corpului iar "ν" este volumul corpului. Înțelesul precis al termenului "potențial chimic" depinde de contextul în care este folosit. Potențialul chimic al unui sistem termodinamic este cantitatea cu care energia sistemului s-ar schimba dacă ar fi introdusă o particulă
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
este volumul corpului. Înțelesul precis al termenului "potențial chimic" depinde de contextul în care este folosit. Potențialul chimic al unui sistem termodinamic este cantitatea cu care energia sistemului s-ar schimba dacă ar fi introdusă o particulă adițională, menținând fixe entropia și volumul. Dacă un sistem conține mai mult decât o specie de particule, există un potențial chimic separat asociat cu fiecare specie, definit ca schimbul în energie atunci când numărul de particule "ale acelei specii" crește cu unu. Potențialul chimic este
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
dată de Exemple similare pot fi găsite în cadrul bateriilor unde energia chimică este convertită în energie electrică. Să se considere un sistem termodinamic care conține "n" specii constituente. Energia sa internă totală "U" este postulată să fie o funcție a entropiei "S", volumul "V", și numărul de particule al fiecărei specii "N", ..., "N" Prin referirea la "U" ca "energie internă", se evidențiază că, contribuțiile în energie, rezultate din interacțiunile dintre sistem și obiecte externe, sunt excluse. De exemplu, energia potențialului gravitațional
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
interacțiunile dintre sistem și obiecte externe, sunt excluse. De exemplu, energia potențialului gravitațional al sistemului cu Pământul nu sunt incluse în "U". Potențialul chimic al speciei "i", "μ" este definit ca derivată parțială unde indicii pur și simplu evidențiază că entropia, volumul, și celelalte numere de particule trebuie să fie ținute constante. În sistemele reale, este de obicei dificilă ținerea entropiei fixe, din moment ce acest lucru implică o bună izolare termică. Este prin urmare mai convenabil să se definescă energia Helmholtz "A
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
în "U". Potențialul chimic al speciei "i", "μ" este definit ca derivată parțială unde indicii pur și simplu evidențiază că entropia, volumul, și celelalte numere de particule trebuie să fie ținute constante. În sistemele reale, este de obicei dificilă ținerea entropiei fixe, din moment ce acest lucru implică o bună izolare termică. Este prin urmare mai convenabil să se definescă energia Helmholtz "A", care este o funcție a temperaturii "T", volumului și numerelor particulelor: În termeni ai energiei Helmholtz, potențialul chimic este Experimentele
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
și presiune constante. În aceste condiții, potențialul chimic este derivata parțială a energiei Gibbs ținându-se seama de numărul de particule O expresie similară pentru potențialul chimic poate fi scrisă în termeni de derivată parțială a entalpiei (în condiții de entropie și presiune constante). Aici, potențialul chimic a fost definit ca raportul energie pe moleculă. O variantă a acestei definiții este definirea potențialului chimic ca raportul energie pe mol. Potențialul chimic electronic este derivata funcțională a densității funcționale ținându-se seama
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]