7,893 matches
-
București, 1992. Pop I. A., Români și unguri în secolele IX-XIV, Cluj, 1996. Idem, Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare din Transilvania în secolele XIV-XVI, Cluj, 1991. Popa R., Țara Maramureșului în secolul XIV, București, 1970. Idem, La începutul evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, 1988. Idem, Premisele cristalizării vieții statale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Popa Oct., Radu Negru și Negru Vodă, în Blajul, 1935, nr. 4, p. 147-150. Idem, Ugrinus. 1291, Brașov
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
p. 457-460. Popescu-Ciocănel Gh., Influența orientală în toponimia românească, în Bul. Soc. Geogr., 31, 1910, p. 21-41. Porcescu Scarlat, Iosif, cel dintâi mitropolit cunoscut al Moldovei, în MMS, 1964, nr. 3-4, p. 126-139. Postică Gh., Românii din codrii Moldovei în evul mediu timpuriu, Chișinău, 1994. Idem, Civilizația veche românească din Moldova, Chișinău, 1995. Preda C., Circulația monedelor bizantine în regiunile carpato-dunărene, în SCIV 23, 1972, 3, p. 375-415. Pușcariu Sextil., Studii istroromâne, 1, București, 1926. Idem, Pe marginea cărților, V, București
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 149-169. Idem, Rolul elementului românesc în creștinarea ungurilor, în B.O.R., 1980, nr. 1-2, p. 173-196. Rezachevici C., Istoria popoarelor vecine și neamul românesc în evul mediu, București, 1998. Rezuș Petru, Viața și faptele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, în MMS, 1956, nr. 6-7, p. 322-337. Rosetti Al., Istoria limbii române, III, București, 1940. Idem, Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și românii la mijlocul secolului al XIII-lea (l. fr.), Paris, 1930. Idem, Marea invazie tătară și sud-estul european, București, 1933. Idem, Au fost aleși cei dintâi domni ai Moldovei ?, în RI, 1935, p. 316-317. Idem, Considerații asupra istoriei românilor în evul mediu, București, 1936. Idem, Comentarii la diploma din 1285 privind pe magistrul Gheorghe, în An. Univ. Buc., 1957, p. 27-43. Idem, Argeș-cea mai veche reședință a Țării Românești, în Studii și comunicări (Muzeul Pitești), 1968, p. 105-121. Idem, Organizarea Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Mihai, Cristofor Dancu, Vintilă Horia, Valeriu Anania), iar numărul 4/1943, lui Ion Petrovici (colaborează Constantin Micu, Vasile Netea, Pericle Martinescu, Romulus Vulcănescu). Despre literatura germană scriu Mihai Isbășescu (Începuturile literaturii germane, Credință și mitologie germanică, Drama pascală germană în Evul Mediu, Minnesangul german) și Petronela Negoșanu (Specificul expresiei în romantismul german). Alte studii de literatură universală publică Dragoș Vrânceanu (Giovanni Papini), Ovid Caledoniu (Rainer Maria Rilke), Victor Buescu (Bimilenarul lui Titu Liviu), Alexandru Marcu (Carducci, poet al patriei), N. Papatanasiu
DACIA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
de un bogat material iconografic, se publică articole, note, cronici și recenzii. Unele studii depășesc sute de pagini, având caracterul unor veritabile lucrări monografice. Așa sunt Bucovina în războiul mondial (T. Bălan), Contribuții la istoria cărții și a scrisului în Evul Mediu (N. Grămadă), Istoria orașului Cernăuți pe timpul Moldovei (Al. Bocănețu), Cehoslovacii și românii (Ion I. Nistor), De-ale cirebirilor (Leca Morariu), Contribuții la istoria calendarului (Claudiu Isopescu), Politica religioasă a Habsburgilor față de Biserica Ortodoxă Română în sec. al XIX-lea
CODRUL COSMINULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286321_a_287650]
-
Slavici. Se pare însă că preferințele mergeau mai ales spre tragedii inspirate fie din istoria antică: Fântâna Blanduziei (1884) și Ovidiu (1885) de V. Alecsandri, Pygmalion, regele Feniciei (1886) de Gh. Bengescu-Dabija, Parisina (1897) de N. I. Basilescu, fie din istoria Evului Mediu: Rienzi (1868) de Samson Bodnărescu. Întâietate au avut tragediile în versuri, de la care se cerea să respecte, pe cât posibil, modelele genului. C.l. și-a arătat încă de la început opțiunea pentru critica literară, pornind de la necesitatea demersului critic în cultura
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
care aureolează mugur, spic și om, totul fiind transpus în imagini simple și într-o prozodie melodioasă. În Vameș (1991) și Procesul lui Narcis (1995) a încercat și tehnici poetice mai noi. SCRIERI: Veghe, Chișinău, 1976; Nesfârșitul spicului, Chișinău, 1976; Ev, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; Vameș, Chișinău, 1991; Procesul lui Narcis, Chișinău, 1995; Elegii contra frigului, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Șansele poeziei angajate, LA, 1992, 9 aprilie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220; Ion Beldeanu, Fișier, „Bucovina literară”, 2001
BELICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285686_a_287015]
-
oprită de o rată a mortalității tot mai ridicată, determinată de reducerea hranei Și a serviciilor medicale. (Meadows, 1975: 124) Din pricina previziunilor extrem de sumbre, acest colaps care ar urma să apară ar fi de o magnitudine similară cu ciuma din Evul Mediu sau cu cele două războaie mondiale din prima jumătate a secolului XX. Lucrarea ne oferă Și o serie de soluții care trebuie implementate de stat, dar pe care, într-o oarecare măsură, țările dezvoltate le aplică deja, de o
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
epoci (etape) în evoluția turismului. Turismul în perioada antică se întinde până în secolul al XVII-lea, când au apărut primele semne ale dezvoltării industriale. Încă din perioada Imperiului Roman, în Europa s-a construit o rețea impresionantă de drumuri. În Evul Mediu, transporturile s-au bazat în special pe tracțiunea animală, ceea ce limita distanța Și numărul călătorilor. Principalele motive pentru care în această etapă a crescut interesul oamenilor pentru călătoriile în alte țări au fost: creșterea veniturilor, lărgirea unor categorii sociale
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
București, 1946, 11-32; Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, I-II, tr. Nicolae Balotă și Gheorghe I. Ciorogariu, pref. Nicolae Balotă, București, 1969; Victor L. Tapié, Barocul, tr. și pref. Alexandru Duțu, București, 1969; Ernst Robert Curtius, Literatura europeană și Evul Mediu latin, tr. Adolf Armbruster, introd. Alexandru Duțu, București, 1970; René Wellek, Conceptul de baroc în știința literară, tr. Rodica Tiniș, București, 1970; Matei Călinescu, Eseuri, București, 1970, 115-144; Clasicism, baroc, romantism, Cluj, 1971, 56-95; Eugenio d’Ors, Trei ore
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
titlul inițial - Tolea, 1940) este, în esență, prezentat un caz de fotofobie, care, corelat cu o seamă de coincidențe neliniștitoare, devine argument al intervenției unor forțe distructive ce impun relații ciudate în microuniversul satului. În Vraciul Ieronim se înfiripă atmosfera Evului Mediu, când nevoia de vrăji era mai puternică decât vraja însăși. Nebunia în care alunecă Ieronim își are sursa în răzvrătire și în negarea ordinii stupide a cetății. Și în alte nuvele asemenea răsfrângeri ale unor conștiințe zbuciumate, obosite sau
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
studia la Roma, unde tatăl ei este ambasador, tânăra turcoaică intră în conflict cu legile și obiceiurile care stăpânesc societatea turcească. În pofida informației bogate, a construcției reușite de tipuri orientale - sultanul, sfetnicii, imamii și eunucii răsăriți parcă dintr-un fantomatic Ev Mediu, cadânele îmbătrânite, timorate, lipsite de speranță -, cu toată veridicitatea atmosferei de serai și de harem, cartea suferă în plan literar. O altă categorie de scrieri ale lui B. ține de memorialistică. În închisorile turcești și Din lumea Islamului. Turcia
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
acei specialiști români care nu și-au mărginit cercetările doar la trecutul țării noastre, ci și-au extins investigațiile și asupra Europei apusene. Studiază istoria și cultura orașului italian Amalfi pentru a înțelege problemele esențiale ale orașelor mediteraneene la începutul Evului Mediu. Împreună cu alți istorici ai culturii, contribuie la elaborarea proiectului unei noi istorii a Europei medievale, cea dintâi lucrare colectivă de istorie universală (și istorie a culturii) concepută în țara noastră, proiect pe care l-a zădărnicit izbucnirea celui de-
BERZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285711_a_287040]
-
în permanență prin rememorare. SCRIERI: Condiția romanului, Cluj, 1971; Căile eseului, Timișoara, 1976; Proust, azi, Timișoara, 1979; Echinox de toamnă, Timișoara, 1981; Pomul cunoașterii, Timișoara, 1983; Calea amintirilor, Timișoara, 1986; Compediu de literatură universală și comparată, vol. I.: Antichitatea și Evul Mediu, Timișoara, 1997, vol. II.: Renașterea și barocul, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Traian Liviu Birăescu, „Căile eseului”, O, 1977, 1; Ion Istrate, „Căile eseului”, ST, 1977, 2; Sorin Titel, Proust - contemporanul nostru, RL, 1979, 29; Brândușa Armanca, Traian
BIRAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
televiziunii și a zborurilor transoceanice, imaginea pe care ne-am format-o despre granițele geografice și socio politice este total diferită de cea a strămoșilor noștri. În Antichitate, grecii au împărțit pământul în trei continente: Europa, Asia și Libia. În Evul Mediu se credea că pământul este plat și cine ajunge la marginea să se va prăbuși în abis, teorie total greșită și infirmata prin descoperirea Noilor Indii de către Cristofor Columb. Secolele al XVI-lea și al XVII-lea scot umanitatea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
plat și cine ajunge la marginea să se va prăbuși în abis, teorie total greșită și infirmata prin descoperirea Noilor Indii de către Cristofor Columb. Secolele al XVI-lea și al XVII-lea scot umanitatea din somnul în care o cufundase Evul Mediu, iar Renașterea oferă o nouă perspectivă asupra vieții. Sub patronajul claselor nobiliare, artele, filozofia, științele reînfloresc pregătind drumul revoluției industriale din secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și al XX-lea. Conceptul unei Europe unite, fără granițe sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
the monarchy, aristocracy and republic, șo that one may serve aș a brake upon and a counterpoise to the other." footnote> (trad. n.) De asemenea, nu trebuie să uităm că secolul al XVII-lea era încă tributar unor concepții ale evului mediu. Ideea de suveranitate - adoptată cu mult succes de către cardinal și implementată în structurile organizatorice socio- politice- ocupă un loc important în statul monarhic. Richelieu consideră că fiecare francez, indiferent de religie sau poziție socială, era aservit regelui. Prin urmare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a relației medic - pacient; unul dintre acestea este și următorul chestionar: CAPITOLUL VI PSIHOLOGIA BOLNAVULUI Bolnavul așteaptă ajutorul medicului într-o stare afectivă excepțională care-i subminează obiectivitatea și-i exacerbează ambivalențele. Este cunoscută o secvență de gravuri de la sfârșitul Evului Mediu: medicul era prezentat succesiv ca Hristos, ca înger, ca om simplu și ca diavol. Această succesiune de imagini corespunde respectiv tensiunilor afective ale bolnavului la începutul bolii, în perioada de convalescență, după vindecare și atunci când i se cere onorariul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
înapoi la sărăcie. Și cea mai mare parte a cunoașterii noastre a faptelor ar putea fi recuperată rapid dacă cumva s-ar pierde, dar ideile constructive ale gândirii ar rămâne, în timp ce dacă ideile pier, lumea ar intra din nou în evul întunecat”. Înainte de primul război mondial, era deja constituită o tradiție a rolului capitalului uman în dezvoltarea socială. Însă, spre deosebire de majoritatea economiștilor moderni pentru care externalitățile, educației sunt o chestiune de credință, economiștii dinainte de perioada postbelică considerau că beneficiile educației se
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
știu... Învinsul Desfășură puteri atât de mari Încât povestea neamului de dac Pătrunde cartea, filele ei vechi, Ca-ntunecos și sânt de mântuire Mit *... La soarta noastră * Popoare-ntregi privesc ca la o stea. Ieri încă slabi... astăzi se grămădește Evul întreg în brațul nostru fier... Eu am fost puntul care-n marea lumei Cea liniștită m-am mișcat - și marea, Marea întreagă s-a mișcat cu mine. Din codrii-antici și din pustii de gheață De sub lumina aurorei boreale Și din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
marea strigă, Nordul m-amenință Mișcând din codri roiuri de popoare Și-n acest vuiet, în astă turbare A vechiului pământ... când zeii mor, Când evu *-apune cu a lui gândiri, Când se-nroșește cerul de-nserare, Când ziua unui ev cedează nopții, Când timpul nevăzut e în cutremur, Când am pierdut ideea-eternității, Eu singur stau s-o reprezint aici. Și cine-ar și putea? Cine se simte Destul Titan și îndestul asemenea Ca să resimtă-n inima sa proprie Acele lungi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nume: pe Mihnea Voievod. {EminescuOpVIII 137} Dar cine-i Mihnea oare, se-ntreabă toți - se miră. Nu știți voi cine-i Mihnea? Povestea nu-l înșiră Prin cuiele bătute în grinzile Sucevii... Dar ce nu știe lemnul vor ști odată evii. [SCENA VIII] [ROMAN BODEI, MIHNEA] (ROMAN intră) MIHNEA Tu-l omorâși pe-acesta sau [nu-]l omorî nime? ROMAN Vă înțeleg, stăpâne... (el acopere eu mantaua sa pe Domn) MIHNEA Un cititor de stele Mi-a spus că bine-ncepe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
căci contra orce-n lume Învinge răutatea - dar contra morții nu. 2257 Fiindcă tina lumii e rea - și fiindcă tină Și praf e universul mai tot - fără de vină Ai căzut, mândru geniu plin de-ndărătnicie, În spații făr' de margini, în evi de vecinicie. Realizează-acolo-n nimic voința ta, Căci nu poți băga bine în țărâna cea rea. 2254 Fiindcă tina lumii e rea - fiindcă tină Și praf e universul întreg - fără de vină Ai căzut, geniu mândru plin de-ndărătnicie, În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n nimic voința ta, Căci nu poți băga bine în țărâna cea rea. 2254 Fiindcă tina lumii e rea - fiindcă tină Și praf e universul întreg - fără de vină Ai căzut, geniu mândru plin de-ndărătnicie, În spații făr-de margini, în evi de vecinicie! Vai, soarte blestemată, ce oarbă arunci bobii, La orcine în lume dai ceea ce nu-i trebui. Te rog, soarte, mă scapă, de alții nu - de mine. Atât venin în suflet ș-atît amar în gând Încât, dac-aș putea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]