1,763 matches
-
a pierdut ori s-a degradat, dar, din fericire, s-au păstrat câteva colecții valoroase: ale fraților Victor și Iuliu Pop, precum și cea a preotului Mircea Antal din Breb, aceasta din urmă făcând parte, în prezent, din patrimoniul Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. ele au o înălțime cuprinsă între 10 și 20 cm și sunt compuse din două segmente: partea inferioară este asemănătoare unui postament de formă paralelipipedică sau trunchi de piramidă pe care e incizat un înscris
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
al expedițiilor folcloristului Ion Diaconu (1903-1984) - "Ținutul Vrancei", I, București, Atelierele grafice Socec - și conține 91 de texte convorbiri (documentare) în transcriere diacritică, însoțite de note critice. (Această colecție de texte va fi inclusă mai târziu în monografia "Ținutul Vrancei: Etnografie - Folklor - Diatectologie", volumele I și II, Editura pentru Literatură, București, 1969 (redactor Ioan Șerb). În 1989 vor apărea volumele III și IV, la Editura Minerva (ediție de Paula Diaconu Bălan - fiica folcloristului).) În 1931, H. Sanielevici (1875-1951) lansează o nouă
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
Minovici a finalizat în 1905 un alt proiect: "Muzeul de Artă Națională Dr. Nicolae Minovici", în marginea de nord a Bucureștiului. Clădirea a fost proiectată de arhitectul Cristofi Cerchez, cu o destinație specială, aceea de a fi un muzeu de etnografie. Muzeul a funcționat din 1906 ca instituție particulară până în 1936, când a fost donat Primăriei Orașului București. Retras din București în anii 1917 - 1918, Nicolae Minovici va găsi vila prădata la întoarcerea în capitală, în decembrie 1918. Unele surse susțin
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
-șef adjunct al anuarului "Studii și comunicări de etnologie", un periodic publicat de Academia Română. A fost membru al "Cercului de Cercetare Tematică a Ceramicii Europene", din Germania, și a activat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de etnografie săsească. Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani i-a fost decernat "Premiul Hans Christian și dr. Beatrix Habermann pe anul 2007", pentru întreaga activitate științifică și de cercetare, premiu oferit de Fundației Sașilor Transilvăneni din München. În data
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
Ioneț” din Rădăuți este un muzeu cu specific etnografic (artă populară bucovineană) înființat în anul 1934 în orașul Rădăuți (județul Suceava). El a fost fondat la inițiativa unui grup de intelectuali locali, purtând inițial denumirea de "Muzeul de Antichități și Etnografie". Acesta este cel mai vechi muzeu etnografic din Moldova. Muzeul prezintă ocupațiile tradiționale, portul popular din nordul României, țesături, scoarțe, traiste, cusături și broderii pe pieptare albe din blănițe de miel și pe pânză, lucrate cu gust și artă fină
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
acum a fost construită în 1860 și este declarată monument de arhitectură. Actuala expoziție a fost deschisă în anul 1976 și este bazată pe tehnicile populare din Bucovina. În prezent, muzeul poartă numele întemeietorilor lui, având denumirea de Muzeul de Etnografie "Samuil și Eugenia Ioneț" - Rădăuți. Patrimoniul muzeului a ajuns în timp la o colecție impresionantă de aproximativ 8.000 de piese muzeografice, organizate în 13 colecții. Dintre acestea, 1.000 de obiecte sunt expuse în permanență în 11 săli, ocupând
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”este un departament al Complexului Național Muzeal „ASTRA” din Sibiu, care a fost inaugurat în 1993, ca răspuns la principiul alterității culturale, de cunoaștere a propriei identități prin compararea cu valorile altor culturi. Funcționează într-o clădire
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
Munților" (anual), Olimpiada Națională "Meșteșuguri Artistice Tradiționale", Târgul Creatorilor Populari din România (15 august) și Târgul Internațional al Meșteșugarilor - ca și prin manifestările publice, colocvii și simpozioane naționale și internaționale, pe cele mai diverse teme (filmologie, coregrafie, artă populară și etnografie, culturologie), prin taberele estivale ale elevilor din liceele de arte plastice și ale studenților la arte și arhitectură, prin slujbele religioase (duminicale și din zilele de sărbători calendaristice sau familiale: nunți, botezuri), oficiate la bisericile de lemn din Bezded (județul
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
și se retrage la Tohanu Vechi, lângă Brașov, unde scrie poezii și eseuri și face unele anchete etnografice. În 1965, în urma recomandărilor lui Perpessicius, Al. Philippide și Miron Nicolescu revine la preocupările sale de cercetător, fiind angajat la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, de unde iese la pensie în 1972. Încearcă în repetate rânduri să-și publice studiile, bogatul și prețiosul material cules de-a lungul anilor pe teren, dar reușește cu greu, în mică măsură și numai cu prețul
Ernest Bernea () [Corola-website/Science/314495_a_315824]
-
Date biografice Dacă adăugăm acestor neobișnuite contribuții de etnografie muzicală profundul sondaj în folclorul copiilor din această arie și prețioasele completări documentare aduse lui Bartok, avem în față profilul folcloristului muzical de excepție, din stirpea marelui Brăiloiu și a lui Ilarion Cocișiu. Ca și iluștrii săi înaintași, nu și-
Traian Mîrza () [Corola-website/Science/319484_a_320813]
-
-lea oraș ca mărime din Moldova, dar și al doilea ca mărime și ca importanță din Regiunea de Nord (fiind surclasat doar de Bălți). Este centrul administrativ al raionului cu același nume. La Soroca funcționează un muzeu de istorie și etnografie care include și Cetatea Sorocii, ridicată în piatră de Ștefan cel Mare în 1489 și renovată în forma actuală de Petru Rareș. Conform datelor Biroului Național de Statistică, suprafața orașului constituie 1311,97 ha, dintre care, teren în proprietatea statului
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
situate pe teritoriul orașului 63 de monumente istorico-culturale de valoare locală și națională. Fondul de carte al Bibliotecii județene cuprinde 205.079 lucrări. Cel mai semnificativ monument istoric din oraș este desigur „Cetatea Soroca”, care împreună cu Muzeul de istorie și etnografie formează un ansamblu istoric și cultural unic în Republica Moldova. În perioada interbelică par construcții noi, realizate în stilul modern, neoromânesc și neoclasic. De asemenea, se efectuează lucrări de amenajare publică. Se planifica construcția unui dig împotriva inundațiilor și ridicarea catedralei
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
regional în Ungheni pentru acordarea serviciilor de internet, telefonie și televiziune interactivă . Cultura orașului este reprezentată de un Centru de cultură care întrunește un Palat de cultură, o școală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie și etnografie, 5 biblioteci, 2 case de cultură . Activitatea culturală în orașul Ungheni se desfășoară în Muzeul de Istorie și Etnografie, care are circa 4000 de exponate catalogate, inclusiv din epoca paleoliticului. Cele mai importante evenimente culturale care au loc la Ungheni
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
de cultură care întrunește un Palat de cultură, o școală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie și etnografie, 5 biblioteci, 2 case de cultură . Activitatea culturală în orașul Ungheni se desfășoară în Muzeul de Istorie și Etnografie, care are circa 4000 de exponate catalogate, inclusiv din epoca paleoliticului. Cele mai importante evenimente culturale care au loc la Ungheni sunt: Festivalul Național al Obiceiurilor de Iarnă, ce se desfășoară anual la sfârșitul lunii decembrie, la care participă colective
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
unirea de la 1 Decembrie 1918, a fost înființat la Alba Iulia, având inițial numele „Mihai Viteazul”, fiind redenumit în 1960 în „Liceul Horea, Cloșca și Crișan”. Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007). Istorie Etnografie Turism
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc). Stațiuni Etnografie Economia Imagini Hărți
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
1896, a primului muzeu în Oradea, adăpostit într-o clădire eclectică, special construită în acest scop, finalizată în 1895 de către arhitectul Rimanóczy Kálman senior. În cele nouă încăperi destinate expoziției de bază, s-au etalat obiecte de arheologie, istorie și etnografie. Totodată, acest cadru instituționalizat a făcut posibilă dezvoltarea colecțiilor, precum și impunerea unor măsuri de conservare și depozitare a obiectelor de arheologie, de artă și de etnografie. La 1918 muzeul a ajuns să aibă un patrimoniu de 17.640 de piese
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
nouă încăperi destinate expoziției de bază, s-au etalat obiecte de arheologie, istorie și etnografie. Totodată, acest cadru instituționalizat a făcut posibilă dezvoltarea colecțiilor, precum și impunerea unor măsuri de conservare și depozitare a obiectelor de arheologie, de artă și de etnografie. La 1918 muzeul a ajuns să aibă un patrimoniu de 17.640 de piese muzeale, din care 1377 aparțineau Colecției episcopului romano-catolic Ipolyi Arnold. Statul român a acordat o atenție specială așezămintelor de acest tip după înfăptuirea României Mari. Pe lângă
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de zahăr, cartof, pajiști), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare și metalelor. S-au înființat chiar și centre de cercetare private în domeniile arheologiei și medicinii. Județul este compus din 4 municipii, 6 orașe și 48 de comune. Hărți Etnografie
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
președinte al CJ Călărași a fost ales Vasile Iliuță (PNL), urmând a fi secondat ca vicepreședinți de: Valentin Barbu (PNL) și Marian Dinulescu (PNL). Componența Consiliului Județean Călărași (31 de consilieri) Două municipii, trei orașe și 50 de comune. Hărți Etnografie
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
numără: Pe teritoriul județului se aflau în 2003 429 de așezări, organizate în 5 municipii, un oraș și 74 de comune. Municipiile sunt Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii și Gherla. Huedin este oraș, iar comunele din județul Cluj sunt următoarele : Portaluri Etnografie Turism Hărți
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
din toată Câmpia Română. Cealaltă subunitate este mult mai netedă și este străbătută de văi largi și puțin adânci. Bibliografie: Județele si orașele României in cifre si fapte- volumul I Judetele Romaniei, Ed. Departamentul pentru Administratia Publica Locala Turism Hărți Etnografie
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
de pantaloni pe cap de locuitor. "Ar trebui ca locul să se numească "Valea Pantalonilor", afirma ambasadorul, făcand analogie la celebrul "Silicon Valley" din California. Județul Covasna este compus din 2 municipii, 3 orașe și 40 de comune (2005). Hărți Etnografie
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
aprilie 2013. Totodată a fost și vicepreședinte PSD. cuprinde 3 municipii, 4 orașe și 104 comune. Absența peisajelor naturale și transformările antropice determină un potențial turistic redus, dar care recompensează prin obiectivele turistice și arhitectonice din principalele orașe Portale Hărți Etnografie
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
județeni din 16 iunie 2015, președintele Consiliului Județean este David Adrian Nicolae (PNL). Componența Consiliului Județean Hunedoara (33 de consilieri) ales pe 5 iunie 2016: Județul este compus din 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune (2007). Portaluri Hărți Etnografie
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]