11,666 matches
-
de românii ortodocși votează cu picioarele și plecă în occident și nu numai ei resping interesul național actual formulat de greco-pravoslavnici, de masoni, de adepții curentelor culturale occidentale și vor drepturile omului, așa cum sunt formulate ele în vest, de Roma eternă - Libertate (nu teoretică, ci și materială!), Dreptate și Pace. Românii în calea imperiilor, culturilor, religiilor au avut în decursul timpului interese așa zise naționale dictate de alții, nu de rare ori care se bat cap în cap. Cu toate astea
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_viorel_roman_1373637745.html [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
septembrie 1973 - Galați Website personal www.marianakabbout.ro Volume publicate : - Sărutul unui înger - poezii - 2006 - Editura ANAMAROL, București - Atingeri Divine - poezii - 2007 - Editura ANAMAROL, București - Trandafirul deșertului - roman - 2008 - Editura ANAMAROL, București - Dincolo de Paradis - poezii - 2008 - Editura ANAMAROL, București - Aproape Etern - poezii - 2009 - Editura ANAMAROL, București - Glasul tăcerii - roman - 2011 - Editura ANAMAROL, București - Șoapta unui amurg - poezii - 2011 - Editura ANAMAROL, București - Trup și Suflet - poezie - 2012 - Editura InfoRapArt, Galați - Cântec pentru mai târziu - poezii (Opt cărți într-o carte!) - mai 2013
MARIANA KABBOUT de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mariana_Kabbout.html [Corola-blog/BlogPost/341902_a_343231]
-
anumit moment cultural? Cum ar trebui să fie privită în raport cu propria ta istorie? Ana - Trăiam în plină dictatură comunistă. Desenând numai despre natură era felul meu de a spune că exista ceva mult mai presus, mult mai important și mai etern decât o dictatură politică pe care nu o respect și în care nu pot să cred. Am avut întotdeauna o atracție și o curiozitate față de natură, plante, insecte, animale, fenomene naturale, structuri naturale, dublată de un simț de observație foarte
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” by http://uzp.org.ro/artistul-contemporan-trebuie-sa-fie-capabil-sa-identifice-problemele-reale-ale-societatii-in-care-traieste/ [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
și care va ajunge profesor universitar. Pentru el, Otilia este o enigmă întrucât l-a preferat pe Pascalopol, dar pentru Otilia, Felix este un luceafăr pentru că ea nu-și poate depăși condiția de femeie. Pompiliu Constantinescu aprecia căOtilia poartă enigma eternă a femenității însăși. Este o fată ta-lentată în domeniul pianului, generoasă: atunci când părăsește casa dăruiește pianul Auricăi, dar pentru Pascalopol este o fată candidă, dornică de lux. Otilia mărturisește lui Felix: Am un temperament nefericit: mă plictisesc repede și sufăr
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/bacalaureat-2014-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
care o prefer Va fi acolo-n Carul Mare. Nu pot merge-n infinit Nici n-am cum să fac Totul are un sfârșit, De aceea, iată, tac. În locul meu altcineva Va scrie poate, iar un vers Pentru că persoana ta Eternă fi va-n univers. Referință Bibliografică: Spune-mi de ce? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SPUNE-MI DE CE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Spune_mi_de_ce_.html [Corola-blog/BlogPost/350899_a_352228]
-
în: Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului E TOAMNĂ E toamnă și a căzut brumă, Pe unde mi-au murit părinții, Mai vino, gândule, și du-mă Ca să mă rog pe la toți sfinții. În tânguirea lor eternă Și umbra lor parcă mă mustră. E- atât de dulce și de ternă Această liniște lacustră. Doar timpul cade peste dealuri Și umerii mi- se-ncovoaie, Și vine vremea valuri-valuri Cu vântul și cu spic de ploaie. Și sufletul cu-nfiorare Ascultă
E TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1411049202.html [Corola-blog/BlogPost/349919_a_351248]
-
văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie “. Matei 2,10. “Împarte altora bunătățile pământești “, amintea părintele Arsenie Boca, “ dacă vrei să guști bunătățile cerești“, cuvinte trainice ca roca, scria duhovnicul de la Prislop mai târziu despre Sfântul Nil Sinaitul etern și viu. Aceste cuvinte l-au urmărit ca un scut și înaltă învățătură, de când s-a născut în 1910, septembrie, două zeci și nouă când iarba din Vața de Sus prindea viață sub rouă. Era mare bucuria părinților Iosif și
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_golgotei_spre_sfintenie.html [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
totul lui poetul, despre el și despre ce va fi cu el vorbește literatul atunci când intră în dimensiunea divinului. Când creează, creierul lui devine incandescent și lumina creației sale se îndreaptă spre nemurirea ideii stăpâne pe neant și pe materia eternă, cuvântul. În afară de cuplul patern numai literatul, parte a divinei idei, poate crea singur și să vorbească cu el însuși, pentru că dialogul se poartă între văzut și nevăzut. La Bacovia, „pustiul” întotdeauna a creat în vers nemurire și a lărgit orizonturile
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > DACIA ETERNĂ Autor: Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DACIA ETERNĂ Curge Dunărea,năvalnic Cu pescari,cu bărci cu tot, Lângă ea stă mândru,falnic Ce-a fost pod și-i numai ciot. Cate
DACIA ETERNA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/edi_peptan_1453107882.html [Corola-blog/BlogPost/380587_a_381916]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > DACIA ETERNĂ Autor: Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DACIA ETERNĂ Curge Dunărea,năvalnic Cu pescari,cu bărci cu tot, Lângă ea stă mândru,falnic Ce-a fost pod și-i numai ciot. Cate-a mai vazut sârmanul Și câți vrură să-l străbată, Zgândărind cu teaca ,jarul, Dacia s-o
DACIA ETERNA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/edi_peptan_1453107882.html [Corola-blog/BlogPost/380587_a_381916]
-
Doar vremelnic,far' de răni. Din Leuce-n Cogaion Sună bucium de-adunare, Cu Zamolxe,Sfântu Ion, Vin toți Dacii,toți călare. Risipitu-s-au cu toții, După atâtea mii de ani N-au dat nimănui emoții Spunem noi,vechii Ramani! Referință Bibliografica: DACIA ETERNĂ / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DACIA ETERNA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/edi_peptan_1453107882.html [Corola-blog/BlogPost/380587_a_381916]
-
pescărușii pluteau deasupra valurilor în zborul lor neliniștit. Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri, Văzduhul sărutând rostesc chemări. În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute-n mare taină de-un străjer. Se
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
surdă la Dunărea de Jos, ajutați de agenții lor, de la Cantemir la Iliescu pentru a avea un culoar și oameni de încredere, care să le asigure atât legătură directă cu frații lor, slavii, sârbii și bulgarii, cât și influența în eternă Chestiune Orientală. În acest context, trădătorii, cozile de topor potrivnice intereselor rusești sunt firește Antonescu, mai târziu Ceaușescu. Pedeapsa lor e exemplară! Pe de altă parte Mihai Viteazul, Școala Ardeleana, pașoptiștii, Cuza, regii germani, Dej au formulat de a lungul
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1411685980.html [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
de bronz din turlă. Cu lacrimi reci, de rouă, plânge Sub rumegușuri înecate. Din pantele despovărate, Doar disperarea se mai scurge. S-a răzlețit și vântu'n zare! Nu mai aude triluri, freamăt, Gerul din cioturi stoarce geamăt, Duse-s eternele frunzare. Se-apropie de ceruri, iadul! Nestăvilita lăcomie Și incredibila prostie 'și croiesc, prin omenire, vadul. *** Referință Bibliografică: Se-apropie de ceruri, iadul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2006, Anul VI, 28 iunie 2016. Drepturi de
SE-APROPIE DE CERURI, IADUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1467123663.html [Corola-blog/BlogPost/378894_a_380223]
-
de poem în cohorte de visuri. Reîntregiri s-au petrecut, — neimaginate vreodată, între poet și poezie. Arta cea mare este legată de punerea în pericol a spațiului, a timpului și moleculei spre a obține un vis format dintr-un amestec etern. Luată de mână, odată, în marele său trecut, poezia a aflat că are aripi, dar trebuie să le țină ascunse. A umblat pe străzile unui mare oraș, a cutreierat orizonturile unui mare cer, sub aripa sfântă a părintelui său. De
Înger cu aripi ascunse / Ioan Gâf-Deac by http://uzp.org.ro/inger-cu-aripi-ascunse-ioan-gaf-deac/ [Corola-blog/BlogPost/94307_a_95599]
-
s-a identificat cu eroii săi, părăsind scena vieții ca și ei, expus derizoriului. El a văzut ca nimeni altul dincolo de obiecte, stările confuze, ambiguitatea sufletească, crepusculul, vagul, preluate prin filiera simboliștilor. De la el am învățat că dragostea nu-i eternă, biologicul din noi o destramă, că viața este cel mai mare mister al creațiunii pe pământ, ea nu e frumoasă, dar trebuie s-o facem să fie frumoasă, că moartea este o stare naturală pe care numai omul o face
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Baiete_astia_vor_sa_ma_omoare_inte_ion_ionescu_bucovu_1341910227.html [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
minți, Albind de-o puritate pan' la aerat Făptura noastră.Oare ajungem sfinți ? Nu e tortură propriu zisă...sau poate-o fi, Acest canon în alb care-l purtăm, De a ne duce pașii, spre a ne slobozi Într-un etern de alb...și-n alb îl lepădam. E-atâta alb cu noi, în noi...ce albi suntem ! Cuprinși de frenezia vieții milenara, Din vise colorate, cum vrem ori cum putem, Ne coborâm încet pe-aceeași scară De a urca în
IN ALB de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1452924388.html [Corola-blog/BlogPost/378588_a_379917]
-
sat”, “În limba mea” sunt unite tematic prin sentimentul patriotic care se manifestă față de țară în ansamblul ei, cât și față de o parte a acesteia: sat, familie, limba română. În poezia “Azi pentru tine, Țara mea”, patria evocată într-un etern “azi” este un fel de axis mundi, un spațiu al frumuseții, purității, dragostei și prospețimii, o crăiasă sau o zână din basmele noastre populare, omagiată de poet și de întregul Univers. După cum sugerează adverbul restrictiv “doar” și pronumele personal “pentru
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ... AZI ... Autor: Cristian Gabriel Groman Publicat în: Ediția nr. 660 din 21 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Într-o eternă zi de "AZI" mereu trăim... Ce-a fost întotdeauna "MÂINE" pentru "IERI"... Și-n fiecare clipă câte un pic murim... Căci timpu-i cel ce zboară, grăbit, spre nicăieri... Pe-a timpului aripă noi facem iar naveta... Între un "IERI" și-
... AZI ... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_azi_cristian_gabriel_groman_1350818103.html [Corola-blog/BlogPost/355938_a_357267]
-
Aș plânge uneori acasă lângă vatră, Atâta-nstrăinare nu mai pot să duc; Aud în curte iară câinele cum latră Și simt mirosul frunzei din bătrânul nuc. Destinul meu de gheață ce-l țin între gingii, Aș vrea să-l tac etern a/lă/turi/ de mămica. Eu simt că viața este o cursă de-agonii, Cu visele aprinse însemnând nimica. Îmi pun pe frunte seara mănunchi de galaxii Și fulgerul dulceag peste final de veac. Rotunde stele cântă cu glas de
POEME de STELIAN PLATON în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0_1_2_3_4.html [Corola-blog/BlogPost/356054_a_357383]
-
ori doar..., ba că, de fapt, numai cele virtuoase mă fac “sclavul” lor! Deci n-am ce aviz da celor ce sunt vulgare, nu numai prin ce poartă, ori după cum își 'maschează' fața... http://www.femeiastie.ro/destine-fara-sablon/intelepciunea-feminina/eternul-feminin-i "Eternul feminin care ne ridică spre ceruri îmbrățișează multiplicitatea, varietatea neistovită și caracterele uneori contradictorii ale existenței biologice și sufletești ale feminității, ca de altfel și valorile înalte ale culturii" - “Eros” de Ion Biberi. -Fenotipul Feminin. Frumusețea care exercită o atracție
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1427811977.html [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
însă aduce în primul rând conflicte în rândul celor mai multe... Frumusețea este totuși un dialog interior cu noi înșine, un izvor nesecat de inspirație pentru a trăi cu tot ceea ce conține viața! http://confluente.ro/Valerian mihoc 1397247710.html O amintire cu cântăreața - eternă aș spune - pe care o stimez încă, chiar și acum când nu mai e deloc, Mihaela Runceanu, o amintire vie totuși, ce prin farmec personal și talentul prin care cu pasiune cânta, mă fascinase deosebit de tare în adolescență, putând a
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1427811977.html [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
drum de care, mai aproape-i visul.../ Când ostenit se-ntoarce de la câmp,/Țăranul, adormit, cu biciu-n mână,/ Visează holde mari pe-al său pământ./ Curgând încet, purificând prin apă,/De la- nceput spre mâine, vii si morți.../ E Mureșul, eternă acoladă!/Ruseni au fost, vor fi, suntem cu toți!“ (La Rușii Munți). Pentru el, copacul vieții are doar două fructe dulci: nectarul poeziei și relația cu Dumnezeu. Preocupat de existențial/existență, fericit se bucură de fiecare clipă pe care timpul
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484507056.html [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
ofrandă pasiunii arzătoare, prin vers. Mugurel Pușcaș scrie dintr-un plin sufletesc ce se revarsă cu generozitate într-un roșu tril, ,,mereu pribeag, drumeț spre alte zori”, adumbrind cu nonșalanță, uimire, plăcere și dor popasul inimilor noastre, aducând un omagiu etern și nedisimulat femeii, iubirii ca cea mai înaltă și minunată trăire umană, pătrunzând cu alese cuvinte în intimitatea cititorului, răscolindu-l... Poetul trăiește profund clipa, fiind într-o permanent căutare și împăcare cu sine. Mereu tânăr, poetul Mugurel Pușcaș, vrea
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484507056.html [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
doua familie, artiștii colegi pentru care n-a știut vreodată să manifeste vreo invidie, să țină o supărare, să însuflețească o ceartă... iar, în cele din urmă altceva de ispășit de interpreta de muzică folclorică românească Elisabeta Turcu este respectul etern față de public. Purtându-se într-un splendid costum popular, autentic și strălucitor, cântând cântece culese, alese și șlefuite de la rădăcina folclorului argeșean, cu un glas cuceritor, melodios, mângâietor, respectul față de public e întâietatea dăruirii sale, spre slujirea muzicii folclorice! Aurel
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]