3,990 matches
-
amândoi, Și mi-i calul dintr-o marți Nu duce necununați, Mi-i calul de Vinerea Nu ne trece Dunărea. 229 F... -ți legea, cuc nebun, Vara vii, vara te duci, Mă mir iarna ce mănânci. - Ia! mănânc muguri de fag, Beu apă de pe sfîrlag Și cânt codrului cu drag. - Ți-am plătit să-mi cânți un an, Nu mi-ai cântat nici de-un ban, Căci tu vii la Sânziene Și pleci la mijlocul verii 230 Cîtu-i codru de frumos Tot
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
apă să mă scald, Mă dusei la lacul sec Era gata să mă'nnec. 298 Toate trec, toate se duc. Toate fetele se duc Până la frunza de nuc, 253 {EminescuOpVI 254} Numai eu abia mă trag La frunza verde de fag. 299 Pentru ochi ca murele Ocolii pădurile, Pentru sprincene-mbinate Mersei țara jumătate. 300 Săracu badea Ion Unde-a fi când a-nsera Pe-a cui mână s-a culca? Culce-se pe-a cui a vrea Că eu nu-i mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a cui a vrea Că eu nu-i mai trag grija. 301 De s-ar lua câți se țin N-ar mai fi frunză pe spin, De s-ar lua câți s-au dragi N-ar mai fi frunză pe fagi. 302 Cine trece ulița? Mândra, țucu-i gurița, Cu cârpa ca vișina, Mie-mi rupe inima. 303 Știu că dracu și-o văzut: Grădină fără cărări, Dragoste făr-de mustrări, Grădină fără pîrlaz, Dragoste făr-de năcaz. 304 Hopa, hopa, Ce-o zis
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a ei urâtă matcă) - Trageți toate clopotele În toate sătuțele, C-a perit fata fecioară 263 {EminescuOpVI 264} Pentru-un pic de gurișoară Să meargă vestea prin țară. 340 Foaie verde ruptă-n cinci, Plinu-i codrul de voinici, La tot fagul câte cinci, Iar la fagul cel mai mare Zace badiul de lingoare Cu mândruța la picioare, Ce-l tot roagă să se scoale. -Mori, bădiță, ori te scoală, Nu-mi mai da și mie boală, Că de când te cot mereu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
toate clopotele În toate sătuțele, C-a perit fata fecioară 263 {EminescuOpVI 264} Pentru-un pic de gurișoară Să meargă vestea prin țară. 340 Foaie verde ruptă-n cinci, Plinu-i codrul de voinici, La tot fagul câte cinci, Iar la fagul cel mai mare Zace badiul de lingoare Cu mândruța la picioare, Ce-l tot roagă să se scoale. -Mori, bădiță, ori te scoală, Nu-mi mai da și mie boală, Că de când te cot mereu Știe Domnul Dumnezeu; De când stai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai mare Zace badiul de lingoare Cu mândruța la picioare, Ce-l tot roagă să se scoale. -Mori, bădiță, ori te scoală, Nu-mi mai da și mie boală, Că de când te cot mereu Știe Domnul Dumnezeu; De când stai sub fag culcat M-am urât, m-am săturat Paturile așternând, Perinele tot mutând Când la cap, când la picioare, Când la umbră, când la soare. - Mândro, mândrulița mea, Eu atuncea m-oi scula Când tu mie mi-i aduce: Apă rece
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Mă-sa-ncepe a jura, Soarele-a se-ntuneca, Luna-n sânge a se schimba Și pămîntu a tremura. - Vezi, copilă, fapta ta Prăpădi pe maică-ta. {EminescuOpVI 270} {EminescuOpVI 271} {EminescuOpVI 272} {EminescuOpVI 273} BASMUL LUI ARGHIR Frunză verde fag, Dorule sărac, Lăutar pribeag, Vin, de-mi zi cu drag, Vin de-mi zi să-nșir Tot din fir în fir, Basmul lui Arghir, Cel cu păr de fir Singur să mă mir. Fost-a când a fost Că de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mititel, Să-mi ascult un ceas la el. Frunză verde Șoralea, Mândra din grai îmi grăia: - Bucuros că ți-aș cânta Dar mi-i portul femeiesc Și mi-i glasul voinicesc. Când oi prinde a cânta Munții s-or cutremura, Fagii mari s-or legăna, Pietrele s-or despica, Apele s-or turbura, Fântâna din Peșterea... 275 {EminescuOpVI 276} Potera ne-a auzi, Înainte ne-a eși, Că-i o matcă de voinici Peste patruzeci și cinci, Și-i o matcă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
or tăia, Ce haznă Viță-i avea? - Nu te teme, mândra mea, Pînă-i fi pe mâna mea, C-oi fi eu de te-oi ține - Cântă, mândră, cântecul Că mi-i drag ca sufletul. Mîndra-ncepe a cânta, Munții se cutremura, Fagii mari se legăna, Pietrele se despica, Apele se turbura, Fântâna din Peșterea. Și potera i-auzia Înainte li eșia Și din grai așa grăia: - Alei, Viță Cătănuță, Ce ai cotat pe - aice De ne --ncurci tu florile, N-au hodină oștile
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la vânătoare Țara-n sus Despre apus, Pân juganii ne-au stătut Și potcoavele - au pierdut. Ne lăsarăm mai în jos, Mai în jos pe-un deal frumos, Alergarăm De vînarăm: Munți de brazi Cu ochi de iaz Și de fagi, Precum ni-s dragi, Cerul și cu stelele, Plai cu floricelele, Prin vâlcele Viorele, Și prin sate răsfirate Vânarăm fete minunate. Și pe la apus de soare Am ieșit în drumul mare, -Drumul mare-i pe colină Ajunserăm la fântână. Zărirăm
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
testament Tatălui meu, această dovadă a dragostei și admirației mele nețărmurite Prolog Bagdad, aprilie 2003 Mulțimea se îmbulzea și mai tare acum, de parcă ar fi simțit miros de sânge. Se năpustiră prin arcadă și greutatea lor apăsă ușile înalte, de fag până când acestea se prăbușiră. Salam înainta odată cu ei. Nu avea de ales. Făcea pur și simplu parte din monstrul în mișcare alcătuit din bărbați, femei și copii, unii chiar mai tineri decât el. Formau un animal colectiv, care scotea acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
din poliție nu răcesc. Bărbații din poliție sunt tari. Agentul Mancuso tuși, umezindu-și barbișonul. — N-ai prins pe nimeni acolo-n toaletă. Ți-aduci aminte ce ți-am spus? Acolo să stai până-mi aduci pe cineva. Am să fag bneumonie. — Ia și tu ceva-mpotriva răcelii. Pleacă de-aici și arestează-mi pe cineva. — Mătușa mea sbune că dagă rămân în glozet bot să și mor. — Mătușa ta? Un om în toată firea ca tine trebe s-asculte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cred că n-o știi: Cum se cheamă fiul cloștii? Și-am zis verde zeama poamei, Cum se cheamă fiul mamei? Vă propun ca până mâine Să numiți fiul de câine. Vă îndemn acum cu drag Să numiți fructul de fag. Aș pofti și eu un dar: Numiți fructul de stejar. V-am cerut și-acum un an: Numiți fructul de castan. Acum vorba o aduc Despre fructul cel de nuc. Nu că zic, dar vreau să spun: Care-i fructul
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
adună sarea vieții din ierburi. Mocnind subt copaci Dumnezeu se face mai mic să aibă loc ciupercile roșii să crească subt spatele lui. În sângele oilor noaptea pădurii e vis lung și greu. Pe patru vânturi adânci pătrunde somnul în fagi bătrâni. Subt scut de stânci, undeva un bălaur cu ochii întorși spre steaua polară visează lapte albastru furat din stîni. [1926] * ORAȘ VECHI Noapte. Urnirea orelor se-mplinește fără îndemn. Taci - arătătoare se-opresc suspinând pe ultimul semn. Subt porți
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
meu și să renunț la viața lenevoasă pe care o duceam. Dar, așa cum se știe, în zilele călduroase se coc cele mai spăimoase vijelii. Ceea ce s-a și adeverit. Adriano locuia într-o casă modestă în afara orașului Cividale, pierdută printre fagi și castani, în vecinătatea unei biserici cu hramul Sf. Ștefan, pe drumul care urca spre muntele ce se vedea deasupra orașului și pe culmea căruia se mai văd și astăzi rămășițele unei fortărețe romane. Acolo ducea o viață de pustnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de luminile Împrăștiate de o sferă acoperită de pătrățele mici de oglindă, care atârna de tavan, rotindu-se cu o lentoare hipnotică. Câteva clipe fu orbit de acele reflexe, dar apoi chipul tatălui său se ivi dintr-o pădure de fagi auriți de razele soarelui. Nu, nu visa: un proiector ascuns cine știe unde transmitea imagini În tehnicolor pe peretele din spate al sălii de dans. Pădurea se transformă În ocean, valurile se ridicau și coborau Încrețite de un vânt puternic. — Numai atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de sufletul oamenilor. A privit-o din toate unghiurile și cu toți ochii care i-au stat la dispoziție. A văzut-o din cameriste și croitorese, cu ochii femeilor, dar și cu ai bărbaților care jucau stos pe masa de fag, pusă special pentru ei în pavilionul cel mare, care era un fel de chioșc acoperit cu o cupolă înaltă și care făcea legătura între două corpuri de clădire, ca un fel de pod suspendat. Aici era spătăria de vară a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
la bunica să-i dau un coșuleț cu bunătăți, îi răspunde fetița. Dar unde stă bunica ta? o întreabă lupul și mai curios. Eu îi fac semn să tacă. Ea se preface că nu aude. Ea stă lângă cei doi fagi înalți din pădure, îi știți, nu? Îi știu! răspunde lupul, mângâindu-și bărbița îmblănită și plecă. Eu o trag de mână pe copilă și îi spun: Ce ai făcut? Nimic, am vrut să fiu amabilă! Hai repede până nu e
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
că, Într-o frumoasă zi de primăvară, eram În drumeție cu un grup de vreo zece-douăzeci de colegi. Dacă-mi amintesc bine, această plimbare ne ducea peste dealurile ce mărginesc malul apusean al lacului Starnberg; din loc În loc, șirurile de fagi de un verde luminos erau Întrerupte de goluri, lăsând să se vadă, la stânga și mai jos de noi, lacul care părea că se Întinde până la munții ce formau fundalul peisajului. Destul de ciudat, În timpul acelei plimbări am avut prima discuție despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
egale și splendide, zilele treceau fără vreun semn de furtună, nimic nu prevestea un sfârșit. Michel o ținea de mână; adesea, se așezau pe o bancă pe malul râului Grand Morin. Iarba de pe mal era calcinată, aproape albă; sub umbra fagilor, râul Își rostogolea la nesfârșit unduirea lichidă, de un verde Închis. Lumea exterioară Își avea legile proprii, iar aceste legi nu erau umane. 3 Pe 25 august, un control depistă În regiunea abdominală metastaze care, În mod normal, aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a fost locuită de grupuri de populații, majoritatea autohtone. Scopul fiecărei comunități era de a se stabili într-un perimetru apărat natural, care să-i ofere pe lângă siguranță și condiții prielnice traiului (soluri bogate, cursuri de apă, pășuni, păduri de fag și stejar, animale), pentru îndeplinirea ocupațiilor de bază: agricultura, creșterea animalelor, vânătoarea și pescuitul. Majoritatea acestor condiții ale mediului natural se regăsesc în Podișul Central Moldovenesc, unde în timp s-a înregistrat o densă locuire umană. Dacă plecăm de la câteva
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a Colinelor Tutovei) și caracterizată prin apariția deselor perioade de secetă. Climatul este caracterizat printr-un grad de continentalism accentuat, marcat prin contrastul temperaturii (-180 în ianuarie și + 290 în iulie). În zona sudică a podișului vegetația include pădurile de fag, iar restul este domeniul stejarilor mezofili (stejarul pedunculat, stejarul pufos), iar în sud-est apar elemente de silvostepă. 2. BAZINUL BÂRLADULUI 2.1. Noțiuni de hidrologie Suprafața de pe cuprinsul căreia se alimentează un râu sau în general un sistem hidrografic este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
separate de văi largi, dar adânci, cu diferențe de nivel, ce ating și 200m. Referitor la peisajul arboricol, acesta nu a suferit modificări față de prezent, poate doar s-a rărit, astfel că vegetația continuă să fie reprezentată prin păduri de fag, gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reprezentată prin păduri de fag, gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu, stejar pufos, arțar tătărăsc). În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine (fag și carpen), fiind specifice bazinului bârlădean, iar alta marcată de zonele de stepă și silvostepă, din est și sud-est, mai mult spre regiunea Bazinului Prutului. De altfel, pădurea constituie principala resursă naturală (la finalul anului 1996, suprafața împădurită fiind de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]