2,295 matches
-
Saturnin din Toulouse, dar acest proiect n-a fost dus la bun sfîrșit. Totuși, și în Epistolar poezia este oarecum prezentă, deoarece Sidonius inserează în scrisorile sale și scurte compoziții în versuri (de exemplu atunci cînd - IV, 18 - compune o epigramă în cinstea Sfîntului Martin, la cererea lui Perpetuus, episcop de Tours: aceasta trimite la cultul Sfîntului Martin și la poezia lui Paulinus din Périgueux). Deși sărac în conținut, Epistolarul lui Sidonius este bogat în date istorice care pot servi la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
boală; de asemenea, douăzeci și opt de Discursuri (Dictiones) rostite cu ocazia unor sărbători religioase sau în școlile de retorică, unele dintre ele consacrate chiar unor subiecte din mitologia profană. b) Poezia Ennodius a compus și numeroase poezii. Printre ele, 151 de epigrame, dintre care unele sînt invective adresate unor persoane, iar altele sînt scrise, conform tradiției păgîne, pentru morminte, biserici, opere de artă, festivități, în cinstea unor personaje importante sau pur și simplu ca amintiri sau schimburi reciproce de amabilități. în afară de epigrame
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
epigrame, dintre care unele sînt invective adresate unor persoane, iar altele sînt scrise, conform tradiției păgîne, pentru morminte, biserici, opere de artă, festivități, în cinstea unor personaje importante sau pur și simplu ca amintiri sau schimburi reciproce de amabilități. în afară de epigrame, a mai compus poezii ocazionale (epitalamuri și panegirice) și 11 imnuri; metrica folosită este diversă, iar Ennodius se dovedește un abil făuritor de versuri, ce preia din tradiția clasică, așa cum se obișnuia, anumite instrumente retorice, de exemplu ornamentele furnizate de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
hexametri Despre binefacerile lui Isus Cristos (Carmen de Christi Iesu beneficiis), în care preamărește întruparea, minunile și opera de mîntuire a lui Cristos, și Istoriile din Vechiul și din Noul Testament (Historiae Testamenti Veteris et Novi), o culegere de douăzeci și patru de epigrame, compuse fiecare din trei hexametri (tristicha: grupuri de trei versuri); redactate într-un stil concis, acestea rezumă episoade biblice și urmau să aibă funcția de didascalii, probabil în maniera Dittocheon-ului lui Prudentius. Opt din aceste epigrame reiau episoade din Vechiul Testament
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
culegere de douăzeci și patru de epigrame, compuse fiecare din trei hexametri (tristicha: grupuri de trei versuri); redactate într-un stil concis, acestea rezumă episoade biblice și urmau să aibă funcția de didascalii, probabil în maniera Dittocheon-ului lui Prudentius. Opt din aceste epigrame reiau episoade din Vechiul Testament pe care le pun în paralel cu episoadele neotestamentare corespunzătoare (de exemplu: păcălirea Evei și Buna-Vestire a Mariei; Noe care ia toate animalele pe arca sa și Petru care, în povestirea din Faptele Apostolilor, are viziunea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
importanță unică, deoarece doar așa ajungem să cunoaștem toate elementele catedralei care au dispărut ulterior, precum și tehnicile de construcție adoptate (notabilă este în al doilea cantitatea de adjective compuse). De la același autor ne-au mai rămas și circa 80 de epigrame, care s-au păstrat în ciclul lui Agazia (prieten și admirator al lui Pavel) în Antologia grecească. Cele mai multe au subiecte erotice, iar temele creștine și păgîne se amestecă în mod liber. Bibliografie. Cele două Ekphraseis în PG 86, pp. 2119-2264
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
von Gaza, Paulus Silentiarius und Prokopios von Gaza: Kunstbeschreibungen justinianischer Zeit, G. Olms, Hildesheim, New York, 1969 (retipărire, cu adaosuri, a două scrieri editate în 1912, respectiv 1939), pp. 227-265. Trad. it. în A. Veniero, Paolo Silenziario, F. Battiato, Catania, 1916. Epigrame: G. Viansino, Paolo Silenziario. Epigrammi. Testo, traduzione e commentario, Loescher, Torino, 1963. Cf. R. Macrides, P. Magdalino, „The Architecture of Ekphrasis: Construction and Context of Paul the Silentiary’s Ekphrasis of Hagia Sophia”, în Byzantine and Modern Greek Studies 12
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului De Mărțișor, unor epigramiști Eu ce să vă doresc, de Mărțișor? Ceva ce-n iarnă v-a lipsit
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI... EINSTEIN) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu... de la Einstein citire Știu că în epigramă-s unul mic; Se scaldă alții la superlativ. Dar eu de
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI... EINSTEIN) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cu... de la Einstein citire Știu că în epigramă-s unul mic; Se scaldă alții la superlativ. Dar eu de Einstein n-am să mă dezic: În lumea noastră... totu-i relativ. Unuia... nepăsător la treabă De-i zici pe drept: “Te culci pe o ureche!”, El ți-o
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > DIN CINCI ÎN CINCI (III) - CATRENE EPIGRAMISTICE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Capricii feminine Se plânge-o doamnă că-i “surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381311_a_382640]
-
copilărie, tânjește după libertatea vârstei nevinovate, răzvrătindu-se, cu o violență sinceră, rar întâlnită la alți poeți români ai vremii, atât împotriva lui însuși, cât și împotriva credinței. Din dorința de a valorifica posibilitățile oferite de genul liric, a alcătuit epigrame în metru antic. Sub influența romantismului german, nuvelele Suferințe (Din ziarul unui june) și Mici escursiuni apelează frecvent la tonul patetic wertherian, insistând asupra sensibilității bolnăvicioase a eroilor. Sedus de ritmul prozei, scriitorul se adresează legendelor și basmelor populare, de la
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
Constant C. Cristea, care de la numărul 2 devine director. Continuând în mod explicit drumul deschis de revista școlară „Munca intelectuală”, editată între 1919 și 1926 de Societatea Culturală „B.P. Hasdeu” de la liceul din localitate, R.n. publică literatură, note memorialistice, maxime, epigrame, informații diverse, având chiar câteva rubrici permanente: „Pagina științifică”, „Pagina pedagogică”, „Notițe critice”, „Răsfoind revistele”. Cu versuri colaborează, între alții, Const. Goran, N. N. Manolescu, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Mihail Steriade, iar cu proză Constant C. Cristea. Acesta din urmă, precum și Paul
REVISTA NOASTRA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289238_a_290567]
-
David. Din „Universul literar” este reprodus un articol polemic al lui Ionel Teodoreanu la adresa lui G. Călinescu. În sumar intra și George Lesnea cu traducerea unui poem din Serghei Esenin. Revista mai cuprinde diferite materiale cu caracter umoristic și satiric, parodii, epigrame. Alți colaboratori: Constantin Nonea, Aurel Leon, V. I. Cataramă. M. V.
STATU PALMA BARBA COT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289888_a_291217]
-
pe 28 septembrie 235, în urma deportării în Sardinia. Credincioșii le vor fi adus trupurile la Roma, Hipolit fiind astfel înmormântat în cimitirul de pe Via Tiburtina. Puțin mai târziu, Damasus, episcop al Romei între anii 366 și 384, afirmă într‑o epigramă că Hipolit ar fi fost un schismatic novațian, reconvertit la dreapta credința în timpul persecuțiilor. Identificarea martirului cu scriitorul apare în două pasaje din Ieronim: o dată în prefața lucrării Comentariul Evangheliei după Matei și din nou în Scrisoarea 36, 16. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cronică dramatică, asigurată sporadic de Victor Eftimiu, cronici culturale și artistice de Liviu Rusu (în 1927-1928), cronici medico-sociale, economice, articole și documente din istoria Transilvaniei, un buletin bibliografic al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, întocmit de Ion Mușlea (în 1929), epigrame inedite de Cincinat Pavelescu și Vasile Bogrea, articole științifice, când și când o cronică sportivă și cronica măruntă, chestionare, aforisme, ilustrații îmbogățesc sumarul. Alți colaboratori: Gh. Tulbure, Grigore Popa, I. U. Soricu, Ion Gorun, Teodor Scarlat, Elena Farago, Aurel Decei
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
Theodor Anghel, Maria Bărbulescu ș.a., scrieri în proză de Mihail Lungianu și D. Udrescu, publicistică de N. Iorga, Radu Petre, Tatiana N. Bobancu. Se adaugă știri din actualitatea politică, informații despre diferite personalități și despre manifestări culturale cu caracter local, epigrame și poșta redacției. Alți colaboratori: G. I. Breazu, Hristodor Rădulescu, Mihail D. Rădulescu, Vasile Băncilă. M. W.
SOLIDARITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289784_a_291113]
-
în 1936 e inclus articolul Calvarul profesorilor, semnat de Liviu Rebreanu. Publicistica are o orientare pronunțat naționalistă și anticomunistă, pe alocuri prolegionară și filocarlistă. Gazeta mai cuprinde știri din actualitatea internă și externă, cronici științifice, sportive, școlare și agricole, cugetări, epigrame, o rubrică intitulată „Colțul femeii”, anunțuri, poșta redacției. Alți colaboratori: Sandu Tudor, V. D. Stănciulescu, Gh. Dăncuș, Nicolae Mareș, Al. Mironescu, Aurel Rațiu, C. Ionescu-Brădicești. M. W.
SOLIDARITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289785_a_291114]
-
la Universitatea din București. A fost profesor la Liceul „Cantemir Vodă” și la Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, dar și avocat, membru al Înaltei Curți de Casație. În 1882 i s-a intentat un proces pentru o epigramă la adresa monarhiei și un juriu de profesori l-a suspendat pe trei luni. A fost unul din fondatorii societăților „Tinerimea Română” și „Santinela Românismului” (1884) și ai revistelor care au apărut sub patronajul acestora. A mai făcut parte din Societatea
SONŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
iertării de Henri Lavedan ș.a. Traduceri din poezia lui Charles Baudelaire, Théophile Gautier, Émile Verhaeren, Jules Lemaître realizează Neculai Roșca, Dragoș Vitencu, A. Pop-Marțian. Revista mai include rezumatele pieselor din repertoriul Teatrului Național din Cernăuți, interviuri, informații teatrale și culturale, epigrame. Alți colaboratori: Otilia Cazimir, Adrian Păscu, Al. Varvară, S. Bejan, N. Paulovici. M. V.
SPECTATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
erotice în poezia română (1745-1870) (1982) și Neliniștea esențelor (1996), ambele premiate de Uniunea Scriitorilor. După moartea lui Marin Sorescu S. a pus în circulație atât scrierile de tinerețe ale fratelui său: Versuri inedite (2001), Săgeți postume (2002), Parodii. Fabule. Epigrame (2003), Proză scurtă (2003), pe care le cunoștea din timpul elaborării lor, ca „mentor” recunoscut, cât și corespondență: Marin Sorescu în scrisori de familie (1999). Dincolo de datele biografice noi și de informația de istorie literară relevată de documente, importante sunt
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Craiova, 1995; Marin Sorescu în scrisori de familie, introd. edit., Târgu Jiu, 1999; ed. Slatina, 2001; Marin Sorescu, Versuri inedite, introd. edit., Craiova, 2001; ed. 2, Craiova, 2002, Săgeți postume, introd. edit., București, 2002, Parodii. Fabule. Epigrame, pref. edit., Craiova, 2003, Proză scurtă, introd. edit., Craiova, 2003. Traduceri: Gh. Asachi, Leucaida lui Alviro Corintio-Dacico, îngr. și introd. trad., București, 1974; ed. București, 1991. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Seducătorul Asachi, TR, 1970, 22; D. Florea-Rariște, „Gh. Asachi”, CL
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
SÂRBULESCU, Marin (15.I.1921, București - 18.IV.1971, București), traducător, prozator și poet. Elev al Liceului „Marele Voievod Mihai”, va fi și unul din redactorii revistei școlare „Licăriri”, în ale cărei pagini și debutează, în 1937, cu epigrame, versuri și proză. Este licențiat al Facultății de Litere și Filosofie din București (1943). Colaborează cu poezie și însemnări literare în 1941 la „Albatros”, publicație a unui grup de tineri avându-l în frunte pe Geo Dumitrescu, alături de care participă
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
O minte luminată. Cronicarul Miron Costin, Basarabia, provincie românească, Radu Gyr, Către Iisus, Țara, Dobrogea, Neculai Tăutu, Unirea, Ștefan Voitec, Două comemorări: Regina Maria - Regele Ferdinand, Laurențiu Fulga, Sublocotenentul Teodorescu Victor, Sergentul Bălan Constantin, Calul bolșevic), pagina 7 găzduiește diverse: epigrame de Al. O. Teodoreanu, un serial de benzi desenate (Pățaniile soldatului Neață) și un foileton-ilustrat (Epistoliile fruntașului Neață) de Neagu Rădulescu etc.; ultima pagină conține informații de pe front sub titlul „Faptele săptămânii”. Sumarul a mai cuprins temporar „Poșta «Sentinelii»” și
SENTINELA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
care efuziunea discursivă nu compensează deficitul de lirism. Accentul autobiografic, expresia aspră, sincopată, cu tentă de satiră, dar și de lamentație, produc rareori o atmosferă poetică originală. Înclinația satirică și tendința către formele concentrate se concretizează în câteva cicluri de epigrame. Stimulul cercului de epigramiști ploieșteni, precum și influența tutelară a lui Al. O. Teodoreanu sunt evidente în Epigrame (1938), Poante bahice și Epigrame (ambele din 1941). Orientarea către sonet devine aproape exclusivă în ultimele cărți tipărite, Cântec pentru Prometeu (1969) și
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]