327,624 matches
-
ea.”. )Hotărârea familiei de a-l duce Într-o casă pentru bătrâni e de neînțeles pentru Danny, care nu poate accepta realitatea: bunicul e prea bătrân și bolnav pentru a se mai descurca singur, mama lui prea ocupată cu propria familie pentru a-l Îngriji, iar ceilalți total indiferenți. „Soluția” Închirierii unui bungalow În apropierea casei În care locuiește familia e inițial respinsă și apoi devine imposibilă odată cu mutarea unei familii de musulmani În ea. Între povara Îngrijirii bătrânului și perspectiva
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
poate accepta realitatea: bunicul e prea bătrân și bolnav pentru a se mai descurca singur, mama lui prea ocupată cu propria familie pentru a-l Îngriji, iar ceilalți total indiferenți. „Soluția” Închirierii unui bungalow În apropierea casei În care locuiește familia e inițial respinsă și apoi devine imposibilă odată cu mutarea unei familii de musulmani În ea. Între povara Îngrijirii bătrânului și perspectiva locuirii alături de niște intruși, familia preferă prezența bunicului, dar faptul e tardiv; scenele care trădează reticența și apoi vădita
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
se mai descurca singur, mama lui prea ocupată cu propria familie pentru a-l Îngriji, iar ceilalți total indiferenți. „Soluția” Închirierii unui bungalow În apropierea casei În care locuiește familia e inițial respinsă și apoi devine imposibilă odată cu mutarea unei familii de musulmani În ea. Între povara Îngrijirii bătrânului și perspectiva locuirii alături de niște intruși, familia preferă prezența bunicului, dar faptul e tardiv; scenele care trădează reticența și apoi vădita antipatie față de orice emigrant sunt de o duritate pe care nici măcar
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
iar ceilalți total indiferenți. „Soluția” Închirierii unui bungalow În apropierea casei În care locuiește familia e inițial respinsă și apoi devine imposibilă odată cu mutarea unei familii de musulmani În ea. Între povara Îngrijirii bătrânului și perspectiva locuirii alături de niște intruși, familia preferă prezența bunicului, dar faptul e tardiv; scenele care trădează reticența și apoi vădita antipatie față de orice emigrant sunt de o duritate pe care nici măcar privirea inocentă a lui Danny nu o poate diminua. Deși naratorul adoptă de cele mai multe ori
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
rapid Într-o lume care nu acceptă diferențele de rasă și În care victime și călăi sunt deopotrivă vinovați pentru ceea ce se Întâmplă. Casa bunicilor rămâne pentru Danny un spațiu al liniștii și al posibilei apropieri de Surinder (fata unei familii indiene), În care cei doi se pot sustrage realității și descoperă cu candoare plăcerea primelor atingeri. Imaginea idealizată a fetei se modifică pe parcursul romanului pe măsură ce Danny și prietena lui descoperă brutalitatea lumii, dar Își păstrează frumusețea prin franchețea trăirilor și
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
fetei se modifică pe parcursul romanului pe măsură ce Danny și prietena lui descoperă brutalitatea lumii, dar Își păstrează frumusețea prin franchețea trăirilor și a gândurilor. Atracția sporește și din cauza diferențelor de cultură, religie, rasă, Surinder fiind un fruct interzis. Crescând Într-o familie rasistă, Danny nu Ține cont de acest obstacol și construiește alături de tânăra fată o poveste imposibilă. Relația dintre ei depășește imaginea siropoasă a legăturilor tipic adolescentine. Dincolo de apropierea fizică, aceștia „se joacă de-a gospodăria”, ocupându-se de treburile din
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și devin păstrătorii unor istorisiri zguduitoare despre familiile de români alături de care trăiesc. Emblematic În acest sens este destinul lui Hartin Fringhian, cel care, devenit ”rege al zahărului” În România, deținând fabrici importante și acțiuni nenumărate, pentru a nu fi prins și condamnat de comuniști, se va retrage
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și devin păstrătorii unor istorisiri zguduitoare despre familiile de români alături de care trăiesc. Emblematic În acest sens este destinul lui Hartin Fringhian, cel care, devenit ”rege al zahărului” În România, deținând fabrici importante și acțiuni nenumărate, pentru a nu fi prins și condamnat de comuniști, se va
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
mamei devenea atât de vizibilă În părul meu pentru că (...) fusese deportată la muncă silnică În Uniunea Sovietică. Motivele pentru care te rădeau În cap alternau, povestea mama”. Astfel, regele se infiltrează În Însăși chintesența ontologică a fiecăruia dintre membrii familiei: În tată - prin faptul că, zdrobit de serviciul În armatele SS, devine un băutor Înrăit; În mamă - prin oroarea provocată de chelie și prin amestecul de „scârbă și lăcomie, de frică și febrilitate” cu care mânca Întotdeauna cartofi, amintire a
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
regelui, În roman se mai remarcă o reprezentare, spațială de data aceasta: aceea a insulei, condensare extremă a existenței scriitoarei și având În comun cu regele faptul că Își face și ea simțită prezența Încă din copilărie: fiecare dintre membrii familiei era câte o insulă Închizând În sine povestea propriei nenorociri cauzate de comunism; minoritatea germană din care făcea parte autoarea era și ea considerată un spațiu izolat de restul Țării, prin apartenența ei la poporul-cauză a milioanelor de victime ale
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
sine povestea propriei nenorociri cauzate de comunism; minoritatea germană din care făcea parte autoarea era și ea considerată un spațiu izolat de restul Țării, prin apartenența ei la poporul-cauză a milioanelor de victime ale nazismului; elevii de gimnaziu proveniți din familiile sărace erau marginalizați de către fiii ștabilor, așa cum insule vor deveni toți cei urmăriți, toți cei care doreau să părăsească Țara - devenită ea Însăși o mare insulă - și nu cutezau s-o facă, toți cei care căutau cu disperare dragostea În
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
de contextul În care se află. El ființează astfel fie sub semnul unei calme Împăcări Între trecut și prezent, Între sine și ceilalți, fie sub semnul unui proces antagonic care Îi face imposibilă apartenența la un popor, o colectivitate, o familie, obligându-l să construiască un echilibru fragil, să-și retrăiască permanent temerile și Înstrăinarea căutând o soluție pentru a face posibilă viețuirea. În cel de-al doilea roman al lui Jean Mattern, intitulat Lapte și Miere, protagonistul afirmă: „Și, pe deasupra
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
doi au o legătură simbiotică, oferindu-și reciproc mijloacele pseudouitării ca singură modalitate de a combate amintirile, Îngropând trecutul și trăind unul prin celalalt. Moartea fiicei mai mari Într-un banal accident de mașină spulberă această legătură, iar viața de familie ia forma unui tipar susținut de rutină și de gesturi care dezindividualizează treptat pentru a tempera durerea. „Acest moment m-a obsedat În toți anii care au trecut de atunci. Și totuși există episoade ale poveștii pe care memoria mea
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
zâmbetele de conveniență și gesturile contrafăcute. Decadența unei societăți, mascată prin jazz și prin sherry aromat, este tema generală a romanului. Dincolo de eleganța pe care societatea engleză a anilor `50 dorea să o afișeze se află o minciună cruntă. O familie unită, cu o situație materială bună, fete și băieți bine crescuți, o casă frumoasă și mare, rochii mereu noi, mesele de duminică mereu gustoase, mașinile scumpe, băuturile fine și veselia permanentă sunt fațada care ascunde o existență trucată. Cu cât
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
curaj pentru a lua măsuri, ci aleg calea sigură a evitării oricărui conflict. Lașitatea e, de fapt, tot o formă de apărare a unei societăți bolnave, care preferă uitarea dată de băutură, acceptarea unor căsătorii de conveniență, Înstrăinarea de celălalt/familie și apropierea de vecinii mai bine văzuți În societate, ieșirile la picnic și hainele scumpe adevărului. Lewis este de la Început privit ca un excentric, asemenea mamei sale care s-a Înecat În urma unei Întâmplări nefericite, „ajutată” și de alcoolul consumat
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
său, Anton Pann, aici găsindu-se alte șase manuscrise purtând numere din inventarul dascălului brașovean, dintre care patru sunt autografe. Lăcaș multisecular de rugă și reculegere, Mănăstirea Sinaia a devenit spre sfârșitul secolului al XIX - lea locul de rugăciune al familiei regale, care-și petrecea vacanțele la reședința de vară de la Peleș, atât regele Carol I cât și regina Carmen Sylva (însoțită de prințesa Maria) fiind pictați în pronaos, alături de mitropolitul primat, Iosif Gheorghian și de ctitorul istoric al lăcașului, spătarul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
-și petrecea vacanțele la reședința de vară de la Peleș, atât regele Carol I cât și regina Carmen Sylva (însoțită de prințesa Maria) fiind pictați în pronaos, alături de mitropolitul primat, Iosif Gheorghian și de ctitorul istoric al lăcașului, spătarul Mihai Cantacuzino. Familia regală a beneficiat de tronuri aurite, așezate alături de cel arhieresc, păstrate și în prezent. De asemenea, prezența familiei regale la slujbele religioase a contribuit la întărirea tradiției corale la Liturghie, ale cărei începuturi datează din anul 1893 și se mențin
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
însoțită de prințesa Maria) fiind pictați în pronaos, alături de mitropolitul primat, Iosif Gheorghian și de ctitorul istoric al lăcașului, spătarul Mihai Cantacuzino. Familia regală a beneficiat de tronuri aurite, așezate alături de cel arhieresc, păstrate și în prezent. De asemenea, prezența familiei regale la slujbele religioase a contribuit la întărirea tradiției corale la Liturghie, ale cărei începuturi datează din anul 1893 și se mențin și în prezent. Printre cei mai importanți dirijori de cor trebuie amintiți: Toma Iliescu, fost corist al Operei
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
aduce sufletului pace și mângâiere. Dacă el astfel se curăță de toate răutățile cu care era împovărat, atunci se întoarce la Acela, Care l-a creat”<footnote Cuvânt către greci, P. G. VI, col. 237. footnote>. Sfântul Iustin, aparținând aceleiași familii grecești și păgâne, descrie, în Dialogul cu iudeul Trifon, cum s-a finalizat căutarea sa filosofică după convertire, de unde reiese identificarea dintre creștinism și adevărata filosofie. Deși anterior aderase la platonism, după aceea, n-a avut nimic de negat. E
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
de frumusețea discuțiilor despre cărțile citite cu o noapte Înainte... După o pauză, prietenul meu a mai adăugat: „Da, era fain... din păcate, aici ăștia nu prea știu ce Înseamnă să trăiești... vin la Drept la 30 de ani, cu familii, la a doua facultate că altfel nu ești admis, și citesc toată literatura de specialitate, studiază toate temele date de profesori, legislație, tot... mda, mi-a fost mult mai greu aici, am dat niște examene pe care nu pot să
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Ap 15,1; cf. Fp Ap 15,5). Episodul botezului centurionului Corneliu, redat de Faptele Apostolilor (10-11), exprimă acțiunea misiunii universale de evanghelizare, lămurită pe larg de către Petru Înaintea comunității de la Ierusalim. Botezul este administrat fără ca lui Corneliu și membrilor familiei sale să li se ceară circumcizia. Petru subliniază această deschidere universală și În „conciliul” la care se face referire În capitolul 15 din Fapte. Raportul cu neamurile se schimbă, Întrucât cei care le aparțin Încetează a mai fi socotiți persoane
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Paradigmă. Cartea sa e un bildungsroman în spirală ce urmărește în pulsații paralele evenimente definitorii din viața personajului: copilăria halucinanta în pădurile din Michigan, adolescență confuză din care evadează prin înrolarea în armată, revenirea din Bosnia în plin conflict de familie. Tematica să are afinități faulkneriene, insă Haske optează pentru stilul minimalist, punctat din loc în loc de ecouri emersoniene. În Bosnia, naratorul își amint- este, printre explozii, cum în Michigan, „în zilele cu soare, o briză ușoară se făcea simțită în mijlocul dupamiezii
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
atac de congestie cerebrală, urmat de paralizia brațului drept, o întemnițare în lagărul hitlerist (1944 - 1945), o despărțire dureroasă de Ograda lui natală și de țara unde își lăsase colegii de breaslă, la care a ținut mai mult decât la familia sa - iată pe scurt câteva etape și întâmplări dramatice, ce i-au marcat existența. Totuși, cariera strălucită de dirijor la Teatro alla Scala și la Metropolitan-Opera din New York i-a mai îndulcit suferințele. În anul 1970, când lucram la monografia
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]