2,401 matches
-
curg încă peticele, curând-curând, o va mânca putregaiul 254. Aici, acel "pe scurt" recapitulativ în descriere este pe deplin asumat de un narator care nu ezită să-l introducă pe cititor în povestire, chiar în actul lecturii; își comentează propria enunțare și eventualele reacții ale publicului, după cum o arată ceea ce precede acest pe scurt. Dacă la Zola narațiunea încearcă să se adăpostească în spatele poveștii, în cazul de față o domină. 7.6. Progresia tematică Alături de acești factori care trimit la organizarea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi numit astfel; este întreaga prezentare făcută în rândurile de mai sus. Construind pas cu pas imaginea unui personaj timid și nevoiaș, naratorul își rezervă dreptul de a folosi un adjectiv subiectiv cu sens dezavantajos, ponosit, care caracterizează indirect o enunțare deosebită și de a-l asocia lui neofit. Nu la fel se întâmplă pentru coreferența dintre "maestrul François Porbus" și cele două descrieri precise ("pictorul lui Henri IV ...", "pictorul căruia ...") care nu se bazează doar pe o cunoaștere enciclopedică, ci
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care materializează comunitatea construită prin text). Prezența adjectivului afectiv minunat întărește această înțelegere: cititorul ideal este un amator, erudit, dar și estet. Diferențierea între funcția de desemnare și dimensiunea interlocutivă pare artificială: prin desemnare, sunt desemnate împreună, se acceptă o enunțare. Ne-am putut da seama de acest lucru atunci când am evocat "dubla temporalitate narativă" care permite reperarea anumitor deictice în raport cu scena de lectură. Departe de a dispărea, actul narațiunii contribuie la impunerea coreferințelor. Astfel se face că anafora "sărmanul neofit
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Substantiv. Printr-o modalitate indirectă, articolul hotărât face ca obiectul în cauză să fie un obiect prin care se verifică o anumită proprietate. În schimb, demonstrativul operează o situare imediată, legând grupul nominal de un element prezent în situația de enunțare. Această diferență este bine ilustrată prin impersonalele existențiale. După Era odată o regină, putem cu greu adăuga imediat Regina... Mai degrabă ar trebui să spunem Această regină... În schimb, dacă am adăuga elemente de determinare la prima ocurență (de exemplu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tind să plaseze vas, cârnați și submarin în aceeași paradigmă și să interpreteze cârnații ca pe un "balon militar de observație", și nu ca pe un aliment. Concluzii Din moment ce ne interesează lingvistica textuală, este imposibil să facem abstracție de contextul enunțării, materializat în genul de discurs de care aparține enunțul în cauză. Dacă nu se ține seama de acest fapt, nu se poate declara independent că un text este coerent sau incoerent, organizat corect sau incorect. Gramaticienii textului au revenit treptat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
același co-enunțător ca și pronumele "dumneavoastră", folosit inițial. În ceea ce privește determinantul dumneavoastră, el asociază ambreiorul personal dumneavoastră și o relație sintactică interpretată drept posesivă. Reperări temporale: după optsprezece ani nu este un element deictic, căci nu presupune o reperare față de momentul enunțării, ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În schimb, acum optsprezece ani este deictic, având drept punct de reper prezentul enunțării. Reperări spațiale: în al doilea turnuleț nu este un element deictic, deoarece presupune o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
optsprezece ani nu este un element deictic, căci nu presupune o reperare față de momentul enunțării, ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În schimb, acum optsprezece ani este deictic, având drept punct de reper prezentul enunțării. Reperări spațiale: în al doilea turnuleț nu este un element deictic, deoarece presupune o reperare față de un element ce aparține cotextului, castelul de Fourchevif. Acolo nu este nici el deictic; enunțătorul evocă o situație de enunțare trecută (cf. în ordinea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
punct de reper prezentul enunțării. Reperări spațiale: în al doilea turnuleț nu este un element deictic, deoarece presupune o reperare față de un element ce aparține cotextului, castelul de Fourchevif. Acolo nu este nici el deictic; enunțătorul evocă o situație de enunțare trecută (cf. în ordinea temporală "în acel moment"), reperată grație cotextului și explicitată grație adverbului aiurea, care nu are nevoie de un reper: referința sa nu variază în funcție de mediul spațio-temporal al ocurenței sale enunțiative și nici în funcție de context. Elemente de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a "discursului", interferență existentă prin faptul că "eu" se referă atât la narator, cât și la personaj. La fel, propoziția incidentă nu mai știu intercalează un paragraf de "discurs" între două fragmente de "povestire": ea este raportată la situația de enunțare a naratorului și nu a întâmplării povestite. Ultimul paragraf ține integral de "discurs". Fragmentele de "discurs", specifice perechii interlocutive eu tu includ vocative, imperative, interogații, opoziții temporale între prezent / perfect compus / viitor, deictice (dincolo de mărcile temporale ale verbelor, elemente cum
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
narațiunea să progreseze: astfel Piciul șade sau E foarte tulburat, care ar fi la imperfect într-un text la perfectul simplu, apar la prezent. Formele de perfect compus (a vorbit, a descărcat) nu indică în mod deictic procese anterioare momentului enunțării, ci, aflate în interiorul unei subordonate temporale, marchează anterioritatea față de forma simplă a verbului din principală (când + Perfect compus = Propoziție principală la prezent). Al doilea paragraf ține de planul ambreiat; să notăm că prezența cuplului eu tu sau reperarea deictică față de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în interiorul unei subordonate temporale, marchează anterioritatea față de forma simplă a verbului din principală (când + Perfect compus = Propoziție principală la prezent). Al doilea paragraf ține de planul ambreiat; să notăm că prezența cuplului eu tu sau reperarea deictică față de situația de enunțare (cf. actualmente, dimineață): un prezent cum ar fi [Eu trebuie să lucrez], și tu să dormi are valoarea deictică a unei contemporaneități față de momentul enunțării și se opune, de exemplu, proceselor orientate spre viitor (Am de scris, o să mă întind
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
planul ambreiat; să notăm că prezența cuplului eu tu sau reperarea deictică față de situația de enunțare (cf. actualmente, dimineață): un prezent cum ar fi [Eu trebuie să lucrez], și tu să dormi are valoarea deictică a unei contemporaneități față de momentul enunțării și se opune, de exemplu, proceselor orientate spre viitor (Am de scris, o să mă întind). În al treilea paragraf, fragmentul median, Ce de-a evenimente... Ce bine se simte Piciul!, nu ține de prezentul narațiunii. Aceste enunțuri exclamative sunt asumate
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
viețile sfinților din literatura populară. Caracterul parodic nu este perceptibil decât pentru cititorii cunoscători ai acestui gen. Ne aflăm în prezența a ceea ce Genette numește o "pastișă satirică", care diferă de pastișă prin prezența indicilor de distanțare meniți să discalifice enunțarea și pe enunțătorul ei (în ocurență un naiv sau un cleric cinic care ar abuza de popor). Acest tip de enunțare presupune un echilibru delicat între conformitatea cu discursul parodiat și distanțarea de acesta. În acest text, firul narativ se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a ceea ce Genette numește o "pastișă satirică", care diferă de pastișă prin prezența indicilor de distanțare meniți să discalifice enunțarea și pe enunțătorul ei (în ocurență un naiv sau un cleric cinic care ar abuza de popor). Acest tip de enunțare presupune un echilibru delicat între conformitatea cu discursul parodiat și distanțarea de acesta. În acest text, firul narativ se supune regulilor genului hagiografic, însă, în același timp, cititorului îi sunt adresate indicii la diverse nivele: exacerbarea minunii: muntele văzut ca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
minunii: muntele văzut ca un om; trecerea burlescă de la nobil la trivial (vehiculul acesta, pe meleagurile acelea, irlandez de neam și sfânt de meserie); accelerarea ritmului povestirii, care suprimă ethosul legat de miracolul hagiografic, în favoarea unei dezinvolturi mondene. Aici ethosul enunțării discalifică enunțul produs. Caracterul ironic din al treilea paragraf provine dintr-un anumit număr de indici ai unui decalaj dintre enunțător și enunț. Ridiculizarea nu se face prin trăsături ce se sprijină pe un gen de discurs cunoscut, ci printr-
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trimitem o scrisoare concepută la perfect simplu. Dar genul epistolar se încadrează în registrul conversației, așa cum reiese și de aici: perechea eu-tu permite apariția vocativelor ("mult iubitul meu Jacques"), a injoncțiunilor ("iartă-mi"), a deicticelor raportate la situația de enunțare ("timpuri" verbale, "scrisoarea aceasta"...). O analiză mai atentă arată că secvența instrucțională maschează, de fapt, o secvență narativă potrivit principiului de "dominantă secvențială": seria de indicații date cititorului permite o narațiune indirectă. Pe scurt, este vorba despre introducerea secvenței conversaționale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
266 descriere, 149, 312 descriere definită, 320 desemnator rigid, 320 direct (discurs ~), 204, 205 direct liber (discurs ~), 217 discretă (funcționare ~), 266 discurs narativizat, 209 dominantă secvențială, 290 dumneavoastră, 61 "discurs" (vs "povestire"), 106 E empatie, 322 endoforă, 315 enunț (vs enunțare), 47 enunțare vs enunț, 47 enunțător, 48 "enunțător" (vs "locutor"), 180 epitet, 276 epitet de natură, 276 eterogenitate (~ textuală), 290 ethos, 175 evaluativ (adjectiv~), 257 extradiegetic (narator~), 94 F-G fidelă (anaforă~), 324 focalizare, 84 focus, 308 folosire (vs menționare), 179
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
149, 312 descriere definită, 320 desemnator rigid, 320 direct (discurs ~), 204, 205 direct liber (discurs ~), 217 discretă (funcționare ~), 266 discurs narativizat, 209 dominantă secvențială, 290 dumneavoastră, 61 "discurs" (vs "povestire"), 106 E empatie, 322 endoforă, 315 enunț (vs enunțare), 47 enunțare vs enunț, 47 enunțător, 48 "enunțător" (vs "locutor"), 180 epitet, 276 epitet de natură, 276 eterogenitate (~ textuală), 290 ethos, 175 evaluativ (adjectiv~), 257 extradiegetic (narator~), 94 F-G fidelă (anaforă~), 324 focalizare, 84 focus, 308 folosire (vs menționare), 179 gen de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vedere, 85, 156 R raportat (discurs ~), 203 realizat (vs irealizat), 105 referențial (vs modal), 178 reinvestire, 197 reluare imediată, 331 remă (vs temă), 307 repetiție, 319 reprezentant (pronume ~), 323 rest al temei/remei, 309 rezumptivă (anaforă ~), 318 S scenă de enunțare, 52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172 se, 62 secvență (tip de ~), 289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pronume ~), 323 rest al temei/remei, 309 rezumptivă (anaforă ~), 318 S scenă de enunțare, 52 scenografie, 52 scoatere în relief, 144 scriitor (vs om), 172 se, 62 secvență (tip de ~), 289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114 substantiv provenit din verb, 272 substitut (pronume ~), 323 sub~temă, 151 subversiune (vs captare), 196 "subiect vorbitor" (vs "locutor"), 169 T teatru, 173 tematizare, 306 temă constantă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cm. INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Pragmatica vine din cuvântul pragma, acțiune. 2 D. Maingueneau "Enunțarea literară" în Pragmatica pentru discursul literar (trad. de Raluca Balațchi), Institutul European, Iași, 2007. 3 F. Armengaud, "Eléments pour une approche pragmatique de la pertinence", în Philosophica, Gand, nr. 29, 1982. 4 Sous la direction de Patrick Charaudeau et Dominique Maingueneau
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
domeniului literar, în funcție de varii puncte de vedere (funcțional, enunțiativ, textual, comunicațional). D. Maingueneau propune reperarea și descrierea discursurilor constituente, "discursuri ce dau sens actelor colectivității" și sunt temei pentru multe alte genuri de discurs; Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, (trad. de Nicoleta Moroșan), Institutul European, Iași, 2007, partea a 2-a, cap. al V-lea,. 9 Metaforă teatrală (asemeni multor altora din domeniul pragmaticii) ce se referă la situația de enunțare; discursul "se pune în scenă", instaurîndu-și propriul spațiu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de discurs; Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, (trad. de Nicoleta Moroșan), Institutul European, Iași, 2007, partea a 2-a, cap. al V-lea,. 9 Metaforă teatrală (asemeni multor altora din domeniul pragmaticii) ce se referă la situația de enunțare; discursul "se pune în scenă", instaurîndu-și propriul spațiu de enunțare. În cadrul scenei de enunțare, D. Maingueneau distinge trei scene: "scena înglobantă", ce implică "un același statut pragmatic", "scena generică" ce se referă la un anume gen de discurs și "scenografia
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de Nicoleta Moroșan), Institutul European, Iași, 2007, partea a 2-a, cap. al V-lea,. 9 Metaforă teatrală (asemeni multor altora din domeniul pragmaticii) ce se referă la situația de enunțare; discursul "se pune în scenă", instaurîndu-și propriul spațiu de enunțare. În cadrul scenei de enunțare, D. Maingueneau distinge trei scene: "scena înglobantă", ce implică "un același statut pragmatic", "scena generică" ce se referă la un anume gen de discurs și "scenografia", cadru și modalitate de desfășurare proprii unui anume discurs; Discursul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
European, Iași, 2007, partea a 2-a, cap. al V-lea,. 9 Metaforă teatrală (asemeni multor altora din domeniul pragmaticii) ce se referă la situația de enunțare; discursul "se pune în scenă", instaurîndu-și propriul spațiu de enunțare. În cadrul scenei de enunțare, D. Maingueneau distinge trei scene: "scena înglobantă", ce implică "un același statut pragmatic", "scena generică" ce se referă la un anume gen de discurs și "scenografia", cadru și modalitate de desfășurare proprii unui anume discurs; Discursul literar. Paratopie și scenă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]