1,945 matches
-
oportunitatea apariției unui nou mod de scriere culturală situată la intersecția dintre obiectivități și subiectivități, câtă vreme cultura vizuală s-ar manifesta ca un câmp de cercetare transdisciplinară și inter-metodologică care ar produce noi obiecte culturale. Privită din perspectiva "turnurii epistemologice" caracterizată de Gayatri Spivak, câmpul de investigație al culturii vizuale ar fi produs mai curând de un gen de problematizare decât de un corp de materiale care ar determina investigația, făcându-se astfel trecerea de la un punct de vedere cognitivist
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
activării unor habitusuri concurențiale, cu consecințe solipsiste sau tautologice, a conceptului indecidabil, deschis și indeterminat de "artă". Orice încercare de a spune ceva despre artă sfârșește, teoretic, în precizarea nominalistă că "arta este un nume" pentru ceea ce am putea desemna epistemologic ori în virtutea unei judecăți de gust. Dincolo de acest verdict teoretic există însă și o percepție a influențelor asupra discursului și practicii artei contemporane. Astfel, în viziunea lui Julian Stallabrass, continuitatea schimbărilor semnificative în practica artei contemporane s-ar datora unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
postmodernism. În cartea sa Recodings: Art, Spectacle, Cultural Politics (Recodări: artă, spectacol, politică culturală), publicată în 1985 și reeditată în 1995, Foster prezintă o constelație de preocupări despre limitele și miturile postmodernismului. Sedus de ideile rupturilor istorice și a clivajelor epistemologice, criticul american privește dezvoltările recente din arta și critica de artă europeană și americană din perspectiva conjuncției dintre arta (post)modernistă și gândirea post-structuralistă. Fără a respinge teoria, pe motiv că ar fi falocratică ori nefolositoare, și fără a refuza
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
arta și economia politică) și reprezentări (ale identității sexuale și ale vieții sociale). Fără a fi preocupată de procesarea proprietăților artei tradiționale sau moderniste, arta americană investigată de Foster propune o critică a instituțiilor artistice, evitând angajarea într-o analiză epistemologică a obiectului sau într-o anchetă fenomenologică a răspunsului subiectiv. Această practică artistică nu închide arta în limitele experimentelor formale sau perceptuale, ci mai curând caută afiliații cu alte practici ale industriei culturale. Artiștii vizați de Foster (Martha Rosler, Sherrie
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
analiză psihologică gândite de Freud sau Jung. Instrumentele meta-artei sunt capacitățile discursive, conceptualizatoare și cognitive ale artistului pe care acesta trebuie să le conștientizeze și prin intermediul cărora trebuie să sugereze condițiile societății. Ca atare, meta-arta este artistică în preocupările sale, epistemologică în metodă și umanistă în ceea ce privește sistemul ei de valori. Valorile meta-artei sunt puse în contrast cu valorile estetice înguste ale artei. Luate izolat, valorile estetice nu au fost niciodată suficiente să explice ori să justifice producerea artei atunci când au fost privite într-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
îngrijire, culegere, semioză; iar după modelul politic avem de-a face cu termeni precum platformă, program, mesaj, acțiune, decizie, dialog, conflict, colaborare, cooperare, protocol, alianță. Firește, la aceste modele se mai pot adăuga modelul social, cel istoric, cel religios, cel epistemologic (fizic, chimic, biologic, antropologic, psihologic, sociologic) și cel tehnologic. O ultimă observație ar fi aceea că, în virtutea acestei interdisciplinarități, estetica, teoria artei, critica de artă și istoria artei apar sub forma unor discursuri complementare, completându-se reciproc prin intersectarea discursurilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din perspectiva auto-reflexivității și a activismului social, de pildă. Unul dintre teoreticienii care au încercat să codifice prin protocoalele sale de observație și reflecție o nouă identitate a criticii de artă, sedus fiind de ideile rupturilor istorice și a cezurilor epistemologice, americanul Hal Foster, încearcă să ofere în cartea sa Recodings: Art, Spectacle, Cultural Politics (Recodificări: artă, spectacol, politici culturale), scrisă în anii '80, o narațiune alternativă printr-o intervenție critică la nivelul noilor conexiuni politice și a noii hărți culturale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
locul de naștere al Științelor comunicării și țara care le-a adoptat, așa cum am simțit-o și o simt eu de cincisprezece ani încoace. Sunt datoare, cu alte cuvinte, să îmi ajut concetățenii să pornească la drum cu un bagaj epistemologic esențializat în ce privește istoria metodologică a Științelor comunicării, bagaj pe care eu însămi îl port cu mine de atâta amar de ani, pentru ca, astfel, textele noastre, despre cultura noastră academică, despre propriile noastre posibilități reprezentaționale în domeniul Științelor comunicării să își
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
dialog mai vechi cu domnia sa, dialog care, pentru mine, înseamnă un mare dar, un dar de neegalat și pentru care nu îl pot, vreodată, "răsplăti" pe Domnul Profesor. După apariția Politicului în paranteză, mă aflam într-un impas de natură epistemologică și chiar existențială, iar domnia sa, prin generozitatea, îngăduința, atenția extraordinară cu care îmi întâmpina fiecare efuziune confesivă, dar și cu modestia care îl caracterizează în toate acțiunile în care se angajează, m-a ajutat nu numai să depășesc un moment
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
orientării umaniste, interpretative sau, în termeni metodologici, calitative și critice, în contextul mai larg al studiului pe domeniul Științelor comunicării. La data respectivă, aveam mare nevoie, ca în toate momentele cruciale ale parcursului meu plin de "hurducături" prin acest labirint epistemologic al teritoriului domeniului de care vorbim, de sfatul domniei sale în această privință, eu urmând să susțin public o prelegere cu rol de "preambul" la iminenta apariție a Politicului în paranteză, în contextul conferințelor lunare organizate de Institutul de Cercetări Social-Politice
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Voices, în baza, exclusiv, a propriei experiențe culturale și în termenii unici în care ei înșiși descriu și interpretează experiențele respective, cei trei editori pornesc de la premisa că însuși procesul complex al comunicării poate fi accesat, din punct de vedere epistemologic, în baza acestor descrieri și interpretări individuale ale culturii, în timp ce individul devine punctul de acces înspre înțelegerea comunității culturale, în întregul ei, pe care individul o reprezintă și al cărei contur epistemologic îl articulează, astfel, prin propria "voce". Scopurile cărora
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
comunicării poate fi accesat, din punct de vedere epistemologic, în baza acestor descrieri și interpretări individuale ale culturii, în timp ce individul devine punctul de acces înspre înțelegerea comunității culturale, în întregul ei, pe care individul o reprezintă și al cărei contur epistemologic îl articulează, astfel, prin propria "voce". Scopurile cărora Our Voices servește sunt menite să legitimeze aceste presupoziții ale cercetării. Consemnând "stilurile comunicaționale și acțiunile grupurilor culturale, din perspectiva acestor autori"6, Our Voices intenționează să exploreze relația complexă dintre comunicare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
vechilor contribuabili la dezvoltarea domeniului Științelor comunicării, într-o poziție centrală, privilegiată, a scriiturii academice. González și Willis-Rivera au să ne spună o poveste personală, care nu îngrădește, din punctul celor doi de vedere, posibilitățile noastre, ale publicului, de raportare epistemologică la fenomenul comunicațional pe care ni-l aduc în față pe această cale. Dimpotrivă. "Pariul" autorilor este că exact pe această cale accesăm semnificațiile particulare, determinate cultural, în termenii în care ei înșiși ne invită să o facem, termeni de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de exprimare al celor care au experiența lor concretă, de fiecare zi. Numai în acești termeni unici, descrierile și interpretările celor care contribuie la realizarea volumului care, cum am aflat, are a șasea ediție în lucru dau seama de experiențele epistemologice ale autorilor și revelează aspecte ale comunicării pentru care nici o altă cale de acces nu este disponibilă. Ea trebuie, deci, inventată, iar scriitura celor doi critici este o astfel de inovație, întrucât îmbină armonios, într-un joc cu/al semnificații
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
2002, încercam o analiză critico-retorică a unui text pe care îl scrisesem chiar cu o zi înainte, în "contul" redactării mele a examenelor preliminarii în vederea obținerii titlului de Doctor of Philosophy. În primul text, articulam, la cerere, propria mea viziune epistemologică în ce privește domeniul Științelor comunicării, în al cărui studiu mă angajasem. Textul al doilea constituia o interpretare a propriilor mele teze, astfel încât ele să devină inteligibile publicului meu de atunci: comisia doctorală, alcătuită din cinci membri, trei specialiști pe domeniul Științelor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
1965, le are, deja, la îndemână. Să urmărim împreună analiza sa, reflectând, pe măsură ce înaintăm în această întreprindere, la implicațiile pe care actul său critico-retoric le are în ce privește profilul domeniului în al cărui studiu ne-am angajat, dar și asupra personalității epistemologice a fiecăruia dintre noi. Iată-l, deci, pe profesorul Black explicând rațiunea pentru care discursul lui Chapman din 1912, piesă care, de altfel, "nici nu apare în antologiile marilor acte oratorice și nici nu a primit vreun fel de atenție
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și numai în al doilea rând la propoziții"580. Din punct de vedere moral, forma narativă "plasează personajele și evenimentele într-un context în care judecata morală reprezintă un pas necesar în înțelegerea acțiunii"581. În ultimul rând, din perspectivă epistemologică, forma narativă "sugerează că toate evenimentele importante sunt disponibile înțelegerii pe temeiul bunului simț"582. Astfel, apreciază Lewis, în ce privește cazul particular al retoricii lui Reagan, paradigma narativă presupune o analiză care fundamentează definirea situației în contextul poveștii, justificarea politicilor publice
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
chestiunilor politice pe temeiul bunului simț. Criticul se întoarce, deci, la povestea lui Reagan pentru a o evalua din punctul de vedere al "adevărului narativ"583 pe care îl exprimă. În baza observației potrivit căreia, în contextul paradigmei narative, "criteriile epistemologice se depărtează de empirism"584, Lewis reevaluează discursul lui Reagan, din punctul de vedere al coerenței poveștilor președintelui american cu "lumea istorică a publicului său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii un adevăr rațional, verificabil devine mai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
urmare, încheie criticul, din perspectiva paradigmei narative, caracterul moral al demersului retoric necesită o simplă apropriere a celor mai nobile scopuri, însoțită, desigur, de punerea în scenă a personajelor apte să le (de)săvârșească. Restul vine de la sine. În ce privește demersul epistemologic, ultimul de discutat în contextul paradigmei narative, Lewis consemnează faptul că "adevărul narativ", altul decât cel rațional, necesită mijloace adecvate de apropriere epistemologică: este vorba despre bunul simț. Fisher, de pildă, apreciază că, întrucât povestea face ca experiența umană să
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de punerea în scenă a personajelor apte să le (de)săvârșească. Restul vine de la sine. În ce privește demersul epistemologic, ultimul de discutat în contextul paradigmei narative, Lewis consemnează faptul că "adevărul narativ", altul decât cel rațional, necesită mijloace adecvate de apropriere epistemologică: este vorba despre bunul simț. Fisher, de pildă, apreciază că, întrucât povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în cauză
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
înseamnă însăși această revoluție pozitivă, această recuperare a porțiunilor de trecut sau de istorie, care sunt tot atâtea construcții discursive, care oferă, încă, "semințele" sau "germenii" posibilităților viitoare, suprapusă unei eradicări totale și tranșante a limitărilor, de dragul unor construcții ontologice, epistemologice, dar și discursive care să ofere omului locul și menirea de care se simte bine reprezentat pe scenele din toate domeniile existenței, care îl solicită. Ray McKerrow, deci, ne îndeamnă să îndrăznim: el a cucerit lumea cercetării critico-retorice. Cum putem
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
XE "Culianu, Ioan Petru" ? Îl citează el pe Hasdeu vreodată? Nu știu, nu-mi aduc aminte. S.A.: Oricum, trecuseră câteva decenii, se schimbase paradigma în științele sociale și umane, sau - cum scria Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" - se schimbase filtrul epistemologic, iar Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" nu mai putea folosi aceste figuri ale erudiției tradiționale... M.I.: Vezi, eu știu sigur că și Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" știa de Hasdeu XE "Hasdeu" , de Pârvan XE "Pârvan, Vasile" și de toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
cu statul și Biserica, nu e o formă a rușinii de a fi român sau a urii de sine (în care românii și evreii se aseamănă atât!). Pur și simplu, e vorba de exercitarea spiritului critic, de o dublă exigență: epistemologică și moral-civică. M.I.: De asta îți spun! Nu citesc, desigur, tot ce apare. Desigur că nu, dar asta e o problemă omenească, de timp și energie, nu e o problemă de selecție. Fiind preocupat preponderent de problemele legate de Cabala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
esențială. S.A.: Este ceea ce practici și teoretizezi constant tu: perspectivismul. Alții îi spun „multiperspectivism”. În istoriografie, de pildă în domeniul analizei manualelor școlare, s-a făcut mult caz de asta, dar părerea mea este că în acel caz precis programul epistemologic a fost sufocat de cel politic: s-a obținut o juxtapunere de perspective, nu o fuziune a perspectivelor. Eu cred că tu spre fuziunea perspectivelor tinzi. În orice caz, spre interacțiunea lor foarte complexă. Sună mai ușor decât este în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
precum și din perspectiva efectelor sistemice pe care le poate genera identificarea cu umanitatea. Constructiviștii radicali, adepți ai ideilor până la capăt, îl critică pe Alexander Wendt pentru că alege să considere tema statului și explicațiile comportamentului acestuia o problemă ontologică, nu una epistemologică. Suntem de acord cu ei, pentru că în loc să afirme fără îndoială că statul este real, constructiviștii radicali insistă că prima preocupare a analiștilor constructiviști ar trebui să fie aceea de a ridica întrebări privind modul în care oamenii se cunosc pe
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]