4,085 matches
-
colaborare cu Ioana Popescu), București, 1999; Surâsul lui Hary (în colaborare cu Carmen Huluță), București, 1999; Experimentul Zaica, București, 2000; O viață, un destin, o icoană (în colaborare cu Ioana Popescu și Raluca Alexandrescu), București, 2000; Lecții cu povești despre facerea lumii, București, 2000; Talmeș balmeș de etnologie și multe altele. Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, București, 2001. Antologii: Ne-a luat valul, București, 1990 (în colaborare); Vom muri și vom fi liberi, București, 1990 (în colaborare); Povestea Elisabetei
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
datorată unui reprezentant remarcabil al sociopsihologiei românești, profesorul Adrian Neculau, În care ni se propune o radiografiere a identităților de tot felul, generate, Întreținute, perturbate În contextul evoluției comunismului În România. Meritul este cu atât mai mare cu cât „chinul facerii” s-a prelungit mai mult, datorită decantărilor tematice și valorice, dar și rezultantului final, o inedită cheie de Înțelegere a perioadei amintite. S-a scris și se scrie mult despre perioada comunistă. Abordarea acestei perioade se face În multe feluri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
visul e „singura REALITATE - pe care nimeni nu ne-o poate fura”, „numai în cupa nesfârșită a visului încape TOTUL”. Totuși, prozopoemele lui P. nu fac loc dicteului automat, autorul recurgând programatic la analiza lucidă a realului și căutând în facerea poemului - uneori plin de imagini halucinatorii, populate de figuri ale inconștientului - sensul poeziei: poetul e un „secretar al inconștientului”, fantasmele lui sunt expresii ale „subteranei” ființei, iar poezia trebuie să fie un vis trăit. Chiar receptarea poeziei trebuie să se
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
dintre mediile amintite (Legenden față de Sagen), limba română le numește pe toate, nediferențiat, legende, oglindind o realitate specifică: întrepătrunderea curentă a nivelului scris cu cel oral. Grăitoare pentru aceste întrepătrunderi sunt chiar textele comentate, reunite și grupate în capitole despre Facerea lumii, Legende la Vechiul Testament, Legende la Noul Testament, Sfinți canonici și apocrifi, Între legendă și basme. „Deosebit de dificil este să stabilești pentru România hotarul dintre povestea orală religioasă (germ. religiöse Sage) și narațiunea scrisă (germ. Legende)”, se remarcă în postfața la
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
această alegere impusă de mecanismele tranziției, șansele de supraviețuire socială și economică sunt aproape nule. Așa cum clasa socială s-a retras fără zgomot de pe scena istorică a tranziției, tot astfel piața economică și a muncii au consacrat individualizarea și stimulează facerea și desfacerea de rețele sociale. Individul se confruntă singur cu istoria propriei vieți, întrucât a pierdut sprijinul organizațiilor și comunităților care îi asigurau un loc de muncă și chiar îl forțau să-l adopte. Acum i se oferă cursuri de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lume, alături de euharistie și doxologie. Sfinții își interiorizează soarta lumii întregi. Precum Avraam, sfinții Îl întreabă pe Dumnezeu: „Pierde-vei, oare, pe cel drept ca și pe cel păcătos, încât să se întâmple celui drept ce se întâmplă celui nelegiuit?” (Facerea 18, 23). În rugăciunile oamenilor lui Dumnezeu, lumea încetează să mai fie o entitate anonimă, fără carte de identitate. Lumea pentru care sfinții se roagă este întregul Adam, nenorocit și străin de cunoașterea lui Dumnezeu, blestemat în suferință și uitare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trebuie să se întâmple curând”) ne avertizează deja asupra caracterului profetic al descoperirii lui Ioan. Totuși, descoperirea merge dincolo de această cauzalitate datorită unei imanențe radicale. Ioan primește vizita Îngerului Domnului, Cel care l-a chemat pe Avram în ținutul Moria (Facerea 22) și S-a luptat cu Iacov în puterea nopții (Facerea 32, 24-32), Cel care ardea precum para de foc în rugul nemistuit al lui Moise (Exodul 3, 2), Cel care „mergea înaintea taberei fiilor lui Israel” (Exodul 14). În
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al descoperirii lui Ioan. Totuși, descoperirea merge dincolo de această cauzalitate datorită unei imanențe radicale. Ioan primește vizita Îngerului Domnului, Cel care l-a chemat pe Avram în ținutul Moria (Facerea 22) și S-a luptat cu Iacov în puterea nopții (Facerea 32, 24-32), Cel care ardea precum para de foc în rugul nemistuit al lui Moise (Exodul 3, 2), Cel care „mergea înaintea taberei fiilor lui Israel” (Exodul 14). În sfârșit, mărturia lui Ioan este deplină: el vorbește despre „cele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
decât o simplă întoarcere la epistemologia „slabă” a adevărului „non-manifest” (K. Popper). Citită în cheia revelației, logica comprehensiunii intersubiective dezvăluie ceva esențial pentru raportul infinit deschis dintre om și Creatorul care, în Eden, a blestemat singurătatea lui Adam. De ce, prin facerea Evei, Dumnezeu a făcut posibil dialogul înaintea căderii? Cum am putea diferenția între limbajul protopărinților cu Dumnezeu și, firește, limba folosită între ei? Era lumea paradisiacă guvernată de cunoașterea nemijlocită? Avea Adam o înțelegere lipsită de efortul interpretării? Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cei din iad îi înviezi (exanistas)?” (Starea I, 2). Intensitatea acestei nerăbdări cunoaște un crescendo în care entuziasmul intersectează bucuria. După lectura epistolei pauline în Liturghia Sâmbetei Mari, credincioșii imploră eliberarea pascală: „Scoală-Te Doamne (anasta o Theos), judecă pământul (Facerea 18, 25), căci vei avea moștenire între neamuri”. Perspectiva pascală a reprezentării Patimii nu lipsește nici din registrul iconografic. Culoarea trupului lui Iisus, el însuși de o surprinzătoare integritate, nu șochează prin albul cadaveric al tablourilor renascentiste. Domnul adormit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
I. Jipa, Primăvara de H. Zincă, La Taliane de Traian Coșovei, a căror bibliografie critică o dăm În nota 46. Tot acolo și o mini-bibliografie (M. Novicov, Vera Călin, Cornel Regman, Anton Petrescu) despre Mitrea Cocor de M.Sadoveanu. POETICE FACERI LA 1950 O avalanșă de poezii se rostogolește din multele și harnicele ateliere lirice, oprindu-se În coloanele generoase ale gazetelor literare; care și ele se Înmulțesc, devenind adevărate pepiniere ale creativității artistice, Întărind, cu noi oșteni și noi arme
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se formeze. (Ă). Accentul principal cade cu justețe, la Început, pe lupta Îndârjită a clasei muncitoare, ca treaba să Înceapă, să meargă bine, să fie cum se spune „pusă pe roate”. (Ă). O astfel de construcție gigantică seamănă cu legendara facere a lumiiă Și aici, pe locul gol, Începe ca printr-o voință demiurgică agitația vieții. (Ă). Drum fără pulbere e tocmai istoria unei astfel de noi geneze: La Început a fost pustiul se intitulează primul capitol. (Ă). Petru Dumitriu s-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
exemplu: Dan Deșliu Proza Cititorii - O altă instanță Bătălia pentru nuvelă Prozatorul exemplu: Petru Dumitriu Spiritul de partid În critica literară Note și comentarii 1950 Două aniversări Proza - vedere generală Cazul „Ana Roșculeț” Naturalismul - dușmanul realismului socialist Proza actualității Poetiee faceri la 1950 Formalism și militantism Succesele poeziei Certaclul - pepinieră de talente Despre literatura pentru copii Despre fasonarea moștenirii literare Stalinismul În lingvistică Note și comentarii 1951 Combaterea proletcultismului Valabil și eficient În poezie Un poet controversat Contestarea poeziei eului Proza
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
colaborare cu Dan Constantinescu și Ioanichie Olteanu); Victor Hugo, Pedepsele, pref. Ion Bălu, București, 1996; Flavius Josephus, Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1997 (în colaborare cu Gheneli Wolf), Antichități iudaice, vol. I: Cărțile I-X. De la facerea lumii până la captivitatea babiloniană, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999, vol. II: Cărțile XI-XX. De la refacerea Templului până la răscoala împotriva lui Nero, București, 2001; Philon din Alexandria, Viața lui Moise, pref. Alexandru Barnea, București, 2003; Poeme mistice ale Antichității, București, 2003
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
forțez. Am anumite idei în legătură cu titlurile. Nu trebuie să fie niciodată provocatoare pe față și nici să spună ceva despre crimă. Trebuie să fie mai degrabă indirecte și neutre, însă ordinea cuvintelor trebuie să fie puțin neobișnuită”), fie de chinurile facerii propriu-zise a cărții („Încerc cu disperare să închei The Little Sister și, dacă mi-aș aduna toate puterile, ar trebui să am curând o variantă încheiată. Problema e că nu am în ea nimic altceva decât stil și dialog și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
său este eminamente pozitiv în structurarea vieții psihice, ca și în instaurarea de moduri relaționale. Proces de separare, clivajul inaugurează demarcația dintre un aparat psihic diferențiat și primele relații obiectuale marcate de ambivalență. Să amintim aici că, descriind originea lumii, Facerea începe cu separarea primordială, aceea a pământului de ape. Așa cum subliniază Laplanche și Pontalis (1967), clivajul nu este la drept vorbind o simplă apărare, ci mai degrabă o modalitate de a asigura coexistența a două procedee de apărare. Acest fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Președintă, Alexandrina Gr. Cantacuzino Calendarul din 13 august 1932. 23TC "23" Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientătc " Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientă" ș...ț Problema generației conștiente mai are încă și o altă latură. Actul facerii este fără îndoială unul din cele mai sublime acte fiziologice; el se execută într-un mod și printr-un mecanism, față de care mintea omenească rămâne uluită. Totuși, facerea nu e întotdeauna un act inofensiv. Las la o parte facerile grele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ț Problema generației conștiente mai are încă și o altă latură. Actul facerii este fără îndoială unul din cele mai sublime acte fiziologice; el se execută într-un mod și printr-un mecanism, față de care mintea omenească rămâne uluită. Totuși, facerea nu e întotdeauna un act inofensiv. Las la o parte facerile grele, anormale, care pricinuiesc femeilor enorme suferinți și uneori chiar moartea. Dar trecând peste aceste suferinți și pericole, chiar facerile normale des repetate uzează femeia, o îmbătrânesc înainte de vreme
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Actul facerii este fără îndoială unul din cele mai sublime acte fiziologice; el se execută într-un mod și printr-un mecanism, față de care mintea omenească rămâne uluită. Totuși, facerea nu e întotdeauna un act inofensiv. Las la o parte facerile grele, anormale, care pricinuiesc femeilor enorme suferinți și uneori chiar moartea. Dar trecând peste aceste suferinți și pericole, chiar facerile normale des repetate uzează femeia, o îmbătrânesc înainte de vreme, îi sleiesc puterile, prin alăptare, și foarte deseori o îmbolnăvesc. Morala
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un mecanism, față de care mintea omenească rămâne uluită. Totuși, facerea nu e întotdeauna un act inofensiv. Las la o parte facerile grele, anormale, care pricinuiesc femeilor enorme suferinți și uneori chiar moartea. Dar trecând peste aceste suferinți și pericole, chiar facerile normale des repetate uzează femeia, o îmbătrânesc înainte de vreme, îi sleiesc puterile, prin alăptare, și foarte deseori o îmbolnăvesc. Morala care condamnă o femeie ce refuză să facă mulți copii, pentru motivul că nu vrea să sufere, e o morală
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
îmbărbătare surorilor lor necunoscute din regiunile în suferință, asigurându-le că dragostea lor de mamă o împărtășesc și copilașului venit în casa lor pentru a-și salva viața. Strădania femeilor pentru colectarea de materiale și alimente, prelucrarea materialelor în clăci, facerea pachetelor, expedierea lor, însoțirea trenurilor ca și a vagoanelor care transportă hrană și îmbrăcăminte, toate acestea au fost și sunt făcute cu toată inima. Au fost femei care au făcut 30 zile continuu în tren însoțind transporturi de copii. Altele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reprezintă, în totalitatea ei, una din cele mai înalte expresii artistice ale luptei ideologice pentru mai binele poporului din poezia noastră actuală, sortită unei virtuți prelungite prin chiar faptul de a fi fost văzut în patria incoruptibilă a artei”. POETICE FACERI: 1950 -1953 Nicolae ȚAȚOMIR. - 3 Decembrie. În: Iașul Nou, nr.7, nov. 1950 Trei Decembre. Soare. Fulgi sglobii... Ziua asta tare dragă mi-i! Cum să-mi fie dragă de pe-acum: Stai și-ascultă pentru ce și cum.. (...) Patruzeci
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii Aspecte ale poeziei Comandă socială - poezie de dragoste Poezia debutanților. Alte profiluri lirice Poetice faceri Critica și istoria literară Reportajul literar: 1949-1953 Sămânță și rod Note și comentarii Indice de nume FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ana selejan-literatura in totalitarism.doc PAGE 56
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vizitei sale aici, la Washington, era zâmbitor-misterios, dar ideea era că nu va merge spre candidatura prezidențială. Nu vreau să caut dedesubturi oculte În jocuri, Însă unul dintre elementele clare ale perioadei Constantinescu este rolul excesiv al Palatului Cotroceni În facerea și desfacerea guvernului. Mugur Isărescu nu și-a publicat memoriile, dar Victor Ciorbea a spus, cel puțin În discuțiile cu mine, lucruri foarte precise privind lipsa de comunicare cu Palatul Cotroceni și felul În care era foarte des scurtcircuitat din
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
sociologului, alienarea vieții conștiente și reducerea ei la un singur nivel, ceea ce a creat pentru primul secol postrenascentist o lume nouă: aceea a inconștientului, în care scena, eliberată de arhetipurile conștiinței individuale, este pregătită să îmbrățișeze arhetipurile inconștientului colectiv. Chinurile facerii Evului Mediu - spune Schaeffer - s-au caracterizat printr-un reviriment al vieții culturale și, în același timp, o trezită pietate. Spre sfârșitul acestei perioade, când distorsiunile doctrinei biblice s-au întețit, „gândirea europeană va fi divizată în două linii, ambele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]