2,882 matches
-
pentru aprecierea înclinațiilor ideologice sau estetice ale narațiunii. Astfel, aceeași componentă narativă este denumită de Bal actor la nivelul fabulei, personaj la nivelul povestirii și vorbitor la nivelul textului narativ. Vorbitorii pot sau nu pot juca un rol la nivelul fabulei. Așadar, "conținutul" textului narativ este o serie de evenimente legate, cauzate sau trăite de actori, prezentate într-o manieră anume. Autoarea nu încetează să sublinieze că interpretările unui text sînt doar propuneri într-o serie mereu deschisă, dar că sistemul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fost binevenită. Restul capitolului prezintă nivelurile narative realizate prin tehnica înglobării unor povestiri întregi (în cazul povestirilor-în-povestire) sau a unor fragmente narative expuse de diverse personaje care devin astfel naratori secundari. Ea analizează în detaliu diversele funcții ale înglobării unor fabule secundare: de explicare, de paralelism, de determinare și repercusiunile acestora asupra așteptării cititorilor. Un comentariu deosebit de interesant se concentrează asupra textului-oglindă, folosit în tehnica "mise en abîme" cu funcție anticipativă sau retrospectivă. Mieke Bal mărturisește că a exclus în mod
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Boucher) sînt mostre de analiză textuală naratologică de mare subtilitate. Capitolul 2 discută povestirea văzută ca cel de al doilea nivel al operei narative cu părțile sale componente, pe care autoarea le numește aspecte, pentru a le distinge de elementele fabulei și de cuvintele textului. Bal identifică următoarele aspecte: organizarea temporală a evenimentelor, ritmul, frecvența, personajul, locul / spațiul și focalizarea. Povestirea este rezultatul unei activități de organizare și ordonare a materialului conținut de fabulă, unde principiul ordonator este imaginația. De aceea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aspecte, pentru a le distinge de elementele fabulei și de cuvintele textului. Bal identifică următoarele aspecte: organizarea temporală a evenimentelor, ritmul, frecvența, personajul, locul / spațiul și focalizarea. Povestirea este rezultatul unei activități de organizare și ordonare a materialului conținut de fabulă, unde principiul ordonator este imaginația. De aceea aceeași fabulă se poate materializa, poate fi spusă în diverse texte narative, unele de succes și altele nu. În acest sens anumite romane par să reprezinte o provocare pentru regizori. Pentru a da
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de cuvintele textului. Bal identifică următoarele aspecte: organizarea temporală a evenimentelor, ritmul, frecvența, personajul, locul / spațiul și focalizarea. Povestirea este rezultatul unei activități de organizare și ordonare a materialului conținut de fabulă, unde principiul ordonator este imaginația. De aceea aceeași fabulă se poate materializa, poate fi spusă în diverse texte narative, unele de succes și altele nu. În acest sens anumite romane par să reprezinte o provocare pentru regizori. Pentru a da numai un exemplu, romanul Mîndrie și prejudecată de Jane
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
romanești exemplificate atît din literatura secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cît și din romanul modernist și postmodernist. Mieke Bal subliniază dubla liniaritate a textului narativ: cea lingvistică a succesiunii de fraze și cea a evenimentelor de la nivelul fabulei. Întreruperea acestei liniarități este un mijloc de subliniere, de intensificare a lecturii și, astfel, de realizare a unor efecte estetice sau psihice. Naratologia propune o clasificare a acestor devieri pentru înțelegerea efectelor, nu pentru evaluarea lor. Ca și Genette, ea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
astfel, de realizare a unor efecte estetice sau psihice. Naratologia propune o clasificare a acestor devieri pentru înțelegerea efectelor, nu pentru evaluarea lor. Ca și Genette, ea denumește anacronii aceste devieri cronologice care apar la nivelul povestirii în comparație cu cel al fabulei. Dar spre deosebire de termenii grecești analepsis și prolepsis propuși de Genette pentru menționarea unor evenimente trecute, respectiv viitoare, față de prezentul povestirii, Bal utilizează termenii mai puțin pretențioși de retroversie și anticipație. Exemplele comentate ilustrează funcția explicativă sau cauzală a evenimentelor povestite
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
retroversii sau retroversia în interiorul unei anticipații. Ritmul narativ este cel de al doilea aspect legat de temporalitate pe care Bal îl discută preluînd conceptele elaborate de Percy Lubbock și Günter Müller. Ritmul rezultat al raportului dintre timpul evenimentului la nivelul fabulei și spațiul din text, exprimat în rînduri sau pagini consacrate lui în povestire acoperă o varietate de posibilități precum elipsa, sumarul narativ, scena, ralenti-ul, pauza, prin care unele evenimente (cele semnificative) sînt scoase în prim plan, iar altele din contră
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sînt dispuse în plan secund sau chiar ignorate. Mieke Bal relevă subtilitatea și aspectul novator al mînuirii ritmului de către Proust, a cărui operă a făcut și obiectul analizei spiritului critic pătrunzător al lui Genette. Frecvența, relația numerică dintre evenimentele din fabulă și cele din povestire, este cel de al treilea aspect ce ține de ordonarea evenimentelor la nivelul povestirii, în care repetiția și iterația sînt modalitățile de subliniere sau estompare a evenimentului individual. Personajul este prezentat ca un aspect cheie al
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
al treilea aspect ce ține de ordonarea evenimentelor la nivelul povestirii, în care repetiția și iterația sînt modalitățile de subliniere sau estompare a evenimentului individual. Personajul este prezentat ca un aspect cheie al povestirii, deosebindu-se de actorul de la nivelul fabulei prin figura sa antropomorfică și prin individualizarea sa. Bal insistă asupra erorii de a trata personajele ca oameni cu existență reală din cauza trăsăturilor psihice pe care le pot avea în comun cu ei, scăpîndu-se din vedere faptul că investigația critică
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sau poate fi înfierat ca laș) sau povestirea poate prezenta diverse puncte de vedere lăsînd valorizarea finală la aprecierea cititorului. Spațiul este următorul aspect al povestirii inclus în tratatul lui Mieke Bal, el fiind corespondentul elementului loc / locație de la nivelul fabulei. Spațiul este așadar locul pus în relație cu percepția lui așa cum apare în povestire, adică este "un loc practicat", după cum îl definește Michel de Certeau. Autoarea socotește că simțul vizual, cel auditiv și cel tactil sînt cel mai des implicate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cazul construirii imaginii personajului, decelînd determinări ce se acumulează, repetiții, transformări și relații între diversele spații în raport cu cadrul de referință personal. Bal distinge două tipuri de spațiu: spațiul cadru (pasiv) și spațiul tematizat (care joacă un rol activ la nivelul fabulei). Autoarea face interesante referiri la corelarea unor anumite spații cu activități masculine sau feminine, precum și cu genurile literare genul epic cultivă un protagonist masculin, pe cînd cel liric este de obicei asociat cu o figură feminină. Bal analizează în amănunt
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
perceperea acțiunilor înfăptuite și a stărilor trăite de personaje în anumite determinări temporale și spațiale. Focalizarea e un proces ce implică un subiect și un obiect, fiind relația dintre agentul care vede și ceea ce e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă, Bal distinge, ca și în cazul naratorilor, focalizatori externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
agentul care vede și ceea ce e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă, Bal distinge, ca și în cazul naratorilor, focalizatori externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de Henry James. Cînd se oprește asupra obiectului focalizat, Bal îi cere naratologului să nu scape din vedere atitudinea focalizatorului față de obiectul percepției (ce apare sub formă de descriere
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a focalizării, ce realizează prin distanțare sau apropiere de personaj un control al poziției cititorului, care se traduce în simpatie sau antipatie. Astfel naratologia recentă se referă la cititorul poziționat și la poziționalitate. Ultimul capitol al tratatului se ocupă de fabulă, materialul narativ format dintr-un șir de evenimente dispuse cronologic, cauzate sau trăite de un număr de actori într-un anumit context locațional. Bal dezbate mai întîi cele două premise de la care se poate porni pentru a demonstra postulatul lui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
narativitatea. Prima premisă o reprezintă corespondența dintre structura lingvistică a frazei și întregul text narativ, iar cea de a doua corespondența structurală dintre șirurile de acțiuni înfăptuite de oamenii reali în viața cotidiană și trăirile imaginare ale actorilor dintr-o fabulă, adică premisa realistă a logicii evenimentelor. Atitudinea lui Bal față de principiile și instrumentele structuraliste este lipsită de absolutism; din contră, este flexibilă, autoarea fiind înclinată spre pluralism și relativism. Extrem de interesantă ni se pare aplicarea metodei sale de analiză naratologică
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fecioară, concubină, prostituată", bazată pe proiectarea unor mentalități și aspecte culturale moderne aspura unor realități și valori culturale arhaice diferite. Bal atrage astfel atenția asupra utilității interacțiunii dintre naratologie și antropologie în înțelegerea alterității. Bal discută deci pe rînd elementele fabulei evenimentele, actorii, timpul și locul sau locația -, ceea ce comportă un nivel mai abstract față de cel al povestirii. Pentru analiza înlănțuirii evenimentelor, ea preia modelul logic al lui Claude Bremond, la care adaugă însă alte posibilități de clasificare. Cînd discută actorii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
unei opere narative. Deși aceste elemente au fost deja discutate ca aspecte la nivelul povestirii, Bal repetă trăsăturile generale de bază introducînd noi clasificări cerute de nivelul mai înalt de abstractizare. Exemple ar fi corelarea dintre cele două tipuri de fabulă de criză și de evoluție cu consecințele tratării dimensiunii temporale și cu valorizării arhetipale ale unor locații precum exterior / interior, accesibil / inaccesibil, rural / citadin, apropiat / îndepărtat, munte / șes, la care adaugă conotațiile sociale și ideologice ale unor locuri precum bucătărie
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un instrument euristic ce atrage atenția către așteptările cu care cititorii prelucrează narațiunea. În consecință, am inversat ordinea în care am prezentat cele trei nivele fabula, povestirea textul în condițiile anterioare. Prin intermediul textului cititorul are acces la povestire, a cărei fabulă este o urmă mnezică ce rămîne cu cititorul după terminarea lecturii. "Remarcile și sursele" de la sfîrșitul fiecărui capitol sînt o noutate absolută în această ediție. 1997 Introducere Naratologia este teoria narațiunilor, a textelor narative, a imaginilor, a spectacolelor, a evenimentelor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
carte le-am adoptat totuși pe acestea: un text narativ este un text în care un agent relatează ("spune") o poveste cu anumite mijloace, cum ar fi limbajul, imaginile, sunetul, clădirile, sau o combinație a acestora. O povestire este o fabulă prezentată într-o anumită manieră. O fabulă este o serie de întîmplări, înlănțuite logic și cronologic, cauzate sau trăite de către actori. Un eveniment este trecerea de la o stare la alta. Actorii sînt agenți care săvîrșesc acțiuni; ei nu sînt neapărat
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un text narativ este un text în care un agent relatează ("spune") o poveste cu anumite mijloace, cum ar fi limbajul, imaginile, sunetul, clădirile, sau o combinație a acestora. O povestire este o fabulă prezentată într-o anumită manieră. O fabulă este o serie de întîmplări, înlănțuite logic și cronologic, cauzate sau trăite de către actori. Un eveniment este trecerea de la o stare la alta. Actorii sînt agenți care săvîrșesc acțiuni; ei nu sînt neapărat ființe umane. A acționa înseamnă aici a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu pe natura sa lingvistică, ci pe capacitatea lui de a structura; pentru a nu pierde aceasta din vedere, îl voi folosi ca sinonim al "artefactului". Exemplul lui Tom Degețel poate fi ilustrativ și în următoarea distincție, dintre povestire și fabulă. Această distincție se bazează pe diferența dintre succesiunea evenimentelor și felul în care sînt prezentate aceste evenimente. Această diferență constă nu doar în limbajul folosit. Deși au parcurs texte diferite, cititorii lui Tom Degețel cad ușor de acord asupra cui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
-și fac scupule cînd Tom schimbă coroanele astfel încît uriașul să-i mănînce, fără să vrea, pe propriii lui copii totul, ca Tom să-i înfrîngă dușmanul. De fapt, cititorii sînt chiar încîntați de acest șiretlic. În mod evident, această fabulă destul de crudă e prezentată într-o asemenea manieră în toate textele, încît cititorii sînt gata să sacrifice un grup de copii pentru un altul. Cînd Tom Degețel este povestită într-un alt sistem de semne într-un film, de exemplu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
manieră în toate textele, încît cititorii sînt gata să sacrifice un grup de copii pentru un altul. Cînd Tom Degețel este povestită într-un alt sistem de semne într-un film, de exemplu se observă aceleași reacții, ceea ce demonstrează că fabula suportă ceva ce nu este exclusiv legat de limbaj. Aceste definiții sugerează că o distincție între cele trei straturi text, povestire, fabulă este o bază întemeiată pentru un studiu mai aprofundat al textelor narative. Această distincție este punctul de plecare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
într-un alt sistem de semne într-un film, de exemplu se observă aceleași reacții, ceea ce demonstrează că fabula suportă ceva ce nu este exclusiv legat de limbaj. Aceste definiții sugerează că o distincție între cele trei straturi text, povestire, fabulă este o bază întemeiată pentru un studiu mai aprofundat al textelor narative. Această distincție este punctul de plecare pentru teoria textelor narative prezentată aici, și poartă cu sine presupunerea că aceste trei straturi ar putea fi analizate separat. Nu înseamnă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]