1,899 matches
-
-o găsirea unui candidat adecvat pentru demnitatea de episcop. Din nefericire în Albania erau doar foarte puțini preoți care supraviețuiseră comunismului, iar aceștia erau prea bătrâni și cu o sănătate prea șubredă pentru a face față în mod adecvat activității episcopale. Anastatios Yannoulatos a fost propus în același an pentru a fi arhiepiscop al întregii Albanii. A acceptat această responsabilitate după nenumărate ezitări deoarece își propusese ca în ultima parte a vieții să se ocupe, în cadrul unor proiecte științifice planificate a
Anastasios Yannoulatos () [Corola-website/Science/310472_a_311801]
-
597, Papa Grigorie I , numit misionarul religios (după moartea lui Saint Augustin de Canterbury), că primul Arhiepiscop de Canterbury. În anul anterior, Augustin convertise cu succes regele păgân Ethelbert de Kent la creștinism. Dioceza de Canterbury a devenit prima Vedere Episcopala a Mării Britanii. Cu prima catedrală , Marea Britanie a rămas în centrul creștinismului . [8] Cel de al doilea desemnat al Catedralei Engleze a fost în Kent, la Catedrala Rochester. [9] În secolul al 11-lea, oamenii din Kent au adoptat deviza
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
multe familii plecate își iau cu ei copiii, reîntoarcerea acestora înapoi în localitatea natală fiind incertă. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Unul din cele mai marcante evenimente ale istoriei localității este acordarea orașului statutului de scaun episcopal. Acest eveniment s-a produs în noiembrie 2005 odată cu hirotonia arhimandritului Petru de la Mănăstirea Hâncu, în postul de episcop de Nisporeni, vicar al Mitropoliei Chșinăului și întregii Moldovei. Orașul dispune de 3 biserici. Prima a fost construită în 1816, iar
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
biserica abațială "Sfântul Anselm” din Roma, de către Cardinalul Girolamo Maria Gotti, prefectul Congregației "De Propaganda Fide” din Curia Romană, iar la 17 decembrie, același an, a urcat pe tronul arhiepiscopal. Mons. Raymund Netzhammer și-a ales ca moto pe sigla episcopală cuvintele: In verbo tuo (La cuvântul tău) (Lc 5,5). L-a cunoscut bine pe regele Carol I al României. Episcopul era un redutabil cunoscător al ritului român bizantin, pentru că fusese o vreme rectorul Colegiului Pontifical Grec din Roma. Personalitate
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
până la Prut și Dunăre. Primul deputat al cahulenilor în Parlamentul de la București a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu. În 1864 a fost reînființată vechea eparhie a Ismailului, așezând în fruntea ei pe eruditul episcop Melhisedec Ștefănescu, care deschise pe lângă scaunul său episcopal și un seminar duhovnicesc pentru deșteptarea și luminarea eparhioților săi. O școală parohială bisericească funcționa la Crihana Veche încă în 1893, construită din lut. În 1900 este zidită biserica din sat, cu pridvor și sală de altar. Pridvorul este încununat
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
a întreținut o atmosferă de lucru cărturăresc și a format discipoli. Apoi a devenit egumen al Mănăstirii Bistrița. A fost sfințit ca episcop de Roman la 23 aprilie 1531. La îndemnul său, domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a ridicat Catedrala Episcopală din Roman existentă și azi - și Mănăstirea Râșca (la aceasta din urmă și-a adus contribuție materiale și episcopul). La data de 2 martie 1548, domnitorul Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551), fiu al lui Petru Rareș și beneficiar în
Macarie (cronicar) () [Corola-website/Science/305999_a_307328]
-
din urmă și-a adus contribuție materiale și episcopul). La data de 2 martie 1548, domnitorul Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551), fiu al lui Petru Rareș și beneficiar în cronică al unor culori "închise", îl dă jos din jilțul episcopal. Celălalt fiu al lui Rareș, Ștefan al VI-lea Rareș (1551-1552), îi va reda demnitatea ecleziastică în iunie 1551, PS Macarie păstorind ca episcop până la moarte. În anul 1556 Macarie a tradus în slavonește și a rânduit pe articole, după
Macarie (cronicar) () [Corola-website/Science/305999_a_307328]
-
unei episcopii în biserica ortodoxă și a unei dieceze în biserica Romano-Catolică, dieceza (sau dioceza) fiind echivalentul episcopiei în biserica ortodoxă. Numele provine din termenul grecesc "κάθεδρα" și din cel latin "cathèdra", care indică locul unde se așează episcopul (scaunul episcopal). În biserica Romano-catolică domul este un edificiu de cult deosebit de remarcabil datorită dimensiunii sale și aspectului exterior, fiind biserică principală (catedrală) în majoritatea orașelor. Numele provine din termenul italian "duomo". Este o biserică romano-catolică vastă și importantă căreia i-au
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
străinătate. În ziua de 29 septembrie 1999, Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe Mons. Aurel Percă în rangul de episcop auxiliar pentru Dieceza de Iași, primind titlul canonic de episcop titular de Mauriana. Consacrarea episcopală a avut loc în Catedrala nouă din Iași la 8 decembrie 1999, episcopi consacratori fiind: PS Petru Gherghel, episcop de Iași, ÎPS Jean-Claude Périsset, nunțiu apostolic în România, și ÎPS Dr. Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit de București. El și-
Aurel Percă () [Corola-website/Science/306010_a_307339]
-
din Iași la 8 decembrie 1999, episcopi consacratori fiind: PS Petru Gherghel, episcop de Iași, ÎPS Jean-Claude Périsset, nunțiu apostolic în România, și ÎPS Dr. Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit de București. El și-a ales ca motto al stemei episcopale versetul "'" Rămâneți înrădăcinați și întemeiați în iubire"" (Ef 3,16). În perioada păstoririi ca episcop auxiliar de Iași, PS Aurel Percă a celebrat, singur sau alături de episcopul Petru Gherghel, numeroase sfințiri de biserici și hirotoniri de preoți și diaconi. De
Aurel Percă () [Corola-website/Science/306010_a_307339]
-
Angelo Sodano, delegat al papei Ioan Paul al II-lea, asistat de către IPS Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit romano-catolic de București și de PS Reinhard Lettmann, episcop de Münster (Germania). PS Petru Gherghe și-a ales ca motto al stemei episcopale versetul ""Ut omnes unum sint!"" (Ca toți să fie una). După aceste evenimente, întreaga viață catolică diecezană a luat un nou avânt. A fost reorganizată Dieceza de Iași și și-au reluat activitatea sau au apărut numeroase instituții bisericești: Curia
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
Au existat tribunale ale Inchiziției pontificale în mai multe regate creștine, de-a lungul Evului Mediu. În Castilia nu a existat niciodată un tribunal inchizitorial. Responsabilii cu supravegherea și pedepsirea delictelor care țineau de credință erau anumiți preoți, prin intermediul Inchiziției Episcopale. Totuși, în timpul Evului Mediu în Castilia s-a acordat foarte puțină atenție ereziilor. Mare parte a Peninsulei Iberice fuseseră sub dominație arabă, iar regiunile din sud, în special teritoriile vechiului Regat de Granada, aveau o importantă populație musulmană. Până în 1492
Inchiziția spaniolă () [Corola-website/Science/306060_a_307389]
-
Calinic să accepte scaunul epicopiei Râmnicului, acesta din urmă fiind ales în înalta funcție bisericească pe 15 septembrie și hirotonit arhireu pe 26 octombrie 1850, la vârsta de 63 de ani. Înscăunarea sa s-a făcut la Craiova, deoarece reședința episcopală din Râmnic era distrusă de un incendiu. Imediat după înscăunare, noul episcop s-a preocupat de ridicarea unei noi catedrale după propriile planuri, cu pictura lui Gheorghe Tattarescu. Reședința episcopală a fost mutată la Râmnicu Vâlcea în 1854. Episcopul s-
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
ani. Înscăunarea sa s-a făcut la Craiova, deoarece reședința episcopală din Râmnic era distrusă de un incendiu. Imediat după înscăunare, noul episcop s-a preocupat de ridicarea unei noi catedrale după propriile planuri, cu pictura lui Gheorghe Tattarescu. Reședința episcopală a fost mutată la Râmnicu Vâlcea în 1854. Episcopul s-a preocupat de redeschiderea Seminarului, închis în timpul revoluției din 1848. Seminarul a fost redeschis mai întâi la Craiova (1851) după care a fost mutat la Râmnicu Vâlcea în 1854. Între
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
continuarea prospecțiunilor în Crasna, fiind numit Hofmann, substitut al Tribunalului minier din Bucovina, în funcția de șef al acestor lucrări de prospectare și exploatare a sării. La 16 octombrie 1784, starețul Paisie și ecleziarhul Gherasim al Mănăstirii Putna trimit Consistorului Episcopal un document cu munții care s-au arendat, moșiile de pe Suceava care nu s-au arendat, iar printre moșiile de pe Siret date în arendă sunt și cele din Crasna-Ciudei. La 14 ianuarie 1787, Alexandru Ilschi înzestrează pe fiica sa Anastasia
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
pentru restabilirea Bisericii Romano-Catolice din Banat. Cu îngăduința episcopului de Rottenburg-Stuttgart, Dr. Walter Kasper, pr. Martin Roos din Stimpfach se reîntoarce în Dieceza de Timișoara. La 20 iulie 1990, Excelența Sa Sebastian Kräuter, episcop de Timișoara îl numește director al cancelariei episcopale. În anul 1991 primește titlul de Monsignore, apoi în anul 1992 devine canonic onorific al Catedralei Episcopale. Din anul 1993 este pro-vicar episcopal. PS Martin Roos explică într-un interviu din anul 2005 motivele revenirii sale în România: Am făcut
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
din Stimpfach se reîntoarce în Dieceza de Timișoara. La 20 iulie 1990, Excelența Sa Sebastian Kräuter, episcop de Timișoara îl numește director al cancelariei episcopale. În anul 1991 primește titlul de Monsignore, apoi în anul 1992 devine canonic onorific al Catedralei Episcopale. Din anul 1993 este pro-vicar episcopal. PS Martin Roos explică într-un interviu din anul 2005 motivele revenirii sale în România: Am făcut aceasta din dorința de a sluji în locurile mele natale, în Dieceza de unde am plecat. Aici e
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
de Timișoara. La 20 iulie 1990, Excelența Sa Sebastian Kräuter, episcop de Timișoara îl numește director al cancelariei episcopale. În anul 1991 primește titlul de Monsignore, apoi în anul 1992 devine canonic onorific al Catedralei Episcopale. Din anul 1993 este pro-vicar episcopal. PS Martin Roos explică într-un interviu din anul 2005 motivele revenirii sale în România: Am făcut aceasta din dorința de a sluji în locurile mele natale, în Dieceza de unde am plecat. Aici e casa mea și toți anii petrecuți
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
cele mai importante contacte sunt cele cu preoții și credincioșii, precum și vizitele acasă la bătrâni și bolnavi. Promovarea comuniunii spirituale a fost dezvoltată în ultimii ani prin pelerinajele organizate la lăcașurile de cult de referință, adevărate simboluri pentru Dieceză: Catedrala Episcopală, Basilica Maria Radna, bisericile Maria Ciclova și cea din Cenad. Deși numărul pelerinilor este mai mic decât în anii anteriori (în 2002, la pelerinajele diecezane au participat circa 12 000 de credincioși), comunitățile catolice de diferite etnii din Banat își
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
a vizita Dieceza romano-catolică de Timișoara în toamna anului în curs. În anul 2004, Președintele României i-a conferit Ordinul „Meritul Cultural”, Categoria G (Cultele) în rang de Mare Ofițer. Martin Roos vorbește curent limbile germană, română și maghiară. Stema episcopală a PS Martin Roos are ca motto: "Emitte Spiritum tuum".
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
, cu hramul Sfânta Treime, este o biserică ortodoxă construită între anii 1902-1906 în orașul Sibiu, pe locul unei biserici grecești din 1797-1799 care a servit până atunci drept catedrală episcopală. A fost ctitorită de mitropolitul Ioan Mețianu și construită după planurile inginerilor arhitecți Virgil Nagy și Joseph Kammer din Budapesta. De la inaugurare și până în prezent edificiul este catedrala Arhiepiscopiei Sibiului și a Mitropoliei Ardealului. Lăcașul prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
spre sfârșitul veacului al XIV-lea se împacă cu moldovenii și face chiar alianță cu aceștia. În luna august a anului 1381 Balc, împreună cu fratele său Drag, vor merge până la Constantinopol pentru a obține pentru mănăstirea ortodoxă din Peri statut episcopal. Patriarhul Antonie al Constatinopolului de la acea vreme va răsplăti osteneala lor, acordînd egumenului mănăstirii rangul de exarh patriarhal, cu autoritate peste Maramureș, Ugocea, zona Oașului și Medieșului din Sătmar, Sălaj, Ciceu și Almașul Bihorului. Este cea dintâi mențiune sigură a
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
Constatinopolului de la acea vreme va răsplăti osteneala lor, acordînd egumenului mănăstirii rangul de exarh patriarhal, cu autoritate peste Maramureș, Ugocea, zona Oașului și Medieșului din Sătmar, Sălaj, Ciceu și Almașul Bihorului. Este cea dintâi mențiune sigură a unei structuri bisericesti episcopale românești la nord de Dunare. Aici se vor traduce și primele texte bisericești în limba română. Voievodatul Maramureșului a contribuit semnificativ la consolidarea și înființarea statului medieval românesc de la est de Carpați, a constituit un centru al ortodoxismului românesc, a
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
la Blaj, la vârsta de 73 ani. A fost înmormântat lângă biserica parohială din Blaj. În anul 1836 a devenit protopop al Șimleului. În sinodul electoral din 30 septembrie 1850, a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia. Pe 18 noiembrie 1850, a fost numit, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat episcop în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea. Pe 6 decembrie 1853, papa Pius al IX-lea a scos episcopia de
Alexandru Sterca-Șuluțiu () [Corola-website/Science/306397_a_307726]
-
28 octombrie 1855 a fost instalat în noua calitate printr-o mare solemnitate desfășurată la Blaj în prezența nunțiului apostolic de la Viena, cardinalul Michele Viale-Prelà. Episcopul a primit multe distincții și titluri, între altele: Între paranteze sunt notați anii consacrărilor episcopale.
Alexandru Sterca-Șuluțiu () [Corola-website/Science/306397_a_307726]