65,670 matches
-
Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române (București, Livpress, 1998), băiat nu apare singur, fiind prezente doar sintagmele băiat cu ochi albaștri, băiat de băiat, băiat de ghinda, băiat deștept, băiat de traseu, băiat salon, băiat solvabil. Expresia care ne interesează apare cu o definiție similară celei din dicționarul anterior, transpusa însă în alt registru, al limbajului neutru: "om credul, naiv". În absență citatelor ilustrative și în situația în care lipsesc unele verigi ale evoluției semantice, e destul de
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
neutru: "om credul, naiv". În absență citatelor ilustrative și în situația în care lipsesc unele verigi ale evoluției semantice, e destul de greu de decis valoarea construcției. Către interpretarea să că superlativ (probabil ironic) ne poate conduce comparația cu o altă expresie, marfă de marfă: "două bătrînele simpatice din Cartierul de Vest al Ploieștiului mă anunță entuziasmate că îmi dau un caz - marfă de marfă, nu altă" ("Național", 552, 1999, 3). Termenul de bază marfă, cu semantism argotic relativ recent, dar de
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
acesta este termenul de comparație cel mai potrivit, ar fi încă o dovadă a tendinței actuale de reducere a flexiunii, în favoarea construcțiilor analitice. Evident, e de văzut dacă modelul se va extinde și asupra altor termeni - sau va rămîne circumscris expresiilor citate.
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
vă veți fi edificat asupra situației reale, nu veți pregeta să faceți uz de autoritatea dumneavoastră pentru încetarea agitației care a fost stîrnita de regretabile deformări ale realității și de interpretarea abuzivă a drepturilor clerului. s...ț Este încă o expresie în scrisoarea Înalt Prea Sfinției Voastre, față de care nu pot să nu protestez, chiar dacă expresia nu este rezultatul raporturilor false, ci al concepției dumneavoastră religioase: este vorba de convingerea că orice om care a primit botezul îi aparține papei. Credință
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
dumneavoastră pentru încetarea agitației care a fost stîrnita de regretabile deformări ale realității și de interpretarea abuzivă a drepturilor clerului. s...ț Este încă o expresie în scrisoarea Înalt Prea Sfinției Voastre, față de care nu pot să nu protestez, chiar dacă expresia nu este rezultatul raporturilor false, ci al concepției dumneavoastră religioase: este vorba de convingerea că orice om care a primit botezul îi aparține papei. Credință evanghelica al carei adept, după cum înalt Prea Sfinția Voastră o știe, sînt, ca și strămoșii
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
și pînă la acelea ale lui Eco sau Vattimo din anii '80 și '90. Aceasta poate fi o problemă a teoreticienilor fenomenului: ei, cei dinții, nu par dispuși a se conforma setului de reguli pe care-l atribuie gîndirii și expresiei postmoderne. Ar fi, de altfel, cu neputința. Li se poate spune teoreticienilor postmoderni ceea ce raționaliștii le spun relativiștilor contemporani: critică adusă de aceștia din urmă logicii (absolut și universal umană!) nu are alt mijloc de a se organiza și exprima
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
frază lui Mircea Eliade. După câteva decenii de ședere la Paris, Dumitru Tepeneag se doveste a fi un desăvârșit și exuberant cunoscător al limbii române, îndeosebi al celei vorbite. Lingviștii ar putea extrage și studia din textele sale sute de expresii de genul: "ne-a dus pe toți cu zăhărelul", "nu mișcați în front!", "ne-am legat la cap fără să ne doară", "se oțări la el", "singurul care a câștigat din toată tevatură asta", "te pui cu America?", "e și
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
modifică pe ici pe colo. Și atunci mă întreb cu ce se vor ocupa viitorii cercetători literări. Adio variante, adio etape intermediare pe drumul către desăvârșire. Nu se vor mai comenta șovăielile maeștrilor, nici efortul acestora de a-și alege expresia cea mai justă. Nu vor mai exista îngrijitori de texte care să studieze manuscrisele și să decidă, în cazurile obscure, care e varianta cea mai sigură, adică cea mai aproape de intențiile autorului." Desfășurarea românului seamănă în mare măsură cu desfășurarea
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
de a se normaliză sub semnul revenirii lui Călinescu: în publicistica literară, prin rubrică din Contemporanul (am debutat în 1962 alături de el!), în român și în critică, prin reeditări. El a devenit repede pentru noi un exemplu de libertate a expresiei și a gîndirii, într-o epocă încă stăpînita de limbă de lemn și de ideile primite ale ideologiei comuniste. Istoria lui (în fapt, interzisă!) ne oferea scară de valori pentru o literatura care, ea însăși, ieșea acum treptat din ceață
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
măsură. Și aici a intervenit principiul diversității: în concertele-maraton s-au succedat formații și maniere interpretative diferite: abstracției rezervate a lui "Archaeus" i-a urmat exuberanta Trio-ului "Contraste". Ansamblul "Schönberg" din Olanda s-a definit prin precizia extremă a expresiei iar virtuozitatea inteligență a pianistului Aladar Racz s-a sustras oricărui compromis. Cât despre arta Christinei Ascher de a-si folosi vocea amplă de mezzo-soprana pentru a muzicaliza uluitor orice sunet emis de aparatul fonator, One-woman show-ul ei a
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
în frazele jurnalului, denunțul modelelor comportamentale și al convențiilor literare e tot mai vizibil: "ne-am iubit firesc, am vorbit de dragostea noastră în puține cuvinte, în puține fraze, căci ceea ce este simțit adânc se spune simplu de tot." Între expresia simplă, pătrunsa de umor și de (auto)ironie, care incinta la tot pasul în aceste pagini întru totul prietenoase și imaginile desuete ale liricii sale populate de frumoase îngerele, flori dalbe sau steluțe este o discrepanță copleșitoare pentru cititor. Alecsandri
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
la tot pasul în aceste pagini întru totul prietenoase și imaginile desuete ale liricii sale populate de frumoase îngerele, flori dalbe sau steluțe este o discrepanță copleșitoare pentru cititor. Alecsandri era conștient de distanță dintre convenția culturală și literară și expresia firească, iar ironia fină la adresa artificializării, prezența în scrierile sale în proza mai puțin canonizate, o regăsim și aici: "atât N. sElena Negrit, cât și eu nu am căzut niciodată în ridicole exagerări sentimentale! Dimpotrivă, bătându-ne joc fără milă
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
exprimau aprecieri despre George Constantin (de tipul Luceafărul poeziei românești, dar aici totul se oprea la Teatrul Nottara, nu cuprindea întreaga țară); răspunsurile cîtorva trecători care nu știau nimic despre el. Judecat la rece, fenomenul este normal, în ambele aspecte. Expresiile bombastice, forma fără fond sînt frecvent preferate propriilor păreri, fabricații personale. Pe de altă parte, e firesc că nu toți oamenii să știe cine a fost actorul. Deși pare ușor fantezist să primești răspunsul "nu știu", chiar în fața Teatrului Nottara
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
Mă refer la revenirea tânărului pianist rus Konstantin Scherbakov într-un grandios tur de forță, cu pagini originale - "Tablourile dintr-o expoziție" de Mussorgski, cu savuroase pagini chopiniene, de asemenea cu transcripții pozând o virtuozitate transcendentala, de autentică calitate a expresiei; este unul dintre ultimii, dintre tinerii reprezentanți ai cunoscutei școli ruse, moscovite, a instrumentului sau. Pe de altă parte, nu poți să nu admiri pianistica de spectaculoasă desfășurare pe care o susține tânără pianista japoneză Naoko Anzai în Concertul nr.
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
vieți cu totul neobișnuită. (Prima secțiune a ediției e intitulată chiar "Autobiografia", de parcă toate celelalte n-ar avea același caracter). Se știe, Romain Rolland a avut un rol colosal în devenirea ca scriitor a lui Istrati. Viitorul prozator român de expresie franceză îi scrie lui Rolland și acesta îl sfătuiește să se destăinuie în povestiri. Scrie, cu cîtă franțuzeasca apucase să acumuleze, povestirea O întîlnire (în martie 1921), primind de la mentorul sau aprecierea favorabilă și îndemn de a persevera (în ediție
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Rusia și a cunoscut infernul siberian, Vasile Dobrian a experimentat incoerenta istoriei (și toate fracturile derivate) în cercurile avangardiste, în apropierea acelor spirite protestatare care încercau, vehement, remodelarea realului. Acestor mari deosebiri, care privesc atît viață cît și înțelegerea și expresia artistică, li se mai poate adaugă încă una: relația cu scrisul, cu textul, cu lumea virtuală a cuvintelor; cu textul literar în genere și cu textul că experiență proprie. Ion Popescu-Negreni rămîne și aici un realist, un narator spontan, neelaborat
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
să păstreze sau să redescopere acea prima imagine? Convingerea lui Jeudy este că îndrăgostitul nu își obiectualizează femeia decît în măsura în care astfel el o eternizează, o ține cît mai departe de moarte. Nostalgia lui după o prima imagine este, de fapt, expresia temerii că într-o bună zi femeia din fața lui va deveni o străină, va fi de nerecunoscut, va fi pierit, cu alte cuvinte. Neil Leach - Anestetica, traducere de Cornelia Mirela Cătuneanu, Editura Paideia, București 1999, 85 pagini, preț nemenționat. Henry-Pierre
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
Rodica Zafiu Sînt riscante generalizările prin care, pornind de la cuvinte și expresii specifice ale unei limbi, cineva încearcă să schițeze hărți ale mentalităților. O expresie familiară a limbii române contemporane, cu ce se mănîncă... (cu sensul: "ce este..."), ar putea provoca asemenea jocuri interpretative, prin simplul fapt că uzul ei e unul
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
Rodica Zafiu Sînt riscante generalizările prin care, pornind de la cuvinte și expresii specifice ale unei limbi, cineva încearcă să schițeze hărți ale mentalităților. O expresie familiară a limbii române contemporane, cu ce se mănîncă... (cu sensul: "ce este..."), ar putea provoca asemenea jocuri interpretative, prin simplul fapt că uzul ei e unul esențial: de stabilire a identității unui obiect. Într-un ipotetic manual de conversație
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
pondereze posibilele speculații. Dacă referirea la mîncare ar părea excesiv de materială, în identificarea unei persoane prin hram - "patronul unei biserici" - ar apărea o metaforă spirituală; în realitate, ambele aparțin unui registru popular și familiar și reprezintă utilizări ironice ale limbajului. Expresia cu ce se mănîncă nu e totuși de găsit în dicționarele curente. Sînt două posibile explicații pentru acest fapt: pe de o parte, ea pare a fi relativ recentă, deci nu a parcurs drumul obișnuit al atestărilor scrise, acceptate după
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
exact cel al frazelor, al propozițiilor și al sintagmelor din proverbe și zicători, înzestrate cu o anumită autonomie sintactica și semantica - e mai rar cuprins ca atare în dicționare. Dificultățile tratării lexicografice se văd în DEX chiar în tratarea celeilalte expresii cu funcție asemănătoare: "(pop.; în expr.) Ce hram porți (ori poartă) sau ții (ori ține)? = ce fel de om ești (sau este)?". În orice caz, expresia cu ce se mănîncă apare cu o frecvență tot mai mare în texte contemporane
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
atare în dicționare. Dificultățile tratării lexicografice se văd în DEX chiar în tratarea celeilalte expresii cu funcție asemănătoare: "(pop.; în expr.) Ce hram porți (ori poartă) sau ții (ori ține)? = ce fel de om ești (sau este)?". În orice caz, expresia cu ce se mănîncă apare cu o frecvență tot mai mare în texte contemporane, în primul rînd în limbajul jurnalistic foarte (și chiar prea) permeabil la elemente de tip colocvial: "neștiind la ce folosește și cu ce se mănîncă un
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
Consiliu Local" ("Libertatea", 1866, 1996, 4); "cei care nu stiu cu ce se mănîncă repatrierea" ("Evenimentul zilei" = EZ 2054, 1999, 4); "băieții cam știu cu ce se mănîncă Iugoslavia" (EZ 2054, 1999, 12). În toate aceste citate, caracterul stilistic al expresiei nu e nici macar marcat în textele de origine prin vreo formă de distanțare (toate sublinierile din reproducerea citatelor îmi aparțin). Expresia apare totuși uneori și între ghilimele, precum în exemplul: "pentru a afla acu ce se mănîncăă acești bodiguarzi, redactorul
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
băieții cam știu cu ce se mănîncă Iugoslavia" (EZ 2054, 1999, 12). În toate aceste citate, caracterul stilistic al expresiei nu e nici macar marcat în textele de origine prin vreo formă de distanțare (toate sublinierile din reproducerea citatelor îmi aparțin). Expresia apare totuși uneori și între ghilimele, precum în exemplul: "pentru a afla acu ce se mănîncăă acești bodiguarzi, redactorul nostru a trecut, incognito, pe la mai multe agenții de pază și protecție" (EZ 2049, 1999, 11). Citatul e interesant, pentru că demonstrează
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
și între ghilimele, precum în exemplul: "pentru a afla acu ce se mănîncăă acești bodiguarzi, redactorul nostru a trecut, incognito, pe la mai multe agenții de pază și protecție" (EZ 2049, 1999, 11). Citatul e interesant, pentru că demonstrează tocmai extinderea uzului expresiei: obiectul de mîncat (subiectul gramatical al construcției verbale pasiv-impersonale) e, de această dată, uman. Apariția ghilimelelor semnalează, cred, tocmai raritatea acestei combinații, care riscă să activeze sensuri concrete ale verbului și să proiecteze astfel în imaginația cititorului bufe scenarii canibalice
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]