1,788 matches
-
se conpoarte foarte ciudat și ajunge într-o stare numită "starea a 2-a a heliului". Fierberea Heliului în starea a 2-a nu este posibilă din cauza conductibilității ei termale foarte mare; orice încercare de încălzire va duce doar la evaporarea lichidului direct în gaz. Izotopul de Heliu-3 are deasemenea o stare superfluidă, dar numai la temperaturi mult mai mici; că un rezultat, se cunoaște puțin despre aceste proprietăți ale izotopului de Heliu-3. Heliu ÎI este un superfluid, o stare cuantică
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
folosind soluții mai diluate, dar în acest fel sunt necesare reactoare mai mari și cantități mai mari de apă, și de aceea această modalitate nu este considerată economică. Soluția de glucoză rezultată este apoi purificată prin filtrare și concentrată prin evaporarea apei. D-glucoza solidă este produsă apoi prin cristalizări repetate. Se poate specula asupra cărui fapt se datorează răspândirea atât de mare a glucozei, și nu a altor monozaharide, precum fructoza. Glucoza se poate forma din formaldehidă în condiții abiotice
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
întâi, apa este purificată și acidulată prin utilizarea acidului sulfuric, apoi iodura este oxidată la iod cu ajutorul clorului. Rezultatul este o soluție de iod diluată care necesită o procedură de concentrare. În acest scop, soluția este barbotată cu aer, cauzând evaporarea iodului, dirijat apoi spre o coloană de absorbție cu acid în care se adaugă dioxid de sulf — folosit pentru reducerea elementului chimic căutat. Acidul iodhidric reacționează cu clorul producând precipitarea iodului, iar după filtrare și purificare, iodul astfel obținut este
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
sau forma figurii. Uneori, pictorul elimină un întreg strat de culoare și aplică unul nou. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unei cârpe îmbibate în puțină terebentină atâta timp cât vopseaua este umedă. Vopselurile în ulei se usucă prin oxidare, nu prin evaporare, iar uscarea la suprafață are loc de obicei în două săptămâni. Pictura finală este suficient de uscată pentru a fi vernisată după o perioadă cuprinsă între șase luni și un an. Conservatorii sunt de părere că o pictură în ulei
Pictură în ulei () [Corola-website/Science/302899_a_304228]
-
produc câteva cloruri, printre care se numără și o clorură dublă insolubile ce precipită sub formă de clorură de stibiu și cesiu (), ori clorură de cesiu și iod (), sau hexaclorocerat de cesiu (). După separare, precipitatele pure sunt descompuse, iar, după evaporarea apei existente, se obține clorura de cesiu. Dacă se folosește metoda cu acid sulfuric, atunci în urma reacției rezultă direct alaun de cesiu și aluminiu (). Sulfatul de aluminiu din alaun este convertit prin prăjire cu carbon în oxid de aluminiu insolubil
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
și la lumina stroboscopică, în aeroporturi, precum și la lămpile aparatelor foto sau la lasere. Kryptonul a fost descoperit în anul 1898 în Marea Britanie de Sir William Ramsay, un chimist scoțian și Morris Travers, un chimist englez, în reziduul rămas după evaporarea aproape a tuturor componentelor aerului lichid. Neonul a fost descoperit printr-o procedură similară de aceeași oameni doar peste câteva săptămâini. William Ramsay a fost distins cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1904 pentru descoperirea unei serii de gaze
Kripton () [Corola-website/Science/304519_a_305848]
-
Sarea era transportată de-a lungul Viei Salaria (Drumul sării). Droburile de sare erau folosite ca plată în Etiopia și Tibet. Sarea naturală apare sub formă de halit sau sare gemă în anumite roci sedimentare, sau se poate obține din evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
în continuare; se crede că în timp va deveni un ocean (așa cum s-a propus în modelul lui Tuzo Wilson). Marea Roșie are o salinitate mai mare decât media planetară. Acest lucru se datorează mai multor factori: 1) rata ridicată a evaporării și precipitații, 2) lipsa unor cursuri de apă dulce care să se verse în mare, și 3) legătură îngustă cu Oceanul Indian (și salinitatea lui mai joasă). La un moment dat în perioada terțiara, strâmtoarea Bab el Mandeb a fost închisă
Marea Roșie () [Corola-website/Science/303575_a_304904]
-
în mod constant și echilibrat, la o anumită perioadă din timp. Zece ani mai târziu, un program de foraje marine la mare adâncime, a descoperit că acest "factor M" era un strat de evaporite, un tip de roci formate prin evaporarea apei, de o grosime de până la 3km. Mostre de sedimente adunate din forajele la mare adâncime în Marea Mediterană, incluzând minerale evaporite, soluri și plante fosilizate, arată că, cu aproximativ 5,9 milioane de ani în urmă, în Miocenul târziu, Strâmtoarea
Criza messiniană () [Corola-website/Science/303744_a_305073]
-
iar Marea Mediterană, izolată de Oceanul Atlantic, s-a evaporat. În locul ei s-a format un bazin uscat, cu adâncimi de până la 3,2 - 4,9 km sub nivelul oceanului. Fenomenul a avut loc datorită faptului că Marea Mediterană are o rată de evaporare foarte ridicată și depinde de apele Atlanticului pentru a-i furniza deficitul de apă pierdută prin evaporare. Din acest motiv ea este și mult mai sărată decât Oceanul Atlantic. Primele dovezi solide asupra secării Mării Mediterane, au apărut în vara anului
Criza messiniană () [Corola-website/Science/303744_a_305073]
-
adâncimi de până la 3,2 - 4,9 km sub nivelul oceanului. Fenomenul a avut loc datorită faptului că Marea Mediterană are o rată de evaporare foarte ridicată și depinde de apele Atlanticului pentru a-i furniza deficitul de apă pierdută prin evaporare. Din acest motiv ea este și mult mai sărată decât Oceanul Atlantic. Primele dovezi solide asupra secării Mării Mediterane, au apărut în vara anului 1970, când geologii de la bordul navei de foraje "Glomar Challenger", au scos la iveală mostre conținând roci
Criza messiniană () [Corola-website/Science/303744_a_305073]
-
Mediterane, au apărut în vara anului 1970, când geologii de la bordul navei de foraje "Glomar Challenger", au scos la iveală mostre conținând roci arroyo, silicate roșii și verzi, ghipsuri, anhidrite și alte minerale care în mod normal se formează în urma evaporării apei sărate. O altă mostră conținea un material format dintr-un depozit de nămoluri specifice fundului mării, însă uscate, transformate în praf și transportate de vânturile care băteau pe câmpia abisală, în final ajungând într-un lac de apă sărată
Criza messiniană () [Corola-website/Science/303744_a_305073]
-
este foarte probabil să se întâmple într-un apropiat viitor geologic (deși extrem de distant pe o scară de timp umană), iar Canalul Suez s-ar închide, Marea Mediterană s-ar evapora complet în aproape o mie de ani. Un efect al evaporării ar fi fost redistribuția apei în oceanele lumii, ridicând nivelul global al mării cu până la 10 metri. Bazinul în schimb ar fi sechestrat un procent important din sarea din apele oceanelor. Astfel s-a redus gradul mediu de salinitate al
Criza messiniană () [Corola-website/Science/303744_a_305073]
-
cu sau depășind 1 400 cm3 la aceste norme, datele de aplicare fiind aceleași, în baza unei proceduri europene îmbunătățite de testare, ce cuprinde o secvență de testare extraurbană; întrucât cu aceeași ocazie este oportună stabilirea de dispoziții referitoare la evaporarea carburanților și la durabilitatea componentei vehiculelor care participă la reducerea emisiilor, precum și inserarea, în conformitate cu art. 4 din Directiva 88/436/CEE, a celei de-a doua serii de norme referitoare la emisiile de particule de la autoturismele cu motor Diesel, consolidându
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
CO2 de la aceste vehicule, în conformitate cu Decizia Consiliului de Administrație a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUE) din 24 mai 1989, în special pct. 11 (d); întrucât Comisia trebuie să prezinte o propunere de directivă conținând măsuri destinate reducerii pierderilor prin evaporare în toate etapele circuitului de stocare și distribuire a carburanților; întrucât în anumite situații se impune de urgență îmbunătățirea considerabilă a calității carburanților în stațiile de alimentare; întrucât înăsprirea normelor ar putea fi accelerată și dacă statele membre ar institui
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Președinte R. STEICHEN ANEXA 1 DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII, CEREREA DE OMOLOGARE CEE, OMOLOGAREA CEE, PREVEDERI PRIVIND TESTAREA, EXTINDEREA RECEPȚIEI CEE, ADAPTAREA PRODUCȚIEI, DISPOZIȚII DE TRANZIȚIE 1. DOMENIU DE APLICARE Prezenta directivă se aplică emisiilor de eșapament și emisiilor prin evaporare, emisiilor de gaz de carter și durabilității dispozitivelor antipoluare de la toate vehiculele cu motor cu aprindere prin scânteie, precum și emisiilor de la eșapamentul vehiculelor cu motor cu aprindere prin compresiune din clasele M1 și N116, în conformitate cu prevederile art. 1 din Directiva
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
filtrelor descrise în anexa III; 2.6. prin "emisii de eșapament": - emisiile de gaze poluante de la motoarele cu aprindere prin scânteie, - emisiile de gaze poluante și de particule poluante de la motoarele cu aprindere prin compresiune; 2.7. prin "emisii prin evaporare", pierderile de vapori de hidrocarburi provenind din sistemul de alimentare cu carburant al unui vehicul cu motor, altele decât cele rezultate din emisiile de eșapament; 2.7.1 pierderile prin respiratorul rezervorului sunt emisiile de hidrocarburi rezultate din schimbarea de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
cu piston alternativ, volumul nominal al cilindrilor; 2.11.2 pentru motoarele cu piston rotativ (tip Wankel), volumul nominal dublu al cilindrilor; 2.12. prin "dispozitiv antipoluare", dispozitivele unui vehicul care controlează și/sau limitează emisiile de eșapament și prin evaporare. 3. CEREREA DE OMOLOGARE "CEE" 3.1 Cererea de omologare a unui tip de vehicul, în ceea ce privește emisiile de eșapament, emisiile prin evaporare și durabilitatea dispozitivelor antipoluare, este prezentată de către constructor sau de mandatarul acestuia. 3.2 Cererea este însoțită de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
2.12. prin "dispozitiv antipoluare", dispozitivele unui vehicul care controlează și/sau limitează emisiile de eșapament și prin evaporare. 3. CEREREA DE OMOLOGARE "CEE" 3.1 Cererea de omologare a unui tip de vehicul, în ceea ce privește emisiile de eșapament, emisiile prin evaporare și durabilitatea dispozitivelor antipoluare, este prezentată de către constructor sau de mandatarul acestuia. 3.2 Cererea este însoțită de informațiile menționate în anexa I, la care se adaugă: 3.2.1 o descriere a sistemului de control al emisiilor prin evaporare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
evaporare și durabilitatea dispozitivelor antipoluare, este prezentată de către constructor sau de mandatarul acestuia. 3.2 Cererea este însoțită de informațiile menționate în anexa I, la care se adaugă: 3.2.1 o descriere a sistemului de control al emisiilor prin evaporare, instalat la vehicul; 3.2.2 în cazul vehiculului cu aprindere prin scânteie, indicarea punctului aplicabil: fie 5.1.2.1. (limitator al orificiului de umplere), fie 5.1.2.2. (marcaj) - în acest ultim caz, cu o descriere a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
pentru normele de emisie la vehiculele ușoare cu motor). Autoritatea care eliberează omologarea informează Comisia în legătură cu circumstanțele fiecărei recepții acordate pe baza prezentei dispoziții. 5.1. Prevederi generale 5.1.1 Elementele capabile să influențeze emisiile de eșapament și prin evaporare trebuie să fie concepute, construite și montate în așa fel încât, în condiții normale de utilizare și în ciuda vibrațiilor la care pot fi supuse, vehiculul să poată corespunde cerințelor prezentei directive. Constructorul trebuie să folosească astfel de mijloace tehnice încât
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
prezentei directive. Constructorul trebuie să folosească astfel de mijloace tehnice încât, conform dispozițiilor prezentei directive, vehiculele să prezinte, în timpul perioadei lor de viață normală și în condiții normale de utilizare, un procent de emisii de gaze de eșapament și prin evaporare într-adevăr limitat. În privința emisiilor din eșapament, se consideră că aceste condiții sunt îndeplinite dacă se respectă dispozițiile de la pct. 5.3.1.4. și 7.1.1.1. În cazul utilizării sondei de oxigen în sistemul convertizorului catalitic pilotat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
vehiculelor menționate la pct. 8.1., vehiculele cu motor cu aprindere prin scânteie trebuie supuse următoarelor verificări: - tip I (controlul emisiilor medii de la eșapament, după o pornire la rece). - tip III (emisii de gaz de carter). - tip IV (emisii prin evaporare). - tip V (durabilitatea dispozitivelor antipoluare). 5.2.2. Vehiculele cu aprindere prin scânteie menționate la pct. 8.1. trebuie să fie supuse următoarelor verificări: - tip I (controlul emisiilor medii de la eșapament după o pornire la rece). - tip II (emisii de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
trebuie să permită nici o emisie de gaze de carter în atmosferă. Figura 1 5.3. Diagrama logică a sistemului de omologare - testarea de tip 1 (vezi pct. 5.3.1.) 5.3.4. Testarea de tip IV (determinarea emisiilor prin evaporare) 5.3.4.1. Această testare trebuie să fie efectuată pentru toate vehiculele specificate la pct. 1, cu excepția celor cu motor cu aprindere prin compresiune și a vehiculelor specificate la pct. 8.1. 5.3.4.2. În timpul controlului efectuat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
fie efectuată pentru toate vehiculele specificate la pct. 1, cu excepția celor cu motor cu aprindere prin compresiune și a vehiculelor specificate la pct. 8.1. 5.3.4.2. În timpul controlului efectuat în condițiile prevăzute în anexa VI, emisiile prin evaporare trebuie să fie de sub 2 g pentru fiecare verificare. 5.3.5. Testarea de tip V (durabilitatea dispozitivelor antipoluare) 5.3.5.1. Această testare trebuie să fie executată pentru toate vehiculele vizate la pct. 1, cu excepția vehiculelor vizate la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]