1,942 matches
-
viață cotidiană etc.). În martie 2003, Institut de la ville et du développement din Evry a organizat colocviul "10 ans de Développement Social Urbain". Din volumul (a cărui apariție a fost finanțată de către Délégation Interministérielle à la Ville) care a reunit esențialul intervențiilor, dezbaterilor și dărilor de seamă, aflăm importante aspecte lămuritoare privind nașterea și devenirea DSU. Astfel, reușita politicii DSU a depins de mai buna coordonare a acțiunilor (fiindcă între timp protagoniștii 2 acestei politici au devenit mai numeroși și tot
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană. Alain Cottereau, sociolog și istoric, ne spune că ar fi inexact să prezentăm acțiunea lui Haussmann ca prima mare încercare de planificare urbană 2. Dacă baronul Haussmann și împăratul au dat dovadă de voința clară de a transforma orașul, esențialul conținutului lucrărilor realizate, cum ar fi lărgirea marilor bulevarde, construirea canalelor de scurgere, îmbunătățirea alimentării cu apă potabilă a orașului, nu a făcut decât să amplifice și să dezvolte intervențiile anterioare, nu a inaugurat un proiect colectiv de urbanism. Originalitatea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mică așezare din Indre-et-Loire, rimează cu "en avant la vie". În anul 2000, practic toate orașele aveau o politică a comunicării. Nu mai era ora acțiunilor punctuale, ci a unor "strategii de diferențiere". Așa cum puncta Georges Benko: "Presa reprezintă acum esențialul acțiunilor întreprinse: anunțuri publicitare sau redacționale în zeci de ziare și reviste, în special cele care se adresează oamenilor de afaceri"328. Fără îndoială, ar trebui să caracterizăm în detaliu comunicarea, în formele sale cele mai elaborate, să distingem în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai întoarcă acolo, dar sunt descurajați că nu-și pot proiecta un viitor decent. Aceste clase mijlocii nu sunt cu adevărat precare, și cu atât mai puțin în situație de excludere, dar vulnerabilitatea le face să creadă că ele suportă esențialul poverii precarității ce afectează societatea. Private de atracțiile mondializării, amenințate cu pierderea statutului lor, în conflict cu gentrificații în privința folosirii orașului fiindcă aceștia vor să interzică circulația mașinilor în cartierele în care stau -, înfuriați pentru că depind de periurban, convinși de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o educație dată de preceptori francezi (călugări iezuiți sau nobili fugiți în urma Revoluției franceză), de lungi sejururi în diferitele țări europene, în special Franța, unii participând chiar la războaiele napoleoniene. Deși cultivați, „ei au sfârșit prin a cunoaște tot, cu excepția esențialului: realitățile vieții rusești, necesitățile istorice ce modelaseră structura socială și politică a Imperiului”(Grunwald, 1946, 52). În aceste condiții, incitați sub influența curentului romantic să pornească în căutarea elementelor definitorii ale caracterului național, tinerii ruși se găseau în incapacitatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
îmbrățișeze copiii, care se gândesc în orice secundă la binele lor... și bine nu le e! Sunt o femeie oarecare, dar alături de mine sunt sute de mii, mili oane de români care nu visează altceva decât să se-ntoarcă. Acasă. Esențialul despre mine?! Visez și nu mi-am pierdut încrederea în lumină. Scrisoarea 1 Povestea mea începe în fața unei icoane. Mi amintesc că eram la pământ, plângeam, îmi frângeam mâinile și spuneam: — Doamne, ajută-mă să plec în Italia! Să muncesc
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
privință, de teamă să nu pară că i-au scăzut forțele, de teamă să nu pară că dezertează fie și de la un singur principiu al său; în opiniile pe care le susținuse considera inviolabil atât ceea ce era accesoriu, cât și esențialul și apăra lucrurile mărunte cu aceeași înverșunare ca și pe cele mari. În felul acesta își aliena o parte din libertatea lui de spirit și devenea mai inapt să înțeleagă bine o epocă de tranzacții cum este a noastră. Ignora
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Și ceea ce nu putem ține minte doare, cu atât mai mult cu cât prezentul e sărac în incidente. Teoria Virginiei Woolf descria astfel narațiunea modernistă: ... atomi nenumărați; cad, se transformă în luni, în marți, și totul depinde de ce a fost; esențialul nu e acum, ci atunci; iată de ce, dacă autorul ar fi liber, iar nu robul convenției, dacă ar putea scrie ce-i place, nu ce se așteaptă de la el, dacă și-ar putea exprima în scris ce simte în loc să asculte
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Mondial. Căutăm detalii edificatoare. Aflăm că eroul a fost doctor în lagăre. Aflăm mai multe despre familia lui, tinerețea, copilăria, și în final el e din nou bebeluș, vine momentul nașterii lui și atunci ne despărțim. Povestea s-a încheiat. Esențialul nu este nevoia noastră de amănunte familiarizante. Suspansul este cel care ne menține interesul treaz. Amis descrie o realitate exasperantă. Poziția naratorului este amorală: a fost vorba de o misiune umanitară. Evreilor li s-a redat demnitatea și viața. Dacă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
reciti, în cazul lui Ishiguro, e la fel de interesant ca și a citi pentru prima oară. E poate mai chinuitor, suntem mai nerăbdători să dăm de miezul istoriei, care a trecut neobservat datorită faptului că atenția ne-a fost abătută de la esențial. Această relectură oarecum polițienească stimulează curiozitatea și ne împinge pe un drum neașteptat. În chip cu totul special, textele lui Ishiguro suferă dacă nu sunt recitite. Ele sunt făcute să ne dea de furcă, să nu se dezvăluie, să ascundă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
abat de la monotonie către imperfecțiunea asonanței, ele tânjesc după acea concentrare a ființei în suflet (Taină), la care nu se poate ajunge fizic. Acest punct imposibil e clipa (locul) când (unde) ea (femeia, iubirea) rămâne "veșnic tânără". Pe convingerea că esențialul există dincolo de certitudine, de real și palpabil, poezia lui George Szirtes clădește un spațiu de siguranță, de intimitate împărtășită, care apără trăirea. "Sufletele animalelor" ard "pe dinăuntru" și se arată ca un abur, iese din ele odată cu respirația și lasă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e. Nu m-am gândit până acum la asta, și chiar ai dreptate. E un mod de a mărturisi că nu putem plonja definitiv din trecut în prezent ori invers. E nereușita alchimistului care nu poate să facă aur. Dar esențialul în alchimie nu e să faci aur, ci să tot încerci la nesfârșit, și cred că asta vreau eu să spun. Student: V-ați identificat vreodată cu vreun personaj ori scrieți detașat? PA: Nu m-am identificat niciodată cu niciunul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
altă perioadă e imperioasă în ce mă privește, și vreau să și trăiesc în ea (sigur, nu la propriu, că nu se poate), s-o locuiesc. E la fel de important să mă mișc în ea, ca un fel de turism virtual. Esențialul rămâne totuși nevoia de a înțelege. Există atâtea locuri din viață și istorie despre care n-am idee deloc și pe care am încercat, pe cât am putut, să le pricep... Student: Ați recurs vreodată la scris fiindcă ați vrut să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ale marilor laici și ecleziastici; cunoaștem aceste mari domenii din epoca carolingiană din documente foarte precise numite *poliptice: ele dovedesc peste tot aceeași organizare, după care *loturile arendașilor, liberi sau nu, sînt complementare *rezervei sau "curții" stăpînului. Dar poate că esențialul nu este acesta. Esențialul constă în căutarea, la toate nivelele, a legăturilor personale între împărat și toți locuitorii Imperiului, legături care, în ochii săi sînt singurele care pot asigura coeziunea ansamblului. În jurul împăratului gravitează o aristocrație imperială, probabil vreo 30
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ecleziastici; cunoaștem aceste mari domenii din epoca carolingiană din documente foarte precise numite *poliptice: ele dovedesc peste tot aceeași organizare, după care *loturile arendașilor, liberi sau nu, sînt complementare *rezervei sau "curții" stăpînului. Dar poate că esențialul nu este acesta. Esențialul constă în căutarea, la toate nivelele, a legăturilor personale între împărat și toți locuitorii Imperiului, legături care, în ochii săi sînt singurele care pot asigura coeziunea ansamblului. În jurul împăratului gravitează o aristocrație imperială, probabil vreo 30 de familii de origine
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
natură sau în bani datorate de acești locuitori. În castel se desfășoară principalele scene ale vieții senioriale, de la exercitarea justiției pînă la divertismentele de curte care vor da naștere unei literaturi și unei civilizații numite "de curte", fără să uităm esențialul: antrenamentul militar al unei întregi clase sociale a cărei funcție principală rămîne războiul. Cavalerii. Seniorii și vasalii sînt, într-adevăr, înainte de toate, luptători călare. Superioritatea militară a cavaleriei grele are două corolare. Primul este de ordin financiar, legat de costul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Bloch, in: G. Duby, L'Économie rurale et la Vie des campagnes dans l'Occident médiéval, Paris, Aubier, 1962, p.747-748. Acest document este o cartă provenită din abația de la Saint-Denis. Cartele constituie, alături de cronici și de alte texte narative, esențialul izvoarelor medievale. Acestea se supun în compoziția lor unor reguli imuabile, avînd la început o invocație pioasă și un salut adresat destinatarilor, urmate de o expunere de motive. Urmează apoi partea principală a actului, hotărîrea. Carta, care este autentificată cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o activitate urbană. Desigur, artizanatul rural este important, dar el este strîns subordonat orașului. Două trăsături definesc această industrie veche: caracterul său artizanal și predominarea industriei textile. Caracterul artizanal apare mai întîi în situația modestă a utilajelor și a tehnicilor. Esențialul rămîne mîna de lucru, oricare ar fi importanța forțelor animală, hidraulică și eoliană ca energii auxiliare. Tipic artizanală este de asemenea dispersarea în ateliere mici: dughene sau "războaie de țesut" ale meșteșugarilor din orașe și de la țară, mici forje pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
proastă. Comerțul exterior cunoaște un avînt spectaculos, comparabil cu cel al Angliei: el este de cinci ori mai mare între 1715 și 1789, comerțul cu Europa de patru ori mai mare, comerțul colonial de zece ori. Comerțul european rămîne cel esențial, dar partea ocupată de schimburile cu celelalte continente crește fără încetare: țări din Oceanul Indian, din Africa și mai ales din Lumea Nouă. Franța își vinde în Spania, în Anglia, în majoritatea țărilor de pe continent, în porturile Levantului, pînzeturile și postavurile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1799), Bonaparte spunea francezilor ceea ce aceștia așteptau: menținerea celor dobîndite de Revoluție și întoarcerea la calm. Stăpîn de acum încolo pe putere, el se pune pe treabă cu trei obiective: buna funcționare a statului, controlul societății, pacea. În doi ani, esențialul va fi atins. Reorganizarea statului. Și, pentru aceasta, e nevoie de o bună Constituție, o bună administrație și de finanțe bune. Constituția anului VIII, ieșită din lovitura de stat din Brumar, instaurează principiul lui Sieyes: "Autoritatea vine de sus și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
presiune insuportabilă și aceasta convine lumii rurale. Cît despre muncitori, ei au în mod cert foarte puține libertăți, obligația *cărții de muncă și interzicerea asocierii, dar se găsește hrană în orașe și locuri de muncă în intreprinderi și acesta este esențialul. Pe celelalte clase înțelege Împăratul însă să-și fondeze puterea și cu ele înțelege să structureze statul și societatea. Burgheziei îi oferă, prin cariera armelor și prin cea din administrație, noile mijloace de promovare. Într-adevăr, ca urmare a eforturilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dependența. De ce această fragilitate? Înainte de toate din cauza incapacității industriei noastre [...]. Mai întîi, ponderea industriei în cadrul producției noastre este prea redusă; apoi, în timp ce industriile trecutului sînt hipertrofiate, în timp ce rentabilitatea imediată a industriilor de vîrf este adesea slabă, incapacitatea este evidentă în ceea ce privește esențialul, adică industriile orientate către prezent. Mai mult, această întîrziere crește, pentru că, de mai mulți ani, industria nu participă deloc la creșterea netă a numărului de locuri de muncă. "Or slăbiciunea bazei noastre industriale dezavantajează toată dezvoltarea noastră economică. Pe plan
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ecumenism al credincioșilor oricît de generos e stingherit în momentul în care trebuie să se pronunțe asupra nucleelor tari ale credințelor, asupra crezurilor religioase în litera lor diferită. Tocmai aici, unde se pune în discurs ceea ce fiecare religie privește ca esențial despre Unul divin, tocmai aici diversitatea pare de nedepășit, multiplicitatea pare ireductibilă. Iată un paradox care ne poate reaminti în mod frapant, imperios, deosebirea de nivel dintre experiența noetică și formularea ei conceptuală, faptul că cea din urmă nu este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
specialitate, metodică și științifică, În cadrul propriei discipline; se orientează bine În noutățile științei respective; manifestă interes permanent față de acestea; 4. Activitatea vizând dezvoltarea gândirii subiecților: asigură influența formativă eficientă a conținutului, formelor și metodelor de Învățământ; Învață subiecții să găsească esențialul În materialul studiat; aplică activ metodologii didactice noi (Învățământ programat, problematizat etc.) pentru dezvoltarea gândirii subiecților pe care-i abordează În mod individualizat; 5. Capacitatea de a asigura abordarea individualizată a subiecților În procesul instructiv educativ: studiază, În mod sistematic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
specialitate, metodică și științifică, În cadrul propriei discipline; se orientează bine În noutățile științei respective; manifestă interes permanent față de acestea; 4. Activitatea vizând dezvoltarea gândirii subiecților: asigură influența formativă eficientă a conținutului, formelor și metodelor de Învățământ; Învață subiecții să găsească esențialul În materialul studiat; aplică activ metodologii didactice noi (Învățământ programat, problematizat etc.) pentru dezvoltarea gândirii subiecților pe care-i abordează În mod individualizat; 5. Capacitatea de a asigura abordarea individualizată a subiecților În procesul instructiv educativ: studiază, În mod sistematic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]