2,623 matches
-
etnografică. Simbolurile, ritualurile, ceremoniile și ideile vehiculate prin pușcării nu au nici un înțeles dacă le privim din exterior, ele fiind încărcate cu multe semnificații. Acestea nu pot fi lămurite prin metode cantitative (sondaje, teste psihologice etc.), ci printr-o analiză etnografică. Ea implică însă participare, împărtășire, identificare cu grupurile din interior. Aceasta din urmă se realizează prin observația directă și prin experimente. Cea mai bună modalitate de a surprinde lumea închisorilor este de a sta în interiorul ei și a trăi împreună cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P.Hasdeu. București: Editura Minerva. Riasanovsky, Nicholas V. (1961, ed. I: 1959). Nicholas I and Official Nationality in Russia, 1825-1855. Berkely, Los Angeles: University of California Press. Pamfile, Tudor. (1913). Agricultura la români. Studiu etnografic cu un adaus despre măsurătoarea pământului și glosar. București: Librăriile Socec & Comp., C. Sfetea și Librăria Națională; Leipzig: Otto Harrassowits; Viena: Gerold & Comp. Stahl, Henri H. (1998, ed. I: 1958). Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. București: Editura Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în fața „micului ecran”, mai întâi în perioada sărbătorilor de Paști în 2004 și apoi în zilele de Crăciun din ’93-’94. Modul cum viața privată a românilor în postcomunism intră sau nu sub influența televizorului este redat într-o manieră etnografică. Zoltan Rostas este cunoscut pentru preocupările privind Școala de Sociologie de la București, iar cercetările sale de istorie orală se bazează pe tehnica interviului (nestructurat) de viață. Cine este familiarizat cu studiile lui Rostas va fi luat prin surprindere de ineditul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a face publice observațiile lor îi exonerează pe coordonatori de o eventuală acuză malițioasă de amestec în viața privată. Și totuși, metoda folosită poate fi atacabilă și se înscrie în polemica academică cu privire la măsura în care cercetările cu pronunțat caracter etnografic pot conduce la rezultate verificabile și cuantificabile. Coordonatorii lucrării nu spun nimic despre eșantionare și nu-și pun problema reprezentativității. Știm doar că au fost selectate 11 teme din 2004 și 9 teme din 1993-1994. Nu știm în baza căror
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
la nivelul școlii, implică un anumit nivel de educație și de înțelegere a fenomenului. Antropologia Atu-ul antropologiei este dat de faptul că s-a interesat înaintea psihologiei de fenomenul schimbării sociale. Mărturie în acest sens stau majoritatea studiilor antropologice, etnografice care analizează influența schimbării sociale asupra reprezentărilor sociale ale adolescenței. Putem aminti în acest sens cercetările efectuate în 1989 de Hollos și Leis în două sate din Nigeria. Aceștia au analizat impactul pe care l-a avut introducerea școlarității asupra
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Gh.I.Năstase pentru a lărgi cunoștințele viitorilor profesori de geografie și în acest instructiv domeniu. Fizic, era opusul prof. Lupu, științific însă era o somitate. Deși lipsit de talentul și arta predării, geneza mea rurală (și încă dintr-o regiune etnografică accentuat tradiționalistă) a fost sensibilizată de acest obiect (inclus în ultimul an de studii), mai ales după ce ne-a purtat, cu competente explicații, prin toate sălile Muzeului etnografic al Moldovei din Iași, în cadrul căruia funcționa ca specialist organizator. Dându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
talentul și arta predării, geneza mea rurală (și încă dintr-o regiune etnografică accentuat tradiționalistă) a fost sensibilizată de acest obiect (inclus în ultimul an de studii), mai ales după ce ne-a purtat, cu competente explicații, prin toate sălile Muzeului etnografic al Moldovei din Iași, în cadrul căruia funcționa ca specialist organizator. Dându-și seama că eram interesat de aceste vechi mărturii, exponente ale meșteșugurilor neamului nostru, am devenit unul dintre studenții săi preferați, până într-o zi când o mică gafă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
unelte de gospodărie etc., pe drumul de înapoiere, mi-a spus că îi pare rău de mine dar că nu mă mai primește la examen pentru că l-am făcut de râs în fața sătenilor ce îl cunoașteau de când mai făcuse cercetări etnografice în acel sat. Scuzele și rugămințile mele nu l-au înduplecat. A trebuit să apelez prin profesorul Năstase, ca să-l convingă să nu-mi compromită absolvirea ultimului an universitar. Științele naturale (geologia, climatologia, hidrologia, biologia) dețineau o pondere importantă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
animalelor și al omului, care fundamentează concepția sa asupra psihicului din perspectivă comparativă, pregătind, în momentul următor, posibilitatea ca studiul acestuia să-l facă într-un laborator specializat, cu referință la producerea fenomenului la copii, la bolnavi, dependent de condiții etnografice, istorice, filologice. A făcut acest lucru ținând aprins focul eternelor probleme ale filosofiei, ținând cont de implicațiile etice, religioase pe care le presupune reformularea relației dintre suflet și corp, a legăturilor dintre obiecte și cel care le reflectă. Societatea germană
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în discuție concepte precum valorile, rolurile și etica, astfel de studii au accentuat faptul că jurnaliștii elaborează standarde profesionale, care ghidează producerea știrilor. 5.2.5. Tipologii ale știrilor Investigațiile dedicate știrilor pe tărâm american au utilizat cu preponderență instrumente etnografice. Un studiu clasic legat de analiza știrilor îi aparține autoarei Gaye Tuchman (1978/1997). Plecând de la datele obținute prin intermediul observațiilor de teren, desfășurate în cadrul mai multor redacții de știri, Tuchman evidențiază faptul că statutul știrilor este mai complex decât forma
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
M., Fustier, B. Pratique de la créativité, E.M.E., Paris, 1986. 57. Gardner Howard, Les formes de la créativité, Edition Odile Jacob, Paris, 2001. 58. Gardner Howard, Les intelligences multiples, Editions Retz, Paris, 1996. George-Ștefan COMAN 239 59. Gheorghiță Cezara, Fundamente etnopedagogice și etnografice ale dezvoltării capacităților creative la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
București, Editura Politică, 1985. 114. Rațiu Gheorghe, Inventica, adresa electronică, www.actrus.ro/biblioteca/cursuri/electro/ratiu 4 /cuprins.htm 115. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001. George-Ștefan COMAN 239 59. Gheorghiță Cezara, Fundamente etnopedagogice și etnografice ale dezvoltării capacităților creative la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cărora visa să fie aduși ceangăi din Moldova și secui din Bucovina, încercând să-l convingă de calitatea planului și pe premierul Teleki Pál. Atenția îndreptată asupra diasporei s-a manifestat și în revigorarea explorării vieții satelor și a cercetărilor etnografice. Cercetări aveau loc în satele Chidea și Unguraș din comitatul Cluj, în Nimigea de Jos din Bistrița Năsăud sau în Bogdand din Sălaj (și, desigur, într-o serie numeroasă de sate și comune de la Armășeni, comitatul Miercurea Ciuc, până în Mișca din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și Lacul Roșu (Gyilkos-tó) - un capitol aparte se ocupa de Borsec (Borszék)], respectiv regiunea Rodnei (Radna) și a Borșei (Borsai havasok), specializate în sporturile de iarnă și poreclite "Garmisch-ul ungar". Faptul că această propagandă se sprijinea intens pe un fundal etnografic merită toată atenția: în general, revistele spacializate pe călătorii turistice publicau, printre cele mai frivole știri mondene, imagini ale câte unui bătrânel secui sau ale unor tinere în costume populare. Legătura strînsă între lumea etnografiei și Transilvania nu era un
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
litigiu cu ministerul Comerțului și Transporturilor. La finele anului 1940, Oficiul de turism a lansat un plan de construire a unei așa-zise case OMIH, la Izvorul Mureșului (Körösfő), în care a funcționat și filiala "Oficiului pentru turism" și colecția etnografică a episcopiei reformate din Călata (Kalotaszeg), a cărei epitrop era Kós; acolo s-au vândut suveniruri pentru turiști și s-au oferit locuri de cazare pentru cei aflați în trecere. De la Budapesta s-au trimis (la Cluj) planurile arhitectului Nagy
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
că: "Uniunea Sovietică nu este interesată de existența unei Ungarii puternice [...] motiv pentru care politica Uniunii Sovietice față de Ungaria trebuie să se concentreze numai asupra menținerii statului ungar, dar, conform posibilităților, să-i reducă teritoriul, urmând cu strictețe linia principiului etnografic"140. Despre punctul de vedere sovietic supra Transilvaniei putem spune, în ansamblu, că, deși Ungaria nu era simpatizată, totuși, în timpul războiului, vreme îndelungată (cel puțin până pe la mijlocul anului 1944), partea sovietică a sprijinit soluții (Transilvania independentă) care nu erau complet
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
împovarat de-atâtea stele, Acasă e locul unde mă întorc mereu cu drag, iarăși și iarăși Și așa va rămâne întotdeauna.... I. POZIȚIA GEOGRAFICĂ În România sunt numeroase locuri pline de frumuseți naturale, bogate în evenimente istorice și în conținut etnografic, demne să atragă pe cei care iubesc natura, trecutul poporului nostru. Unele dintre aceste locuri se bucură și de avantaje cum ar fi: poziția favorabilă în marea arie geografică a țării, altitudinea, clima, lipsa poluării, dotări naturale, vecinătăți, legături rutiere
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
18) sau parcele pentru legume și zarzavaturi. Arta decorativă a caselor își găsește izvorul în tradiția de veacuri a locuitorilor, meșteri neîntrecuți în ciplirea și fasonarea lemnului. Fiecare casă reprezenta, atât în interior, cât și în exterior un adevărat muzeu etnografic. Până astăzi s-au păstrat foarte puține case de acest fel. III. 5 AȘEZĂRILE Intravilanul existent (356,2 ha) este aprobat prin hotărâre a Consiliului Județean. Zona construită se extinde și pe pantele destul de accentuate ale dealurilor în special în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Maftei a concentrat în 8 volume personalități din învățământul superior. Extrem de prodigios, Ionel Maftei mărturisește: „La realizarea acestei „galerii” de portrete am primit un prețios sprijin din partea multor ieșeni. Pentru bunăvoința cu care m-au ajutat, pentru materialele biografice și etnografice puse la dispoziție, le aduc pe această cale respectuoasa mea Acad.prof. Constantin Ciopraga caracterizează astfel episodul literar: „la Iași, fenomen semnificativ, memorialistica a avut întotdeauna zelatori pasionați, emulația a găsit aici teren favorabil de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ca profesor la Școala generală Miroslava, lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o privire asupra concepției "etnolingvistice" a lui Coșeriu, după care ne putem întoarce la studiul lui Hașdeu. (a) În lucrarea La socioy la etnolingüística. Sus fundamentos y sus tareas (1981), Coșeriu definește etnolingvistica (văzută că disciplină lingvistică, nu etnologica sau etnografica) drept "studiul varietății și variației limbajului în strânsă legătură cu civilizația și cultură unei comunități" (Coșeriu, 1981/1994, pp. 133). Mai departe, Coșeriu observa că "realmente, etnolingvistica s-a dezvoltat până acum într-un mod fragmentar și, am putea spune
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Cahul; Proiectul vizează realizarea unui schimb de experiență între specialiști din cadrul a două importante instituții de culturăCentrul Cultural „Dunărea de Jos„ Galați, România și Secția Raională Cultură Cahul, Republica Moldova care vor participa, în comun, la activități de identificare a obiectivelor etnografice. * Crearea Centrului Media Duplex România - Moldova, la inițiativa Societății Jurnaliștilor „Dunărea de Jos”, Consiliului Județului Galați și Asociației Presei Independente Chișinău. Proiectul vizează realizarea de schimburi de experiență și crearea unui centru media și a unei agenții de presă regionale
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
se studiau la Facultatea de Filosofie și Litere literaturi orientale, literaturi clasice (greacă, latină), istoria literaturilor moderne, antichitatea română, arheologie, istorie veche, istoria evului mediu, istoria Belgiei, filosofie (logică, antropologie, metafizica, estetică, filosofie morală), economie politică, statistică, geografie fizică și etnografica 57. Se mai adăugau elemente de algebra și de fizica 58. Legea din 1849 completă lista cu antichitatea elina și istoria literaturilor vechi, eliminând istoria literaturilor moderne, statistică și geografia 59. Prin 1857 responsabilii politici ai Belgiei au considerat că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
universitare la nivel de licență în orașul natal și apoi la Stuttgart, iar după obținerea doctoratului a fost suplinitor la Catedră de Fizica experimentală a Universității din Iași71. Lui i se datorează și prima încercare de a înființa un muzeu etnografic în urbea Iașilor (1912), "Podul lui Eminescu", construit în 1902, pe locul unde, spune povestea, poetul stăruia adesea asupra frumuseților ce i le desfășura în fața sa natură, întrebându-se cum s-ar putea ca tabloul ce-l vedea să fie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
colecționează mărturii și fapte istorice despre zona Fălticenilor. Lasă în manuscris 22 de lucrări. Publică volumele Monografia satului Lămășeni, 1937. 58. Elena Niculiță-Voronca (1862-1939), folcloristă, poetă, stabilită la Siret. Publică culegeri de folclor în diferite reviste și volume. Amintim broșura etnografică Industria casnică în Bucovina, 1922, Poezii, 1935. În manuscris a rămas studiul Animalele în povești, respins de la publicare de Academia Română, în 1930. 59. Vasile Olinci (1891-1971), învățător la Câmpulung Moldovenesc, publică în revistele vremii. Editează, în 1919, publicația Tribuna și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]