1,739 matches
-
ALBERTO VÁZQUEZFIGUEROA OCHII TUAREGULUI Traducere din limba spaniolă și note de EUGENIA ALEXE MUNTEANU INTRODUCERE Acesta este un roman pe care n-am vrut să-l scriu niciodată. În urmă cu aproape douăzeci de ani, când am terminat romanul Tuareg, am considerat, pe bună dreptate, că nu aveam nici o posibilitate să continui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
am citit pe nerăsuflate cutremurătorul său roman intitulat Respirația umbrei îAmintiri fără copilărie), ce tratează ororile comunismului, acuze la care subscriu întru totul. O carte ce-o țin la loc de cinste în modesta-mi bibliotecă, aureolată de minunatul autograf: „Eugeniei și lui Sorin, aceste frînturi din Respirația umbrei care mi-au zălogit ființa într-o fugă de gînd, de trecut, de noapte. Cu sinceră iubire”, Vama 7 iulie 2012. Câteva asemănări și unele coincidențe le-am regăsit derulându-mi filmul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Marcela și Silvia îcăsătorită Condurache, are un fiu Silviu) și doi fii, Mihai îcu trei moștenitoare: Gabriela, Doina și Cătălina) și Radu. CONSTANTIN, primar al orașului Vama între 1919 și 1930, a avut patru copii, două fete și doi băieți: EUGENIA îprofesoară de franceză, căsătorită Ionescu, 81 fără a avea copii), VALERIA îcăsătorită Balintescu, a avut trei copii, Elena, care are doi fii, pe Florin și Ion, Valerian care o are pe Carmen, și Gheorghe, fără moștenitori), FILARET îavocat, are un
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
poate ști și pe aceasta! D-voastră știți că eu am aceea ce numesc francejii la rage d'ecrire și v-aș scrie, desigur, mult mai multe, însă să apropie oara trenului și plec la Pomîrla. Încă din anul trecut Eugenie mi-a făcut amendă onorabilă și ne-am împăcat, încît de mult plănuiam să merg la dânsa și mă duceam chiar la 1 mai, însă ploile m-au împiedecat, acum să vede // că s-a împlinit ceasul și trebuie să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Nici măcar un film bun, Întreg, nu serial, după amiază. Și așa curge monoton, TVR 1 de luni până duminică, cu o teleenciclopedie fixată sâmbăta la o oră la care lumea Încă nu s-a așezat la televizor și cu profesioniștii Eugeniei Vodă la o oră când majoritatea doarme. Cu trei-patru emisiuni bune nu se poate constitui un program național de televiziune. Ce vreau să spun cu asta, știți. Ceva mai aerisit, dar nu foarte, este TVR 2. Unde sunt vedetele cele
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
schimbarea la față“, ca putere de a da oricărei „fețe“ (oricărei suprafețe) felul în care trăsăturile sunt împinse să se arate și să poarte relieful de transfigurare al acestei apariții. Atunci arta este „eutehnică“ (eutehné), adică fericită îndemânare - sau chiar „eugenie“ o putem numi, naștere nobilă -, inspirația care conduce îndemânarea dincolo de factorul ei executiv și servil, modul liber și nobil de a fi chiar tehnica spirituală a unei apariții. Pentru poezie și cuvânt, lucrurile se înfățișează la fel, ca fiind „în-fățișarea
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Văcăreștilor. Îl desfășură pe măsuța de la fereastră. Și în gesturile ei nu era doar grija de a nu sfărâma hârtia veche, aproape arsă de trecerea timpului, ci și multă considerație, chiar pioșenie. Acela era arborele genealogic, singurul document care atesta eugenia sau evghenika familiei și, totodată, vechimea ei. Un arbore care își trăgea rădăcinile din Negoiță, Voievodul Făgărașului, cel care îl însoțise pe Negru Vodă la descălecare atunci când se întemeiaseră primele douăsprezece sate, cu tot atâtea biserici în ele, din viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
afecțiune.” îPS Pimen a încheiat dăruind o sfântă icoană măicuței Natalia Ilașcu, care a primit-o plângând. S-a vizitat apoi mănăstirea. Pe drum către mănăstirea Putna, am ascultat la radio București interviul acordat de către măicuța Natalia și fiica ei Eugenia reporterului Mircea Motrici de la Radio București. Ulterior aveam să aflu că acest interviu a fost auzit la Tiraspol de către patriotul Ilie Ilașcu, la radioul pe care îl avea în celulă, adus de niște oameni cu suflete mari de la Iași și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Chișinău, cu mai multe numere din revista „Literatura și Arta”, expediate de Sergiu Nucă. Intrăm în cimitir și aprindem lumânări la mormântul celui care a fost ștefan Ilașcu: „Ai venit în țărâna asta, moșnege? și nu mai ieși de aici? Eugenia de câte ori vine aici zice: <Hai, tată, acasă, ce stai aici?>. Am să-i fac eu aici mormântul. Am să găsesc eu o mașină de nisip și ciment. Măcar așa, oleacă să-i fac.” Doamna Rugină citește la mormânt un articol
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
European University, Budapesta, departamentul Studii de gen. A mai publicat în colecția „Studii de gen” a Editurii Polirom, în volumul Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești (2002), coordonat de Maria Bucur și Mihaela Miroiu, și a tradus cartea Eugenie și modernizare în România interbelică de Maria Bucur (Editura Polirom, Iași, 2005). A lucrat, de asemenea, pe probleme de gen pentru Institutul pentru Politici Publice (București), UNIFEM ă CEE (Bratislava) și Roma Participation Program (Budapesta). Romina Surugiu Este licențiată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
anul 1822, iar după aproape un an de vacanță, în fruntea episcopiei vine arhimandritul Isaia Baloșescu, care se implică mult în viața culturală a bucovinenilor. Moare în 1834, iar în 1835, împăratul Ferdinand numește ca episcop în fruntea Episcopiei pe Eugenie Hacman. Păstorirea lui nu a fost decât o revenire la situația deloc bună în care erau bucovinenii în timpul lui Daniil Vlahovici. Biserica a fost mereu amenințată cu deznaționalizarea, iar împăratului și Guvernului din Viena li se permiteau accesul nestingherit în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
bucovinene, mitropolitul Andrei Șaguna încercând să încorporeze Episcopia de Bucovina la Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei. Hacman a împiedicat acest plan, dar și mai mult, el reușește la 23 ianuarie 1873 să ridice Episcopia de Bucovina la rangul de Mitropolie. Episcopul Eugenie Hacman nu mai reușește să se bucure de titlul de mitropolit și arhiepiscop al Bucovinei și Dalmației căci moare în 1873, titlul de mitropolit al Bucovinei revenind pentru prima dată lui Teofil Bendela, pe 12 noiembrie 1873. A avut o
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mitropolia Transilvaniei transformându-se în mitropolia Ardealului, Banatului Crișanei și Maramureșului. Mitropolia Bucovinei cuprindea arhiepiscopia Cernăuților și episcopia Hotinului. Reședința arhiepiscopală din Cernăuți a fost zidită în urma unei încuviințări din 16 noiembrie 1860, piatra de temelie punând-o episcopul Eugenie Hacman. În edificiul principal, în care sunt și birourile Consiliului Eparhial și ale Consistoriului Spiritual se află și Capela arhiepiscopală cu hramul Sfântul Ioan cel Nou din Suceava și Conventul sau Sinclitul călugăresc. Exista un Consiliu duhovnicesc și unul economic
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
slujească cu noblețe și cinstită năzuință idealul de mai bine în Biserica lui Hristos dar și în poporul care l-a născut. Așa cum spunea primul patriarh al României, Dr. Miron Cristea, ceea ce n-a izbutit nici energia explozivă a episcopului Eugenie Hacman, nici vrednica ținută națională a mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici și nici tactul fin și ceremonios al mitropolitului Vladimir de Repta, a izbutit, cu ajutorul lui Dumnezeu să înfăptuiască chibzuința și bunul simț al mitropolitului Nectarie, dublate de sinceritatea și devotamentul sfetnicilor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Eugenia Iftodi. „Printre ele este expus și un dublu autoportret al maestrului, unul dintre ultimele autoportrete, deoarece după anul 1936 Tonitza s-a îmbolnăvit și nu a mai pictat până la moartea sa, în 1940“, explică Raluca Teodorescu, reprezentantă a muzeului. Eugenia Iftodi a păstrat desenele în colecția sa particulară, iar spre finalul vieții a decis să le doneze unor colecții publice din România, pentru a putea fi admirate de publicul larg. Necunoscute timp de 70 de ani „Între anii 1933 și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
sunt realizate în 1936 și reprezintă în principal portrete de copii“, spune Maria Ordean, directoarea Galeriei de Artă a Muzeului Brukenthal și organizatoare a expoziției. Desenele expuse pentru prima oară acum reprezintă donația pictoriței Eugenia Iftodi (1915 - 2004). „Din mărturia Eugeniei Iftodi, știm că pictorul i-a dat aceste desene elevei sale în 1937, în scopul de a studia. Tonitza avea mai multe etape de creație. Ceea ce vedem noi în expoziție reprezintă una dintre primele etape, sunt niște «note sumare» pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
studia. Tonitza avea mai multe etape de creație. Ceea ce vedem noi în expoziție reprezintă una dintre primele etape, sunt niște «note sumare» pe hârtie tip pergament, lucrate în mare viteză, cu un bețișor sau penel și tuș. Dându-i-le Eugeniei Iftodi, i-a cerut să le compună, o metodă pe care pictorul o preda la Iași“, povestește Maria Ordean. Eleva lui Tonitza a făcut, timp de un an, acele compuneri și, împreună cu desenele care i-au fost sursă de inspirație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
care nu au fost semnate de toate statele europene). În același timp, autoarea prezintă pozițiile etice în dezbatere pro sau contra ingineriei genetice. În prima parte a cărții se fac câteva distincții importante. Prima dintre ele desparte ingineria genetică de eugenie. Chiar dacă „ingineria genetică împărtășește trăsături relevante cu eugenia“ (p. 26), de aici nu putem infera imoralitatea ei. Pentru că ingineria genetică vine în sprijinul unei libertăți moderne, specifică societăților democratice (după cum argumenta Ronald Dworkin, un filosof american liberal, citat adesea în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
europene). În același timp, autoarea prezintă pozițiile etice în dezbatere pro sau contra ingineriei genetice. În prima parte a cărții se fac câteva distincții importante. Prima dintre ele desparte ingineria genetică de eugenie. Chiar dacă „ingineria genetică împărtășește trăsături relevante cu eugenia“ (p. 26), de aici nu putem infera imoralitatea ei. Pentru că ingineria genetică vine în sprijinul unei libertăți moderne, specifică societăților democratice (după cum argumenta Ronald Dworkin, un filosof american liberal, citat adesea în carte): autonomia procreativă. Autenticitatea unei democrații stă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
american liberal, citat adesea în carte): autonomia procreativă. Autenticitatea unei democrații stă în recunoașterea acestei libertăți de a alege, de a controla rolul în procreare, pentru fiecare femeie, și imixtiunea statului în aceste decizii nu poate fi decât nefastă. Dacă eugenia era interdicția de a te reproduce, ingineria genetică e motivată tocmai de acest drept la reproducere. O altă distincție pe care o face autoarea e cea între legalitate și moralitate. Nu orice lucru greșit moral (dacă trăim într-o societate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Ana a României nu e româncă, vai, ce dezamăgire, dar, paradoxal, Regina Ana e mai româncă decât trei sferturi dintre românii care se dau iubitori de valori naționale. Pentru că, în fond, scrijelesc și eu, simplu privitor la emisiunea „Profesioniștii“ a Eugeniei Vodă, ce înseamnă patriotism? Înseamnă un set de valori universale, aplicabile în interiorul tuturor granițelor de aiurea. Din setul ăsta de valori face parte, în primul rând, munca. Iar Regina Ana a povestit, cu mult farmec, crocant până la Dumnezeu și retur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
povestit Alteța Sa și alte chestiuni, legate de Carol al II-lea, de priapismul românesc și de aiurea, de Mihai I, de tot ceea ce înseamnă, scurt pe doi, țac-pac, o viață de om inteligent și rafinat. Prezența Reginei Ana în emisiunea Eugeniei Vodă a fost unul din momentele sublime ale începutului de 2008. Ca mulți alți tineri de vârsta mea, am fost infestat, în școală, cu tâmpenia aproape macabră că regele Mihai a ușchit-o din țară cu un vagon plin de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Prin țărâna de trupuri viața mea a rămas pârjolită de Demoni. Numai Dumnezeu mai știe de ce mă plânge universul în lacrimi arse de toamnă, iar sufletul meu e un luceafăr stins într-o încercare a stelelor. SECETA ADEVĂRULUI în memoria Eugeniei Moldoveanu Această primăvară e o furtună de suflete, a luat cu ea cea mai frumoasă floare. Cine poate ști, de ce a nins în luna martie? Cine poate ști, de ce s-au aprins lacrimi pe mormântul dreptății? Oare în ceruri e
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ce-l rechem Să se contemple viața în simfonii acerbe, Când sufletul s-a dizolvat prin nopți, Și au trecut atâtea clipe prin deșuete vorbe, Și au trecut prin ceruri, atâtea dimineți. IUBIREA DE AER IUBIREA DE AER în memoria Eugeniei Moldoveanu Chiar de e primăvară, să știi doamnă că-n azi a nins cu flori mari asemeni lacrimilor mele, sunt fulgi de durere și chin, sunt fulgi de stele din cerul meu de suspin. Voi fi și eu un fulg
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
numește Steluța Apostolescu. Un nume pe care îl întâlnisem printre acte la revizorat și care îmi devenise familiar, poate prin rezonanța oarecum blajină. Ca să spun drept cam două nume reveneau, un fel de dicteu al peniței, în clipe de plictiseală: Eugenia de Savoia și...Steluța Apostolescu. Pentru Eugenia explicația era dată de sora bunilor mei prieteni din Nicorești, frații Jalbă, o fată bună și înzestrată cu foarte multe calități. Peste ani, cele două aveau să devină prietene. Domnișoara bască albă stătea
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]