2,037 matches
-
uzul curent, termenul "conexiune" se utilizează în special pentru a face referire la legături de ordin tehnologic, care trebuie să stabilească o relația rapidă. Realizarea rapidității în conexiunea enunțiativă înseamnă mai ales recurgerea la tutuire; există o falsă amenințare a fațetei pozitive și negative a cititorului, dar aceasta numai pentru a respecta de fapt ceea ce recomandă numele mărcii: stabilirea unei relații directe cu cititorul. De aici, dorința de a arăta că se realizează economii în manipularea limbii: în titlu, enunțiatorul renunță
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un peu". Greșeala pentru care enunțiatorul se scuză este prezentată drept încălcarea unei legi a discursului, mai precis a uneia din legile "de modalitate" (vezi cap. 2): pasajul consacrat operei Kalevala poate fi considerat prea lung, deci plictisitor. El amenință fațeta pozitivă a enunțiatorului (care apare ca un pisălog, un pedant) și cea a cititorului (convertit în elev); el amenință, de asemenea, fațeta negativă, teritoriul cititorului căruia enunțiatorul îi răpește timpul și îi reține atenția. Fraza care urmează este deschisă de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de modalitate" (vezi cap. 2): pasajul consacrat operei Kalevala poate fi considerat prea lung, deci plictisitor. El amenință fațeta pozitivă a enunțiatorului (care apare ca un pisălog, un pedant) și cea a cititorului (convertit în elev); el amenință, de asemenea, fațeta negativă, teritoriul cititorului căruia enunțiatorul îi răpește timpul și îi reține atenția. Fraza care urmează este deschisă de "dar"; ea vizează să repare amenințarea asupra "fațetelor" prezentînd această lecție de istorie literară ca motivată de grija pentru binele cititorului. De
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pisălog, un pedant) și cea a cititorului (convertit în elev); el amenință, de asemenea, fațeta negativă, teritoriul cititorului căruia enunțiatorul îi răpește timpul și îi reține atenția. Fraza care urmează este deschisă de "dar"; ea vizează să repare amenințarea asupra "fațetelor" prezentînd această lecție de istorie literară ca motivată de grija pentru binele cititorului. De fapt, enunțiatorul trebuie să insiste asupra punctelor importante tocmai pentru a respecta contractul impus de genul discursiv, "ghid de călătorie". În alți termeni, enunțiatorul nu încălcă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
80, 85 mențiune vs uz 170, 191 mod de indicare a referentului 219 modalitate (lege) 39 modalitate logică/apreciativă 128 modalizare 64, 127, 167, 191, 202, 205, 278 modalizator 168, 195-197 model (cititor) 53 monologal (enunț) 62, 111 N negativă (fațetă) 40 neologică (desemnare) 269, 272 non-ambreiat (plan) 135, 146, 152 non-coincidență a spuselor 194 non-persoană 126, 158, 159 normă 31, 65 O oral vs grafic 63, 88, 95 oral vs scris 88, 95 P paradigmă 138 parataxă 91 paratext 20
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
oral vs scris 88, 95 P paradigmă 138 parataxă 91 paratext 20, 97 parțială vs totală (anaforă) 243 perfect compus 138 perfect simplu 138, 141 persoană 23, 126, 129, 149, 157 pertinență (lege a) 35 polifonie 165, 205, 212 pozitivă (fațetă) 40 pragmatică (componenta) 19, 28, 30, 60, 237 pragmatică (valoare) 20 predicativă (interpretare) 227 presupus vs afirmat 34, 250 prezent 126, 129, 137, 138, 143, 144 prim plan vs plan secund 140 procedură pragmatică 28 produs (nume de) 255, 272
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
malformat, reiese că retardul mintal este aparent și tranzitoriu și nu trebuie să se facă o confuzie între mecanismul verbalizării și limbaj „concepție mult dăunătoare psihologiei în general” (136; p.185). Prin verbalizare, Jackson (91a) înțelege un proces cu două fațete: o fațetă - percepția; o altă fațetă - înțelegerea limbajului și faptul de vorbire. „Limbajul constituie un sistem deschis al gândirii și verbalizarea este activitatea de a utiliza un cod în cadrul circulației energiei informaționale în sistemul psihic general”. Limbajul, la copiii rhinolalici
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că retardul mintal este aparent și tranzitoriu și nu trebuie să se facă o confuzie între mecanismul verbalizării și limbaj „concepție mult dăunătoare psihologiei în general” (136; p.185). Prin verbalizare, Jackson (91a) înțelege un proces cu două fațete: o fațetă - percepția; o altă fațetă - înțelegerea limbajului și faptul de vorbire. „Limbajul constituie un sistem deschis al gândirii și verbalizarea este activitatea de a utiliza un cod în cadrul circulației energiei informaționale în sistemul psihic general”. Limbajul, la copiii rhinolalici ca „esență
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aparent și tranzitoriu și nu trebuie să se facă o confuzie între mecanismul verbalizării și limbaj „concepție mult dăunătoare psihologiei în general” (136; p.185). Prin verbalizare, Jackson (91a) înțelege un proces cu două fațete: o fațetă - percepția; o altă fațetă - înțelegerea limbajului și faptul de vorbire. „Limbajul constituie un sistem deschis al gândirii și verbalizarea este activitatea de a utiliza un cod în cadrul circulației energiei informaționale în sistemul psihic general”. Limbajul, la copiii rhinolalici ca „esență și funcționalitate nu se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ei cu gândirea, limba nu mai este privită, cum fusese privită de majoritatea înaintașilor, ca un mediu în care se reflectă gândirea, ci ca însuși factorul formator al gândirii. Într-o perspectivă organic-integratoare, limba și activitatea intelectului constituie pentru Humboldt fațete inseparabile ale aceluiași ansamblu originar, care definește însăși esența omului. [...] În acest context, diversitatea limbilor se explică deci prin libertatea creatoare pe care individul și-o exersează în activitatea vorbirii. Diferitele limbi nu pot fi, așadar, înțelese altfel decât ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
funcționează mintea omenească ne oprește în demersul nostru de a cunoaște realitatea. "Se poate spune chiar, în aceasta privință, că mintea este o oglindă care primește și reflectează razele lucrurilor, nu pe un plan unic, ci pe o mulțime de fațete așezate diferit, așa încât nu există nimeni care, datorită educației, studiilor și naturii sale proprii, să nu fie sub înrâurirea unei puteri ademenitoare și ca pradă unui dușman obișnuit care îl înșeală și îi tulbură mintea printr-o mulțime de arătări
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sub înrâurirea unei puteri ademenitoare și ca pradă unui dușman obișnuit care îl înșeală și îi tulbură mintea printr-o mulțime de arătări deșarte"41. De această dată oglinda nu ajută cunoaștere ci dimpotrivă ne îndepărtează de aceasta. Multitudinea de fațete care distorsionează cunoașterea sunt reprezentate de cunoștințele diverse pe care le avem, încărcătură care în loc să ne apropie de realitate, ne îndepărtează de aceasta. Aceasta este prima observație a lui Bacon cu privire la instrumentele noastre de cunoaștere. Trebuie să acceptăm faptul că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de bază asupra acestuia. Dar ceea ce percepem și implicit ceea ce ajunge la nivelul conștiinței noastre este diferit de ceea ce se află cu adevărat în realitatea înconjurătoare. Între simțuri și percepția noastră intervine mintea, care, asemenea unei "oglinzi cu mai multe fațete", distorsionează imaginea ce vine de la simțuri. Nu ar fi grav dacă aceste erori ar exista numai în cazul cunoașterii comune, iar cunoașterea științifică ar reflecta perfect realitatea. Însă cunoașterea științifică, datorită complexității ei, pare cea mai afectată de mulțimea de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aspect social, național, politic, cultural etc. - deci reflectă probleme profund și general umane. Alte obiective; de urmărit: 1. legătura dintre temă, idee, motiv etc.; 2. circulația temei în literatura română și cea universală; 3. contribuția scriitorului la relevarea unei alte fațete a temei respective (deja abordate de alții); 4. în ce măsură este servită tema de motivul central al operei. Ideea operei literare - este o componentă de bază a operei literare; - este semnificația profundă a unei opere literare; - ideea (în sine) nu are
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
urmărit: 1. circulația unui motiv în literatura română și cea universală; 2. modul deosebit în care este abordat și dezvoltat motivul; 3. în ce măsură servește tema operei; 4. contribuția motivului la sublinierea mesajului operei; 5. contribuția scriitorului la clasificarea unei alte fațete a motivului (deja tratat de alții); 6. legătura dintre motiv, temă și idee. Simbolul literar - este apropiat figurilor de stil; substituie o realitate prin semnul altei realități, pe baza unei analogii; analogia presupune pentru cititor un anumit grad de cultură
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
primul și singurul studiu monografic, până acum, despre una dintre personalitățile culturii și rezistenței românești anticomuniste este prefațată de un text exemplar al Profesorului Mircea Nicolau, unul dintre elevii lui Nae Ionescu, Un om printre oameni ce încearcă să reveleze fațeta esențială a omeniei (G. Racoveanu) lui George Manu, interpretând foarte bine rolul major al savantului român în contextul postbelic al constituirii Mișcării Naționale de Rezistență Anticomunistă. Această monografie esențială realizată de Gheorghe Jijie abordează multiplele aspecte definitorii ale savantului și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
În acest caz, atitudinile elitelor și cele ale maselor sunt incompatibile, așa cum se deduce din cercetări și studii: la fel de inconsistente pot fi atitudinile și comportamentele. În plus, factorii care împiedică transpunerea atitudinilor în comportamente sunt elemente importante care au multe fațete și care merită o analiză empirică atentă 33. Sondajele de opinie sunt într-adevăr mijlocul cel mai simplu pentru a verifica existența consensului sau al acceptării regulilor democratice. De asemenea, este utilă analiza absenței sau prezenței unor comportamente negative, cum
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
bogății fabuloase. Au cumpărat case în care nu locuiește nimeni și care practic nu folosesc la nimic. Și-au cumpărat produse de lux , produse de care practic nici un om nu are nevoie ci reprezintă manifestarea orgoliului primitiv, reprezintă una din fațetele prostiei omenești. Și-au aranjat conturi grase în străinătate care, fie vor rămîne pe veci uitate în băncile respective, fie vor fi ,,tocate” de vreun neisprăvit de urmaș care, primind bani nemunciți, bineînțeles că își va bate joc de ei
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
la eficiența muncii didactice. Printre studenții ei, care s-au afirmat pe teren artistic cităm: Al. Zirra, Mihail Jora, Constantin Baciu, Mihail Gr. Poslușnicu, C. Constantinescu, D.D. Botez, Florica Dimitriu, Mansi Barberis, Rodica Șuțu, Teodor Lupu și alții. O altă fațetă a activității sale este cea de dirijor. A organizat și condus ansamblul coral al Conservatorului ieșean, a dirijat corul de la biserica Banu și de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei etc. Astfel, Florica Musicescu (1887-1969), profesoară vestită de pian la Conservatorul din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
superioare ale corpului apofizele semilunare. A zecea vertebră dorsală prezintă o sinaură fațetă articulară în partea superioară a fețelor laterale ale corpului vertebral. A unsprezecea și a douăsprezecea vertebră toracală. Aceste vertebre nu prezintă pe fețele anterioare ale apofizelor transverse fațete articulare pentru tuberozitățile coastelor; în schimb prezintă pe fețele laterale ale corpului o sinaură fațetă articulară pentru capul coastelor. A cincea vertebră lombară prezintă apofize articulare inferioare plane. înălțimea corpului vertebral este mult mai mare în partea anterioară față de partea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
partea superioară a fețelor laterale ale corpului vertebral. A unsprezecea și a douăsprezecea vertebră toracală. Aceste vertebre nu prezintă pe fețele anterioare ale apofizelor transverse fațete articulare pentru tuberozitățile coastelor; în schimb prezintă pe fețele laterale ale corpului o sinaură fațetă articulară pentru capul coastelor. A cincea vertebră lombară prezintă apofize articulare inferioare plane. înălțimea corpului vertebral este mult mai mare în partea anterioară față de partea posterioară. Vertebra a Vlll-a toracală 1. Proces transvers 2. Suprafață articulară pentru coaste 3. Proces
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
canalului sacrat; - posterior față de orificiul sacrat: se află extremitatea superioară a crestei sacrate; -apofizele articulare superioare sunt sub forma a două ridicături verticale ce privesc înapoi și înăuntru. Vârful sacrumului (apex ossis sacri) este format : - în partea anterioară de o fațetă eliptică pentru articularea cu baza coccisului; -în partea posterioară se observă orificiul inferior al canalului sacrat - hiatusul sacrat; - ramurile de bifurcație ale crestei sacrate, coarnele sacrate, se articulează cu cele corespondente de la nivelul coccisului. Osul sacrum este străbătut în toată
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
feței anterioare, care este concavă, cât și la nivelul celei posterioare, convexe, se distina o serie de linii transversale care reprezintă locul de sudură a celor patru sau cinci vertebre care formează coccisul. Baza coccisului prezintă pe linia mediană o fațetă eliptică destinată să se articuleze cu vârful osului sacrum. înapoia acestei fațete, la dreapta și la stânaa liniei mediane, se văd două colonete osoase verticale - coarnele coccisului (cornu cocuaem), precum și două prelunairi laterale - unahiurile laterale ale coccisului. Coloana vertebrală în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se distina o serie de linii transversale care reprezintă locul de sudură a celor patru sau cinci vertebre care formează coccisul. Baza coccisului prezintă pe linia mediană o fațetă eliptică destinată să se articuleze cu vârful osului sacrum. înapoia acestei fațete, la dreapta și la stânaa liniei mediane, se văd două colonete osoase verticale - coarnele coccisului (cornu cocuaem), precum și două prelunairi laterale - unahiurile laterale ale coccisului. Coloana vertebrală în ansamblu (Fiaura 19) Lunaimea medie a coloanei vertebrale este de 73 cm
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alta infero-intern. în porțiunea mijlocie a feței supero-externe se descrie ruaozitatea pentru inserția mușchiului mare dințat. COASTELE a Xl-a și a Xll-a Aceste coaste sunt aproape drepte și se articulează numai cu câte o vertebră. Capul lor prezintă numai o fațetă articulară. Cele două coaste nu prezintă nici tuberozitățile prin care ar putea să se articuleze cu vertebrele toracale. Coasta a 12-a este mai scurtă și nu prezintă șanțul subcostal. TORACELE ÎN GENERAL Toracele osos reprezintă o cutie osoasă de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]