2,011 matches
-
absent) și norma însăși oscilează în timp (smeu/zmeu, sburător / zburător). în unele limbi, evoluții fonetice vechi au fost acceptate de normele limbii culte (engl. comfort); în limbi diferite se pot manifesta opțiuni diverse în respectarea tendințelor pronunției sau ale etimologiei: cuvîntului italienesc enfasi îi corespund în franceză emphase, în română emfază (aceeași diferență o prezintă it. sinfonia / fr. symphonie, rom. simfonie). în esență, e vorba de o situație în care, tocmai pentru că e mai puțin certă legătura dintre scriere și
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
fi acuzat că scot ideile din context, îmi voi permite cîteva comentarii. Fac acest lucru tocmai pentru că dv. reprezentați una dintre vocile lucide care, prin prestigiul lor, pot influența o parte a opiniei publice românești. Ca orice intelectual declarat, cunoașteți etimologia cuvîntului "DEMOCRA}IE". în orice stat democratic "puterea poporului" se exprimă periodic prin vot, singurul instrument constituțional pe care cetățeanul îl are la dispoziție. în situația în care, din motive de genul celor invocate în articolul dv., cetățeanul nu împărtășește
Despre vot by Dan Căpățînă () [Corola-journal/Journalistic/8255_a_9580]
-
mare în spațiul românesc. Singură sau în expresii, denumirea produsului pare să se fi instalat temeinic în limbă. Mai puțin celebră decît flitul, zacherlina a ajuns totuși să fie înregistrată de dicționarele noastre; dacă în DEX a fost lăsată fără etimologie, în DLR (dicționarul academic, seria nouă) a primit o explicație defectuoasă: Zackerl + ină. Posibilitățile oferite astăzi de internet ne permit să corectăm ortografia numelui propriu al inventatorului austriac al insecticidului: Johan Zacherl (1814 -1888). Oricum, nu poate fi vorba de
Flit și zacherlină by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8987_a_10312]
-
și deci ambiguu, a printa e un anglicism prea evident. Cu ce ar fi însă mai bun, în această competiție, a lista? Mi se pare cel mai puțin fericit din întreaga serie: e un cuvînt polisematic cu sens înșelător, în contrast cu etimologia transparentă, cu ideea de listă (dacă un text pe hîrtie mai poate duce cu gîndul la listă, listarea unei imagini e aproape o contradicție în termeni!). Ei bine, succesul verbului a lista (cu sensul "a printa") nu pare să țină
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
Rodica Zafiu Pentru mulți cititori, cred, etimologia constituie partea cea mai fascinantă a lingvisticii. Nu numai specialiștii sînt interesați să afle originea unui cuvînt, să urmărească evoluția semantică - uneori foarte complicată - pe care acesta a suferit-o. Etimologia trezește interesul unui public larg în primul rînd pentru că
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
Rodica Zafiu Pentru mulți cititori, cred, etimologia constituie partea cea mai fascinantă a lingvisticii. Nu numai specialiștii sînt interesați să afle originea unui cuvînt, să urmărească evoluția semantică - uneori foarte complicată - pe care acesta a suferit-o. Etimologia trezește interesul unui public larg în primul rînd pentru că evocă istoria socială și culturală fixată în cuvinte. În cazul limbii române, istoria cuvintelor permite ipoteze asupra unor secole lipsite de mărturii, evocă valuri succesive de influențe străine, ilustrează mentalități și
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor, a textelor scrise) și se poate doar spera în soluții viitoare: e nevoie de cercetări aprofundate, de constituirea unei bănci de date, de formarea unor specialiști
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
necunoașterea regulilor sau neatenție; poate fi însă și un rezultat al nefixării în norme și în dicționare a cîte unui cuvînt (ca șvung, din germ. Schwung ,elan, avînt": conservarea lui ș este motivată etimologic, dar cine nu se gîndește la etimologie folosește și formele jvung sau jvunc). în marea majoritate a cazurilor actuale este însă vorba, pur și simplu, de o intenție expresivă, ironică, ludică. Am găsit extrem de multe exemple în care se poate vedea cum substituția ș/j a depășit
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
al celor 10.000 de locuțiuni, expresii și proverbe din Petit Robert; peste 1.000 de notițe detaliate pentru toți autorii de citate, extrase din Petit Robert des noms propres; 150 de notițe despre diferitele limbi ale lumii, citate în etimologii." Nostalgia învățării pe care o trezește articolul lui Valeriu Stancu dovedește că n-au dreptate cei care consideră utilizarea computerului o lovitură dată culturii scrise. C. Rogozanu, în OBSERVATOR CULTURAL din 24 august 2004, combate, la rândul lui, prejudecățile legate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
facondă a ascensiunii orgolioase. Ele nu se dau in exemplu, aceste ființe, adunînd în trupul lor, ca rațiune inalterabilă, dimensiunea de gravitate umilă a naturii. Nici o pretenție catehizant didactică nu-i tolerată în demersul sculptorului, și nici inevitabila emfază a etimologiei, derivînd măiastra din magistra, nu intră în condiționările lui latente. „Pasărea sfîntă" - pentru a folosi denominația omagială a lui Blaga, nu așteaptă aici să țîșnească brâncușian în spațiu, vectorial strălucitoare, ea are curajul răbdător să vină pe sol, aspru cioplită
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
ruinat, pospăit, incepand cu culisele teatrului și sfârșind cu culisele bursei” (ibid.). Așadar, varianta în spatele culiselor, pe care nu o cred necesară (preferându-i mai scurtă și mai bine instalată în limba în culise) nu e, totuși, condamnabila: o justifica etimologia, dicționarele și utilizările mai vechi.
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
ortografiei, pe care Academia și l-a propus de mai multe ori, a eșuat de fiecare dată. Franceza rămâne cu ortografia cea mai îndepărtată de transcrierea fonetică din dicționare. Ține, altfel spus, la înfățișarea ei dintotdeauna, prin respect față de o etimologie care continuă a-i aminti originile. Din punct de vedere istoric, Academia Franceză a cunoscut două sincope, în 1793 și în 1940- 1945, când a fost salvată de la dizolvare de doi dintre membrii ei, abatele Morellet, care a ascuns la
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5030_a_6355]
-
transpus în română prin construcția de firmă, fără a se ține cont de sensurile diferite ale cuvintelor firma (în italiană: "semnătură", "marcă celebră") și firmă (în română: "societate comercială", "întreprindere"), ba poate chiar printr-o remotivare semantică, un fel de etimologie populară: hainele produse de firme occidentale se opun celor produse de fabrici și întreprinderi autohtone. Că sursa ar putea fi italiana o confirmă, cred, chiar apariția într-un text publicistic a adjectivului firmat, a cărui formare independentă în română, de la
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
de statuile unor figuri exemplare, de la Richard Inimă de Leu pînă la Cromwell), despre Westminster Abbey, despre terifianta închisoare „Clink" (al cărei nume poate fi ori o aluzie interjecțională la sunetul făcut de lanțuri, ori un vechi verb englezesc, cu etimologie necunoscută, to clink, care ar fi însemnat „a lega"), de pe malul drept al Tamisei, despre cocheta casă memorială a lui Dickens (de pe Doughty Street, aproape de British Museum), despre sumbrul Turn al Londrei sau despre sarcofagul amiralului Nelson, din imensa Catedrală
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
poartă și printre mecanismele unor cărți mai apropiate de noi: Noapte de sînziene, Lumea în două zile și chiar Orbitor sau Coaja lucrurilor de Adrian Oțoiu. Fără să propună sensuri definitive, deși cu o aplecare spre a descoperi simboluri și etimologii, poate hazardate, cartea de față este, în primul rînd, o lectură fără complexe. Roxana Sorescu - Lumea, repovestită, Ed. Eminescu, București, 2000, 256 p., f.p. În ciuda cărților, impresionante și ca prestanță, publicate în țară și în ciuda chiar a primirii calde din partea
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
a promis mama: când o să avem mai mulți bani, o să am și o frățioară. Până atunci să fiu cuminte. La copiii obraznici nu mai vin frați." (pp. 20-21). Avem aici repetitivitatea infantilă, dar și asociațiile vârstei, cu savuroase contaminări și etimologii populare. (Canibalii, mâncând carne, sunt carnibali, nu?) Se observă însă și prezența, discretă dar constantă, a vocii auctoriale, cu inflexiuni lirice specifice observatorului, iar nu micuței protagoniste: "vocea ei sună ca o pungă cu șurubele ruginite", "miroase a afară și
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
ei, luxul de primă necesitate care este normalitatea. În fine, o descătușare! Urmează 48 de scurte eseuri care cultivă o rostire nepretențioasă - despre limba de lemn, statul totalitar, tranziție, cimilitura politică, discursul sofist, reformele ortografice, disciplina uitată a limbii latine, etimologiile unor cuvinte compromise ș.a. Opțiunile și antipatiile partinice ale autorului sunt, cu două sau trei excepții vagi, trecute sub tăcere, ceea ce reprezintă o performanță în sine în condițiile unui mediu excesiv politizat. Firește că, o dată ce ai ridicat o piatră pentru
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Institutelor de Lingvistică); e rezultatul unei minuțioase adunări de cuvinte și de citate, mai ales din texte și glosare vechi, din materiale dialectale, atlase lingvistice etc.; presupune o riguroasă analiză a sensurilor, complicate operații de stabilire a corelațiilor și a etimologiilor. Rezultatul e grăitor chiar în termeni banal cantitativi: în vreme ce în DEX litera U ocupă doar 14 pagini, tomul corespunzător din DLR (în care u și uzuș sînt primul, respectiv ultimul cuvînt-titlu) are 468 de pagini. Ca și în celelalte volume
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
următareț "consecvent". Categorii semnificative sînt cea a termenilor vechi, de origine latină, ieșiți din uz (precum utrinde "de aceea") sau aceea a turcismelor păstrate popular și regional (ca urdu-belea "pacoste"; "deodată"). Misterioase rămîn cuvintele cu cîte o atestare și cu etimologia necunoscută: de pildă ulubeasnea, atestat de verva colocvială a lui I. Heliade-Rădulescu ("iar de vei fi d’alde terchea-berchea, e posac ulubeasnea"). Dicționarul tezaurizează membri mai rari ai unor familii de cuvinte (de pildă ucigărie, ucisătură, ucigătură), ca și termeni
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
Dumitrașcu, Strigoii. Din credințele, datinile și povestirile poporului român, 1929): "Moroii, tot timpul săptămânii, pleacă din mormânt, făcându-și gaură - un urcelnic - cât șarpele de largă"; Avea și urcelnic pe care ieșea!", la care se adaugă cîteva alte atestări ulterioare. Etimologia cuvîntului nu e lămurită, dar se sugerează o posibilă legătură cu urcoi (sau urgoi), urcoaie (urgoaie) sau urgoaică - cuvinte din aceeași sferă semantică - cu sensul "strigoi, duh rău, moroi"; urcoi ar fi la rîndul său raportabil la termenul latinesc orcus
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
la mai multe universități din străinătate, Daniel Funeriu a rămas în politică, după ce a plecat de la MEN, în prezent fiind membru PMP. ”Bacalaureatul-debutant în cavalerie” -Domnule ministru, care este, de fapt, rolul BAC-ului? -Rolul simbolic este desemnat de probabila etimologie a cuvântului: rangul de debutant în cavalerie. Este așadar un pașaport care atestă „maturitatea” școlară. Rolul funcțional este atestarea capacității de a merge mai departe pe calea dificilă, dar plină de satisfacții a studiilor universitare. -Nu cumva se alcătuiesc subiecte
Daniel Funeriu: BAC-ul a devenit prea ușor by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/22985_a_24310]
-
Cronicar Bîrfa Să începem cu un lung citat: "Etimologia exactă a termenilor italieni pettegolezzo (bîrfă) și pettegolo (bîrfitor, clevetitor) este necunoscută. Știm că sînt expresii folosite în nordul Italiei, cunoscute încă din secolul XVI, iar unii consideră că originea lor ar fi cuvîntul peto (pîrț). Alții, la rîndul lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
cel care o răspîndește pe aceeași treaptă cu animalele. Franceza deosebește și între cancan (măcăitul rațelor) și potin, o bîrfă ce nu e neapărat calomnioasă ori înjositoare și se referă mai ales la viața altor persoane. Cuvîntul englezesc are o etimologie asemănătoare celui francez și spaniol: gossip s-a dezvoltat din god-sib, adică nașă. În rusă, "umblă vorba că" se spune "babușca scazala", adică "bunicuța a zis că" Cumetre, nașe, vecine, bunice: o întreagă tradiție europeană - un zvon persistent - unește strîns
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
un eseist italian, publicat în LETTRE INTERNATIONALE (ediția română, vara 2001). Autorul nu se ocupă și de cuvîntul românesc. Nu sîntem încă integrați, e limpede, nu e, adică, doar vorba de o bîrfă. Cuvîntul românesc e dat de DEX cu etimologie necunoscută. Tiktin, în schimb, cel mai mare etimologist pe care l-am avut, crede că bîrfă provine, printr-o metateză obișnuită în astfel de treceri, din slavul brehati, care înseamnă a vorbi aiurea. Benvenuto definește bîrfa ca un "voyeurism verbal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
II, 2002), nici în Noul dicționar universal (NDU, 2006). Îl înregistrează, în fine, Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007), care îl definește ca "loc special amenajat unde se aruncă gunoiul (menajer)", fără a-i putea stabili originea (cuvântul apare cu indicația "etimologie necunoscută"). Uzul curent și tăcerea dicționarelor au stimulat, în acest caz, apariția etimologiei populare, a explicațiilor false, construite pe baza unor asemănări de formă sau sens. Se pare că multă lume e convinsă că termenul ghenă provine din gheenă, ipostază
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]