576,846 matches
-
a prezenta un gen muzical puțin cunoscut în cultura românească. Arta muzicală arabo-andaluză reprezintă creația unei civilizații de sorginte orientală, dar care a luat naștere și s-a dezvoltat într-o primă etapă pe continentul European. Interferențele sale cu cultura europeană începând din perioada renascentistă sunt recunoscute și studiate intens pe cele două maluri ale Mării Mediterane. Tematica muzicii arabo-andaluze reprezintă un subiect de studiu extrem de actual nu numai din punct de vedere muzicologic, dar și din punct de vedere social
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
retrage În sine și a căuta armonia sufletească ce le va fi pentru totdeauna interzisă. Ele sunt damnate să devină spectrele existenței cenușii pe care o duc Între ulițele desfundate de la periferia capitalei (pe care, comparând-o cu celelalte orașe europene, sunt nevoiți s-o așeze printre târgurile provinciale aspirând la un statut superior); ele sunt victimele unor locuri de muncă dominate de ambiții, de relații la impactul cărora adevăratele valori se retrag, șocate; ele rămân parteneri ai unor legături amoroase
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
jumătate de secol, bizantinologii români s-au izbit și au clamat necunoașterea întregului patrimoniu de muzică de cult ortodoxă, scris în limbile latină, elină medievală, slavonă și română, care să permită investigații comparatiste cu reverberații în întreaga cultură română și europeană. Așa cum subliniam într-o pledoarie găzduită cu generozitate și cu vădit interes de revista Muzica<footnote Vasile, Vasile Necesitatea alcătuirii catalogului manuscriselor muzicale bizantine realizate de români - comunicare la Simpozionul internațional de Muzică bizantină, Sibiu, august 2007, publicată în: Muzica
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Vasile - Prolegomena; în: Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova secolele XI - XX, vol. II, Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași 2010; footnote> și risipit în așezăminte de cultură, ecleziastice și monastice din țară, dar și din alte centre europene, bizantinologii români nu au avut la îndemână un instrumentar de prestanța și dimensiunile celor de care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ai muzicii bizantine” a fost creată și vehiculată cu multă pompă și prețiozitate sintagma falsă „muzică de tradiție bizantină” , uitându-se că noua sintagmă nu a fost acceptată de cercetătorii unor domenii asemănătoare din spiritualitatea românească și nici de către cercetătorii europeni. Nimeni nu vorbește astăzi de o icononografie, de o arhitectonică, de o liturghie de tradiție bizantină, termenul bizantin apărut el însuși ulterior, în secolul al XIX - lea referindu-se la tiparele consacrate în perioada existenței imperiului bizantin. În plus dacă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și ale utreniei tradiționale au fost înălțate de pricepuții psalți ai așezământului monastic. Interesant este faptul că cele nouăsprezece manuscrise muzicale nu figurează printre cele 2500 de cărți ale bibliotecii, aparținând secolelor XVI - XIX, tipărite în principalele centre românești și europene și nici printre cele 60 de manuscrise ale mănăstirii. Cea mai importantă descoperire din fondul sinait îl privește pe protopsaltul, caligraful și creatorul de cântări în notație psaltică Neofit Ivanovici - Iovanovici (1812 - 1897), fiind, deci, unul dintre contemporanii ilustrului protopsalt
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
putin concertele lui de vioară (șase), date cu concursul doamnelor Madeleine Cocorăscu, Muză Ghermani-Ciomac și al d-lor Radu Mihail, C. Silveștri și I. Filionescu, au fost manifestări splendide de mare artă clasică, romantică și modernă - cu compozitorii de frunte europeni, mai cu seamă în ce priveste sonata - și în parte națională deoarece în programe au fost înscrise Sonata populară românească de George Enescu însuși și Sonatina lui Paul Constantinescu.<footnote Ciomac, Emanoil, Pagini de cronică muzicală 1939-1958. Vol ÎI. Editură
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
la care au fost supuși cei doi compozitori italieni. Pentru istoria teatrului liric, perioada cuprinsă între cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea este poate, cea mai importantă. Scenele europene sunt dominate de câteva dintre cele mai mari nume de compozitori de operă. Informațiile circulă, partiturile circulă, artiștii circulă și astfel, în Franța, în Italia, în Germania, în Rusia - și nu numai - ultimele noutăți sunt repede cunoscute de public și
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Milano cu trenul tocmai pentru a putea asculta ultima lucrare verdiană.<footnote Idem, Budden, Julian - Puccini, Oxford,2002, p.100 footnote> Pentru a-l promova pe G. Puccini, Riccordi încearcă chiar să lege opera Manon Lescaut de Falstaff, impunând teatrelor europene să monteze împreună cele două opere italiene, gest care, nu întotdeauna i-a fost favorabil lui G. Puccini. De exemplu, în 1894, Londra, a primit cu entuziasm lucrarea verdiană dar a fost nemulțumită de cea pucciniană pe care a fost
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
altfel de chip al frumosului operei, precum, bunăoară, un raționament de construcție sonoră; inducerea unei stări care să ne oblige la reflecție interogativă, chiar și sub resortul nedumeririi de la ce bun? și multe altele. Mai este ceva. Școala de tip european îi formează pe muzicieni în referința unui model clasic de performare, atât în plan compozițional cât și de execuție. Ca atare, legitimarea se face pe baza unei tehnici dobândite pe durata multor ani de studiu și practică. Ce-i drept
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mai mult ca oricând un subiect predilect de analiză muzicologică, istorică sau socio-culturală. Această preocupare pentru muzica orientală nu este prezentă numai în spațiul istorico-geografic locuit de către popoare de sorginte orientală - Orientul Mijlociu și Apropiat sau Africa de Nord. Tot mai mulți cercetători europeni și americani se specializează pe studiul și pe analiza fenomenului muzical din zona orientală. Se caută și se studiază originile acestor muzici, evoluția lor de-a lungul timpului, precum și interferențele cu muzica altor popoare sau populații. În cadrul diferitelor categorii muzicale
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
până în ziua de azi în muzica arabo-andaluză, o întrebare se impune în mod firesc : cât de extra-europeană este această muzică ? Mai mult decât atât, influențele se propagă bilateral și atunci putem vorbi cu certitudine despre existența influențelelor arabo-andaluze în muzica europeană - fie ea de factură clasică sau populară. Se poate vorbi despre chestiuni fundamentale legate de dezvoltarea muzicii în Spania și Portugalia, despre un instrumentar muzical extrem de bogat rămas în Europa după plecarea arabilor, ce a favorizat înflorirea ulterioară a muzicii
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
clasică sau populară. Se poate vorbi despre chestiuni fundamentale legate de dezvoltarea muzicii în Spania și Portugalia, despre un instrumentar muzical extrem de bogat rămas în Europa după plecarea arabilor, ce a favorizat înflorirea ulterioară a muzicii instrumentale pe tot continentul european. Amintim aici luth-ul, devenit extrem de popular în Renaștere și atingând apogeul în Baroc, dar mai ales introducerea instrumentelor cu coarde și arcuș - și anume rebab-ul - ce nu existau la acea dată în Europa de Vest, fiind prezente numai în anumite
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
și arcuș - și anume rebab-ul - ce nu existau la acea dată în Europa de Vest, fiind prezente numai în anumite zone ale Imperiului Bizantin. Perioada dominației arabe în Spania a reprezentat o punte culturală între civilizația antică - greco-romană - și noua cultură europeană renascentistă, însemnând practic redescoperirea marilor valori ale antichității de către intelectualitatea europeană. În ceea ce privește dezvoltarea ulterioară a literaturii europene, demn de remarcat este faptul că literații arabi au introdus noțiunea de rimă în cadrul poeziei, tradiția poetică europeană antică fiind
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
dată în Europa de Vest, fiind prezente numai în anumite zone ale Imperiului Bizantin. Perioada dominației arabe în Spania a reprezentat o punte culturală între civilizația antică - greco-romană - și noua cultură europeană renascentistă, însemnând practic redescoperirea marilor valori ale antichității de către intelectualitatea europeană. În ceea ce privește dezvoltarea ulterioară a literaturii europene, demn de remarcat este faptul că literații arabi au introdus noțiunea de rimă în cadrul poeziei, tradiția poetică europeană antică fiind lipsită de acest element. O idee fundamentală se desprinde în urma analizei
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
zone ale Imperiului Bizantin. Perioada dominației arabe în Spania a reprezentat o punte culturală între civilizația antică - greco-romană - și noua cultură europeană renascentistă, însemnând practic redescoperirea marilor valori ale antichității de către intelectualitatea europeană. În ceea ce privește dezvoltarea ulterioară a literaturii europene, demn de remarcat este faptul că literații arabi au introdus noțiunea de rimă în cadrul poeziei, tradiția poetică europeană antică fiind lipsită de acest element. O idee fundamentală se desprinde în urma analizei întregului fenomen socio-cultural al prezenței arabe pe teritoriul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
noua cultură europeană renascentistă, însemnând practic redescoperirea marilor valori ale antichității de către intelectualitatea europeană. În ceea ce privește dezvoltarea ulterioară a literaturii europene, demn de remarcat este faptul că literații arabi au introdus noțiunea de rimă în cadrul poeziei, tradiția poetică europeană antică fiind lipsită de acest element. O idee fundamentală se desprinde în urma analizei întregului fenomen socio-cultural al prezenței arabe pe teritoriul spaniol : o societate multietnică și multiculturală bazată pe toleranță și pe respect reciproc este capabilă în orice epocă să
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de formație muzicală clasică occidentală posibilitatea și privilegiul de a se confrunta și a analiza o muzică în care tradiția existenței și a contopirii creației și interpretării în cadrul actului artistic este o practică curentă. În vreme ce în muzica de factură clasică europeană tradiția improvizatorică nescrisă cunoaște un declin începând cu sec. XVIII, urmând a fi reluată sub o formă sau alta în cea de-a doua jumătate a sec. XX - în muzica arabo-andaluză această practică improvizatorică continuă să fie conceptul generator al
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
celebru erudit, filozof, jurist, medic și teolog musulman. Născut la Cordoba, Averroes este unul dintre cei mai importanți analiști ai operei lui Aristotel. Lucrările sale traduse imediat în latină și ebraică au constituit o bază de studiu pentru filozofii medievali europeni și evrei. A mai scris lucrări de gramatică, medicină, astronomie și matematică. Deși în timpul vieții a deținut funcții importante pe lângă curțile diferiților monarhi, moare în exil, în Maroc, renegat de lumea musumlană, în special datorită convingerilor sale filozofice. footnote
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Pasionat de opera lui Aristotel, Maimonide scrie o seamă de lucrări în care încearcă să îmbine dogmele religioase evreiești cu direcțiile filozofice aristoteliene. Opera sa filozofică devine obiect de studiu, stârnind numeroase controverse, marcând astfel gândirea filozofică evreiască, dar și europeană. footnote>), ultimul fiind considerat cel mai important filozof de limbă ebraică din Evul Mediu. Artele se dezvoltă conform normelor unui nou curent estetic, ce se va numi hispano-maur. Acest curent artistic va cunoaște perioada de maximă înflorire tot în vremea
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
1031, odată cu scindarea Califatului de Cordoba în mai multe regate maure independente. În mod progresiv, coaliția creștină începe ofensiva pentru recâștigarea teritoriului ocupat timp de mai multe secole de musulmani. Reconquista a reprezentat de fapt singura cruciadă desfășurată pe continentul European și s-a realizat în mai multe etape, armatele creștine cucerind rând pe rând toate marile centre urbane dominate până atunci de arabi. Această ofensivă avea să se desfășoare dinspre nord înspre sud, orașe ca Toledo și Valencia fiind printre
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
și deci clasată ca și o muzică de factură savantă, totuși, nici o notație muzicală nu a fost întrebuințată înainte de sec. XX. Era o muzică ce se transmitea în general conform principiilor oralității, de la maestru la elev. Odată cu sporirea interesului muzicologiei europene pentru acest gen muzical - la începutul sec. XX - a început transcrierea repertoriului existent cu ajutorul notației tradiționale clasice. S-au constituit astfel culegeri și albume ce conțineau piese clasate conform regiunilor de unde au fost culese. Dacă din punct de vedere istoric
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
primare ale acestei muzici, dar și o tendință dictată de rațiuni socio- politice. În special în a doua jumătate a sec. XX, se face simțită influența muzicii clasice occidentale, prin introducerea armoniei, a tehnicilor de compoziție și orchestrație specifice școlii europene de compoziție. În paralel, jazz-ul este tot mai mult adoptat și practicat de către muzicienii nord-africani, datorită libertăților pe care le oferă în domeniul improvizației. Apare chiar un nou gen, jazz-ul oriental, născut din metisajul celor două lumi
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
al teritoriului Al-Andalus. Apartenența sa la valorile și preceptele noii societăți și civilizații, precum și inovațiile fundamentale pe care le va aduce în ceea ce privește structura fenomenului muzical arabo-andaluz îi vor conferi statutul de personaj cheie în istoriografia muzicală orientală și europeană. Om de o vastă cultură, estet și filozof, Ibn Bajja de Saragoza realizează beneficiile extrem de importante pe care le poate avea arta muzicală arabă prin grefarea unor elemente provenite din alte culturi muzicale, în special din muzica de tip gregorian
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
orientale sunt prezentate sub forma unei succesiuni cromatice, în realitate, în muzica de factură orientală nu există aceste succesiuni de sunete de tip cromatic. Melodiile nu comportă înșiruiri de sferturi de ton, așa cum sunt întâlnite succesiuni de semitonuri în muzica europeană. Intervalul care stă la baza construcțiilor melodice este secunda, în cele patru ipostaze utilizate : mică, mediană, mare și mărită. Prin secundă mediană se înțelege intervalul ce se regăsește între sunetele re și mi b+, mi b+ și fa, la și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]