5,246 matches
-
elevilor. C. Aplicarea deciziei și urmărirea îndeplinirii O decizie, oricât de bună ar fi, nu poate să conducă de la sine, prin ea însăși, la atingerea obiectivelor propuse, fiind necesară o succesiune de activități organizatorice și motivaționale. Aplicarea vizează: - comunicarea deciziei; - explicarea și motivarea ei în fața elevilor; - organizarea acțiunii practice; - controlul îndeplinirii deciziei; - reglarea optimală a acțiunii; - adoptarea unor decizii de corecție a deciziei inițiale; - evaluarea rezultatelor finale. 1. Comunicarea deciziei La nivelul acestei subetape se urmărește ca decizia să ajungă la
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
evaluarea rezultatelor finale. 1. Comunicarea deciziei La nivelul acestei subetape se urmărește ca decizia să ajungă la timp la elevi și fără deformări. De claritatea deciziei depinde, în bună măsură, și calitatea acțiunii, chiar și a deciziilor secundare, derivate. 2. Explicarea și motivarea pentru elevi a deciziei este o etapă foarte importantă a procesului, deoarece, odată cu comunicarea, se prezintă argumente și pentru: scopul deciziei, obiectivele urmărite, etapele acțiunii, punctele slabe, punctele cheie etc. Deși uneori cadrul didactic apreciază că nu are
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
dactilografierea etc.). Însă rezultatele erau de multe ori identice, iar curba învățării în cazul omului avea mereu aceeași formă: o ascensiune rapidă și un nivel ce definea limitele biologice. Confruntați cu regularitatea acestei curbe a învățării, cercetătorii au trecut la explicarea ei. Pentru a-i studia caracteristicile, ei au inventat dispozitive de studiu care se pot repeta cu ușurință pentru a fi verificate (spre deosebire de conducerea automobilului sau dactilografiere, ce nu se încadrează în această categorie). Un dispozitiv la modă, ușor de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Întrebarea 76: intrigă .68 Întrebarea 23: progresie .65 Întrebarea 61: progresie intelectuală .71 Întrebarea 40: competiție .79 Întrebarea 50: spirit de competiție .83 Întrebarea 55: confruntare .74 Întrebarea 14: câștig .84 Întrebarea 34: noroc .94 Rezultatele dovedesc puternice corelații (pentru explicarea corelației, vezi întrebarea 6) cu doar trei mari categorii de motivații (vezi tabelul). Descoperirea corespunde unei motivații speciale propusă de cercetători: motivația intrinsecă (Richard Deci și Richard Ryan). Aceasta îi determină pe indivizi să desfășoare o activitate din plăcere (descoperire
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
neoclasic mai poartă și denumirea de modelul Input - Output sau abordarea organizației ca mașină (tehnologie) productivă. Odată cu dezvoltarea teoriilor behavioriste, procesele interne ale firmei (structura de guvernare a organizației, revendicările asupra organizației, raporturile de putere, normele etc.) devin esențiale În explicarea comportamentului, Îndeosebi a performanțelor economice ale firmelor. Firmele sunt structuri sociale care agregă o multitudine de interese și indivizi maximizatori, iar comportamentul firmei, output-ul social, depinde de modul În care această multitudine este structurată, adică tocmai de specificitatea proceselor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de proprietate, reguli de schimb, modalități de intervenție a statului). Definiția operațională a puterii În acest context ar fi una legată de controlul asupra resurselor. Teoria dependenței de resurse (Pfeffer și Salancik, 1978) este un instrument analitic foarte util În explicarea emergenței și stabilității câmpurilor ca pattern constitutiv al relațiilor dintre actori. Organizarea câmpurilor se referă la două caracteristici: pe de o parte un set de principii pe care actorii le folosesc pentru a atașa semnificații situațiilor sociale În care sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
față de piață, fiind doar o sumă de contracte (nexus of contracts) ce tind, de asemenea spre „eficiență”. Apoi, ne vom centra pe explicațiile instituționaliste ce Înglobează elemente culturale, normative și acționale. În capitolul al cincilea vom introduce elemente relaționale În explicarea cooperării economice. În ultima parte a lucrării vom realiza o aplicație teoretică și practică a unui model compozit al câmpurilor organizaționale, spații ale cooperării economice stabile ce rezultă din dinamica instituțiilor și relațiilor sociale. III. Costurile tranzacționale: un concept de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deschis calea unei schimbări de paradigmă În economie prin contestarea parțială a asumpțiilor neoclasice referitoare la ignorarea costurilor tranzacționale și deținerea de către actori a tuturor informațiilor În luarea deciziilor. În acest capitol ne propunem să analizăm teoria costurilor tranzacționale În explicarea emergenței organizării sociale. Vom prezenta trăsăturile distinctive ale noii teorii, precum și implicațiile ei pentru problematica cooperării sociale. Teoria costurilor tranzacționale a constituit un punct de inflexiune În știința economică, deschizând terenul abordărilor instituționaliste, În defavoarea abordărilor neoclasice. Teoria pleacă de la premisa
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
piața concurențială). Vom prezenta În cele ce urmează ideile de forță ale teoriei, arătând În același timp similaritățile sale cu funcționalismul durkheimian În sociologie. În final, vom analiza limitele acestor explicații teleologice macrosociologice (centrate pe eficiență la nivel sistemic) În explicarea emergenței cooperării economice. 1. Teorii economice ale firmei Firmele sunt organizații având funcții de producție private; ele sunt acele organizații ce fac obiectul de studiu al economiei. Totuși, datorită estompării distincției dintre sferele public - privat (În condițiile În care oferta
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a muncii. Considerând instituțiile sociale ca structuri sociale ale cooperării și depășind abordările contractualiste analizele economice ale costurilor tranzacționale se apropie foarte mult de sociologie, dar rămân totuși preponderent legaliste. În secțiunea anterioară am demonstrat limitările teoriei costurilor tranzacționale În privința explicării emergenței organizațiilor ca actori colectivi și, În particular, eludarea problemei oportunismului În interiorul organizației. În știința economică, problema oportunismului În interiorul organizației a fost abordată În cadrul teoriei agent - principal. Teoria agent - principal urmărește instituțiile interne ce determină convergența intereselor angajaților și patronilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dependență bilaterală similară acelora invocate În cazul pieței caracterizate de costuri tranzacționale mari. Soluțiile propuse pentru ieșirea din astfel de situații se referă la alocarea stimulentelor care să coreleze interesele agenților cu cele ale principalilor. Teoria este deci preocupată de explicarea instituțiilor menite să coreleze interesele agenților cu cele ale principalilor, În așa fel Încât firma să maximizeze funcția de producție specifică/scopurile specifice; spre deosebire de teoria costurilor tranzacționale care urmărea eficiența relativă a piețelor și organizațiilor În reducerea costurilor tranzacționale, teoria
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
falimentul stau mărturie pentru felul În care costurile agenției nu au funcționat ca barometru al eficienței configurației instituționale interne și nu au dus la schimbări incrementale, liniare. O serie de factori sociali și politici mai degrabă pot fi invocați pentru explicarea evenimentelor bruște, discontinue ce au fost posibile prin acumularea unei mase critice de tensiuni În cadrul relației agent - principal; acestea au generat o adevărată explozie În cadrul sectorului corporatist ce a redeschis problema guvernării (governance) corporațiilor moderne. Explicațiile centrate pe organizație ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțională presupune chestionarea logicii (a convingerilor instituționale) și reconstruirea acesteia pornind de la premise noi. Astfel, schimbarea nu are un fundament economic sau tehnologic, cât mai ales unul cognitiv, fiind strâns legată de evoluția discursului public și a cunoașterii sociale. În explicarea instituirii relațiilor intra-organizaționale legitime, vom prezenta În opoziție, o abordare politică-realistă și una instituționalist-constructivistă; ambele se distanțează de poziția neoclasică strictă care asocia intresele legitime (principalul) cu cele ale deținătorilor de capital (deținătorii de capital și proprietarii legali ai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
considerații etice și normative În analiza cooperării intra-organizaționale. Relațiile intraorganizaționale nu sunt rezultatul presiunilor către eficiență, ci mai degrabă procese politice de echilibrare a intereselor diverse, procese ce urmează ideologii sociale prin care se legitimează și capătă consistență cognitivă. Explicarea patternurilor de cooperare intraorganizațională se invocă elemente politice și cognitive, mai degrabă decât rațiuni economice, Înscriind teoria economică pe linie instituționalistă și apropiindu-o epistemic de sociologie. Problema cooperării În interiorul organizațiilor se centrează pe considerații etice privind raporturile de putere
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
revoluția” managerialistă, urmată mai târziu de contestarea funcțiilor clasice ale managementului de către teoria „investitorilor” și conceptul de responsabilitate socială a corporațiilor constituie concepții culturale, fabricate de sistemele de cunoaștere socială (În special academică) care au rol important nu doar În explicarea, cât mai ales În modelarea și legitimarea unui anumit pattern al relațiilor organizaționale. Cooperarea dintre actorii constitutivi În spațiul astfel instituționalizat (normativizat atât la nivel formal, cât și cognitiv) al organizațiilor nu poate fi privită doar ca o chestiune de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
datorită eficienței, ci datorită faptului că reușesc să obțină de resurse de la alte organizații În virtutea legitimității lor. Sociologii neo-instituționaliști disting Între eficiența coordonării proceselor de producție și conformarea instituțională a mijloacelor, acordând celei din urmă un rol mai consistent În explicarea organizării formale, spre deosebire, așa cum spuneam, de neo-instituționalismul economic. Totuși, Scott și Meyer (1992), Meyer și Rowan (1977), Meyer, Scott și Deal (1992) fac, În același timp, o distincție Între medii tehnice În care produsele sau serviciile sunt vândute pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nici de interese, ci este raportată la contextul social-istoric al relațiilor În cadrul cărora operează. În ceea ce privește cooperarea socială și economică, modelul lui Granovetter, preluat apoi de Larson (1992) sau Uzzi (1996, 1997), propune o combinare a variabilelor economice și sociologice pentru explicarea emergenței și configurației structurilor sociale ale organizării. În opoziție cu teoria costurilor tranzacționale sau cu teoria agent - principal care avansează argumentul eficienței În reducerea oportunismului pentru explicarea opțiunii pentru piață sau ierarhii, respectiv a mecanismelor de guvernare internă a organizațiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau Uzzi (1996, 1997), propune o combinare a variabilelor economice și sociologice pentru explicarea emergenței și configurației structurilor sociale ale organizării. În opoziție cu teoria costurilor tranzacționale sau cu teoria agent - principal care avansează argumentul eficienței În reducerea oportunismului pentru explicarea opțiunii pentru piață sau ierarhii, respectiv a mecanismelor de guvernare internă a organizațiilor, teoreticienii rețelelor afirmă că organizarea economică nu poate fi independentă de structura socială generală În care acțiunea economică este imersată. Mai precis, acești autori afirmă că organizarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri mutuale (Commons, 1931); deosebirea este că, În acest caz, reducerea incertitudinii nu rezultă din autoritatea de a impune acțiuni conforme, ci din Încrederea ce generează așteptări pentru comportamente cooperante. Baza teoretică pentru explicarea relației dintre rețelele de relații și instituții este furnizată de teoria schimbului social, Începând cu autori clasici precum Homans (1958), Emerson (1962) și Blau (1964) și continuând cu Coleman (1990) sau Molm și colaboratorii (2000). Homans consideră ordinea socială ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
implicată În structuri de relații În societatea industrială. În argumentul „implicării” (embeddedness), el consideră că atât comportamentul, cât și instituțiile sunt constrânse de către relațiile sociale, primele devenind variabile dependente, iar cele din urmă independente. Deși analiza lui țintește doar la explicarea acțiunii economice, considerarea instituțiilor ca variabile de explicat constituie o perspectivă diferită atât față de economia neoclasică, cât și față de neo-instituționalismul economic. Acesta din urmă consideră instituțiile ca variabile explicative ale performanței economice și nu ca variabile de explicat prin prisma
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
posibilă odată cu creșterea complexității societăților industriale. Totuși, North recunoaște importanța instituțiilor informale și a structurilor locale de relații ce pot distorsiona sau anihila direcția impusă de instituțiile formale. Lin aduce dovezi suplimentare că relațiile sociale rămân un factor important În explicarea comportamentului chiar și În societățile moderne și, mai mult, că ele au capacitatea de a intra În conflict și zădărnici instituțiile (2001:159; de asemenea, Sandu, 2003). Preluând problema hobbesiană a ordinii aplicată activității economice, Granovetter trece În revistă argumentele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ar baza pe Încrederea generată de relațiile sociale). El evită astfel funcționalismul adoptat de Williamson, și nu privește relațiile sociale ca pe un simplu substitut funcțional al instituțiilor. Relațiile sociale sunt o realitate structurală care trebuie avută În vedere În explicarea emergenței ordinii, dar nu apar logic, așa cum asuma Williamson (1991) despre instituții (governance structures), În virtutea funcției lor. Granovetter consideră totuși că relațiile sociale pot ajunge să fie similare instituțiilor (mai degrabă informale - M.P.). El argumentează că instituțiile pot fi considerate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
independente În raport cu acestea ajungând să le constrângă. În cele ce urmează, vom propune un model explicativ integrativ al cooperării economice și sociale În care considerăm dinamica factorilor reglativi, culturali și structurali odată cu asumarea unei concepții acționale explicite În privința actorilor pentru explicarea patternurilor sociale ale cooperării organizate/instituționalizate. Vom considera deopotrivă piețele ca și multitudinea formelor organizaționale și a rețelelor drept incidențe ale unui tip de cooperare formală care, În combinații diferite produc ceea ce Coase (1992) numea structura instituțională de producție sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
părți, În acest caz partenerul român, are inițiativa prin manifestarea unui comportament credibil, atent față de interesele partenerului, proces care poate deveni recurent; cealaltă parte are astfel ocazia să-și demonstreze credibilitatea prin reciprocare ulterioară. Modelul propus de Larson (1992) pentru explicarea diadelor antreprenoriale este util În Înțelegerea strategiei exemplificate. Reciprocarea ulterioară este semnalată de către unul din manageri astfel: Trebuie să cântărești bine relația cu partenerul respectiv, pentru că dacă el Întâmpină o problema cu aprovizionarea cu un auxiliar, tu nu poți să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sărace ale globului (vezi MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine", 1989). Marxismxe "„marxism"ul a fost supus criticilor în analizele feministexe "„feminist" ale anilor ’60-’80 în contextul stângii franceze și al psihanalizei, în special pentru excesul de determinism economicxe "„determinism economic" în explicarea opresiunii. Dacă este încă utilizat ca metodă critică, el este complet abandonat ca soluție. În nici un context feminist influențat de marxismxe "„marxism" nu se mai invocă revoluția proletară ca soluție pentru sfârșitul aservirii femeilor. Marxismul menține diviziunea publicxe "„public"-privatxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]