1,715 matches
-
unui scor clinic și biologic (Child Pug) care include: albuminemia, ascita, bilirubina, indicele de protrombină, encefalopatia hepatică. Complicațiile reprezintă principala cauză de deces în CH. Sunt reprezentate de: 1. hemoragia digestivă superioară (HDS) - produsă cel mai frecvent prin ruptura varicelor esofagiene mari. HDS se exteriorizează prin hematemeză abundentă cu sânge roșu și cheaguri, mai rar prin melenă. Sângerarea poate antrena șoc hemoragic și agravarea funcției hepatice. Este obligatorie monitorizarea hemodinamică, hematologică (! obligatoriu se recoltează grup sanguin și Rh), a funcției renale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
imunosupresoarele sunt utile în ciroza autoimună și în cirozele alcoolice (mai ales în perioadele de activitate) - acizii biliari sunt indicați în cirozele cu colestază (ex. acid ursodeoxicolic) - betablocante neselective (propranolol)și/sau vasodilatatoare (nitrat retard) ca profilaxie a rupturii varicelor esofagiene - tratamentul ascitei prin: o măsuri generale: repaus prelungit la pat, dietă cu 2 g de sare/zi o diuretice: se începe cu Spironolactonă ± Furosemid (i.v. sau per os în funcție de pacient) sub urmărirea greutății, diurezei, electroliților serici (Na+, K+) o
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sonde speciale cu balonaș (Sengstaken-Blackmore). În HDS prin ulcer hemoragic sau sângerare difuză se aplică metode speciale de hemostază. - medicație adjuvantă pentru prevenirea encefalopatiei hepatice și infecțiilor: clisme, administrarea de lactuloză sau Normix, antibiotice (ciprofloxacin sau cefalosporine)profilaxia rupturii varicelor esofagiene cu betablocante neselective și/sau nitrat retard, ședințe repretate de ligatură/scleroterapie endoscopică - în situații speciale reducerea hipertensiunii portale necesită: TIPS ("trans jugular portosistemic shunt"), anastomoze chirurgicale, transplant hepatic. 2. Encefalopatia hepatică necesită: - măsura esențială: evitarea factorilor declanșatori/precipitanți - excluderea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de lipsa Fe în țesuturi și nu de hipoxie. Acestea preced sindromul anemic și determină: - modificări particulare la nivelul tegumentelor și mucoaselor: ragade (fisuri) ale comisurilor (Fig. 85A, Planșa III), glosita Hunter - limba roșie, depapilată, însoțită de usturimi, modificarea mucoasei esofagiene, disfagie. Asocierea disfagie + stomatita angulară (ragade) + glosita realizează triada caracteristică deficitul de Fe (sindromul Patterson-Kelly). La nivelul mucoasei tubului digestiv apare gastrita atrofică cu aclorhidrie secundară, atrofia mucoasei intestinale cu malabsorbție pentru lipide, vitamina A, anumite glucide. - modificări particulare ale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
3-5 μg/kgc/zi) [18]. C Argumentare Molibdenul intră în componența anumitor enzime, cum este xantin- oxidaza, care participă la metabolismul purinelor, prin metabolizarea xantinei la acid uric. Deficitul de molibden se asociază la adulți cu incidență crescută a cancerului esofagian cu celule scuamoase. Nivelurile crescute de molibden pot interfera cu aportul optim al cuprului [20]. Opțiune Medicul poate prescrie nou-născutului prematur formule speciale care să conțină crom în cantitate de 27-1120 ng/100 kcal (30-1230 ng/kgc/zi) [18]. C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235896_a_237225]
-
celulari și este condiționat de diferențierea stratului bazal către keratinocite. Boli determinate de infecția HPV:Mai multe forme de cancere umane: carcinom squamos de col uterin, adenocarcinom cervical, carcinom anal, vulvar, vaginal, penian; CIN (cervical intraepithelial neoplasia), carcinom laringian, cancer esofagian. Mai multe afecțiuni dermatologice: verruca vulgaris, verruca plana, veruci genitale etc. Mai multe afecțiuni ORL: papilomatoză respiratorie recurentă (PRR), polipi laringieni, polipi pe corzi vocale etc. Papilomavirusurile umane (HPV) sunt desoxiribovirusuri mici, care infectează epiteliul stratificat. Deși papilomavirusurile determină adesea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
celulari și este condiționat de diferențierea stratului bazal către keratinocite. Boli determinate de infecția HPV: Mai multe forme de cancere umane: carcinom squamos de col uterin, adenocarcinom cervical, carcinom anal, vulvar, vaginal, penian; CIN (cervical intraepithelial neoplasia), carcinom laringian, cancer esofagian. Mai multe afecțiuni dermatologice: verruca vulgaris, verruca plana, veruci genitale etc. Mai multe afecțiuni ORL: papilomatoză respiratorie recurentă (PRR), polipi laringieni, polipi pe corzi vocale etc. Papilomavirusurile umane (HPV) sunt desoxiribovirusuri mici, care infectează epiteliul stratificat. Deși papilomavirusurile determină adesea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
subiecți (50%), au prezentat disfuncții ventilatorii. Presiunea parțială a oxigenului (PaO2) a avut valori normale la toate cazurile investigate. Deci putem vorbi de o recuperare foarte bună postoperatorie a acestor pacienți [4, 5]. HERNIA DIAFRAGMATICĂ CONGENITALĂ POSTERO-MEDIALĂ (PRIN „APLAZIA HIATUSULUI ESOFAGIAN”) ETIOPATOGENIA Aceste hernii diafragmatice diferă de herniile hiatale obișnuite, întrucât în cazul lor este vorba de o veritabilă aplazie diafragmatică, având ca urmare o vastă dehiscență, întinsă către dreapta și comunicând frecvent cu orificiul aortic, pilierul drept fiind adesea absent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
a herniilor diafragmatice congenitale postero-mediale, în condițiile în care nu există un obstacol anatomic care să îngreuneze orientarea acestora spre hemitoracele stâng, este și tracțiunea exercitată de esofagul toracic, scurtat, care nefiind menținut în abdomen de elementele anatomice ale hiatusului esofagian, se retractă în torace, nu mai descrie curbura finală către stânga, se poziționează pe flancul drept al mediastinului posterior, trăgând și stomacul către hemitoracele drept, în condițiile în care există deja un defect diafragmatic congenital dezvoltat cu precădere către dreapta
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
porțiunii lombare a diafragmului, cu apariția unui defect diafragmatic întins către dreapta și comunicând uneori cu orificiul aortic. Destul de frecvent pilierul drept al diafragmului este absent. Diferă de herniile hiatale prin faptul că orificiul herniar nu este rezultatul lărgirii hiatusului esofagian, ci al unui deficit de dezvoltare a diafragmului, o veritabilă aplazie a acestui segment postero-medial al zonei lombare a mușchiului frenic [3]. Sacul herniar se întâlnește la majoritatea cazurilor (63,63% în statistica personală). În hernia diafragmatică congenitală postero-medială nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
deficit de dezvoltare a diafragmului, o veritabilă aplazie a acestui segment postero-medial al zonei lombare a mușchiului frenic [3]. Sacul herniar se întâlnește la majoritatea cazurilor (63,63% în statistica personală). În hernia diafragmatică congenitală postero-medială nu există un hiatus esofagian și nici orificii separate pentru esofag și aortă, ci un defect diafragmatic, dezvoltat către dreapta, în care pilierii pot fi hipoplazici sau chiar absenți. Pilierii diafragmatici au origine embriologică separată, formându-se din mezoesofagul dorsal. Deficiențele în dezvoltarea acestei primordii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
sau chiar absenți. Pilierii diafragmatici au origine embriologică separată, formându-se din mezoesofagul dorsal. Deficiențele în dezvoltarea acestei primordii a diafragmului duc la apariția acestui tip de hernie congenitală. Aceasta este diferită de hernia hiatală, în care există un hiatus esofagian, mai mult sau mai puțin lărgit, iar orificiul aortic nu comunică cu cel esofagian. Ca atare, denumirea de hernie hiatală congenitală este nepotrivită pentru herniile congenitale postero-mediale. De asemenea, chiar și termenul de hernie prin „aplazie hiatală” este oarecum forțat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
Deficiențele în dezvoltarea acestei primordii a diafragmului duc la apariția acestui tip de hernie congenitală. Aceasta este diferită de hernia hiatală, în care există un hiatus esofagian, mai mult sau mai puțin lărgit, iar orificiul aortic nu comunică cu cel esofagian. Ca atare, denumirea de hernie hiatală congenitală este nepotrivită pentru herniile congenitale postero-mediale. De asemenea, chiar și termenul de hernie prin „aplazie hiatală” este oarecum forțat, întrucât în aceste hernii apare aplazia și mai frecvent hipoplazia pilierilor diafragmatici și nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
dificultăți la închiderea defectului diafragmatic și separarea breșei frenice pentru aortă de cea pentru esofag, situație care nu se întâmplă atunci când stâlpul drept al diafragmului este prezent, chiar și hipotrofic fiind. În herniile hiatale prin alunecare sau rostogolire, lărgirea hatusului esofagian făcându-se, fie concentric (axial), fie la stânga esofagului, imaginea radiologică a herniei se proiectează fie axial sau axial și către stânga (în herniile prin alunecare), fie la stânga esofagului (deci către hemitoracele stâng, în herniile prin rostogolire sau mixte). În herniile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
ca aceasta să fie de fapt o hernie diafragmatică congenitală postero-medială, mai ales când imaginea radiologică este situată în hemitoracele drept. La vârste așa mici, acționează puțini dintre factorii favorizanți ai herniilor hiatale, care însă forțează și lărgesc un hiatus esofagian alcătuit dintr-un pilier drept prezent, care poate fi uneori hipotrofiat (dar nu hipoplazic sau aplazic) și să determine alunecarea sau rostogolirea stomacului în torace. În condițiile în care pilierul drept și/sau stâng sunt slab dezvoltați sau absenți, practic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
care poate fi uneori hipotrofiat (dar nu hipoplazic sau aplazic) și să determine alunecarea sau rostogolirea stomacului în torace. În condițiile în care pilierul drept și/sau stâng sunt slab dezvoltați sau absenți, practic nu mai putem vorbi despre hiatusul esofagian, ci despre un defect congenital diafragmatic. Atunci când explorarea intraoperatorie a unui caz diagnosticat cu hernie hiatală, chiar și la adult, pune în evidență un așa zis hiatus comun esoaortic, conduce cu gândul la o hipoplazie sau aplazie congenitală a pilierului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
fiecare dată când nu există riscuri importante sacul herniar se disecă și extirpă în totalitate. Închiderea breșei diafragmatice Închiderea defectului diafragmatic prin sutura cu fire separate a celor doi versanți musculari (drept și stâng), cu separarea orificiului aortic de cel esofagian, este însoțită de realizarea unui montaj antireflux (fundoplicatura Nissen, asociată sau nu cu piloroplastie). Chirurgia laparoscopică Metoda laparoscopică poate fi utilizată în tratamentul herniilor diafragmatice postero-mediale. Dispozițiile trocarelor pot fi identice cu cele recomandate pentru abordul miniinvaziv al herniilor hiatale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
prin acumularea de lichide în interiorul său. Incidente intraoperatorii La cazurile din statistica personală acestea au fost reprezentate de deschiderea pleurei drepte la unul dintre pacienții operați și crearea, la un alt caz, a unei soluții de continuitate la nivelul peretelui esofagian, care au fost rezolvate prin sutura pleurei și respectiv prin sutura esofagului cu gastrostomă de alimentație Stamm [1, 2]. Alte incidente ce pot apare la cazurile operate pentru acest tip de hernie diafragmatică sunt cele hemoragice prin lezarea vaselor sanguine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
55.000 20. Interpretarea explorărilor funcționale electrice 378.000 I. (B) IMAGISTICĂ MEDICO-LEGALĂ*) RADIOLOGIE 21. Radioscopie pulmonară 98.000 22. Radioscopie gastroduodenala 185.000 23. Irigoscopie 738.000 24. Radiografie de laringe cu substanță de contrast 246.000 25. Radiografie esofagiana 189.000 26. Colangiocolecistografie I.V. (prima radiografie) 293.000 27. Radiografie gastroduodenala (prima radiografie) 189.000 28. Colecistografie orală (prima radiografie) 189.000 29. Radiografie toracopulmonara 293.000 30. Radiografie renală simplă 189.000 31. Urografie I.V. 322.000 32
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154955_a_156284]
-
sternal. Recesul aortic inferior este un diverticul inferior dispus între aorta ascendentă și atriul drept. * Vascularizația pericardului * artere * 80% provine din ramurile pericardofrenice ale arterelor toracice interne dreaptă și stângă; * ramuri din arterele frenice superioare; * ramuri din arterele bronșice și esofagiene; * vene * vena azygos și hemiazygos; * vene toracice interne; * vene frenice superioare; * limfatice * limfonoduli mediastinali anteriori; * limfonoduli diafragmatici; * limfonoduli traheobronșici. Din punct de vedere clinic pericardul este rareori afectat neoplazic primar cel mai frecvent metastazând secundar unor diseminări limfatice sau hematogenice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
din cavitatea bucală este împins prin faringe și esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp în care are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
are loc întreruperea respirației în orice punct al ciclului respirator, datorită inhibiției centrului respirator bulbar de către centrul deglutiției (bulbo-pontin), permițând desfășurarea deglutiției (fig. 1). Alimentele pătrunse în faringe au posibilitatea să se angajeje pe patru căi: nazală, bucală, larigiană și esofagiană. Procesul de deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare a acestei suite de mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]