1,932 matches
-
comandantului Garnizoanei Iași. 10.V. Depuneri de coroane la „Monumentul Independenței” din Piața Independenței din Iași, Împreuna cu veteranii de război. 03.VI. Participarea cercetașilor la programul organizat de Direcția Sanitară de „Ziua Inimii”. 15.VI. Program artistic dat de fanfara copiilor din Strășeni sărbătorind poetul Mihai Eminescu 20.VI. Sfințirea „Monumentului Eroilor României” căzuți pentru eliberarea Basarabiei, la cimitirul din Nisporeni, cu participarea filialei Sângeorz (Prof. Cocean) și a d-nei Maria Diaconu (Iași) Iulie Participarea a 16 elevi din Telenești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
400 de ani de atestare documentară. 15.05. „Pe urmele poetului latinității, V. Alecsandri” pelerinaj la Ruginoasa, Mircești, Șcheia; au participat cercetașii naturii de la Lic. V.AIecsandri, Însoțiți de profesori și membri ai „Gintei Latine”. 15.06. Spectacol dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, În Grădina Copou. 25-26.06. Cea de-a X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat În colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei „Unitatea Romanității Orientale”. 15.08. Înființarea filialei „Ginta Latină” din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vernisajul expoziției de pictură a artiștilor plastici Ionuț și Petre Achițenie și Ion Ghigore, lansarea a peste patruzeci de titluri de volume privind problemele romanității, lansate de “Scrisul românesc”, Editura Militară, “Augusta”, “Gunivas” și Liga Culturală. Momente aparte a oferit Fanfara din Banatul sârbesc, instruită de Ion Rotaru Cordân, care a Însoțit și a Însuflețit cu marșurile ei românești toate manifestările. În Încheiere, Congresul a ales noul Comitet Director. Președintele Congresului este În continuare, Adrian Păunescu, având atribuții sporite În promovarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a fost Carp de categoric, de mândru, tăios, sigur de el și de părerile lui, mai lapidar ca oricând, de o elocință a cărei amintire o voi păstra Întotdeauna vie.... Nu era un răspuns la o chinuitoare Întrebare, era o fanfară de triumf”. S-a pronunțat Împotriva neutralității, declarând "nu putem rămâne neutri nici din punct de vedere moral, nici din punct de vedere material. Din punct de vedere moral, fiindcă avem angajamente externe și trebuie să le respectăm, dacă vrem
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
caut mereu altceva, găsit de obicei în cărți, în măsura în care, în aceste zile lâncede, am răbdarea de a citi. Nu-mi plac nici măcar plimbările, nici cum scârțâie nisipul pe alei, în parcuri, unde toată lumea se distrează plictisindu-se îngrozitor, ascultând o fanfară care cântă, cu întreruperi, aceleași melodii languroase. * Cu astfel de dispoziție sunt nesuferit, lumea mă ocolește și eu fug de lume. Și asta de când mă știu. Copil fiind, într-o după-amiază de vacanță, tot strâmbând din nas și neplăcându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mareșal. Fapt este că, de atunci, de la întâmplarea aceasta, strada s-a numit de la sine Strada Eucaliptului. Am trecut prin străzile Apelor, Curățeniei, Conductelor, Colțului, Ghiocel, întârziind o clipă doar pe Gălăgiei și Cimitirelor, unde se ajunge (Doamne ferește) prin Intrarea Fanfarelor și, dincolo de Strada Caporniței (pariez că nimeni nu știe ce este o "Caporniță"), obosit de o stare de inexplicație, mi-am odihnit închipuirea pe o bancă de pe Strada Motocicletei. Minunat răgaz de desfătare... Am avut noroc. Mi-a povestit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
duios, încât îmi curgeau lacrimile. Fetele acelea erau frumoase și o căldură plăcută mă apuca privindu-le. Eram destul de prost și pe atunci, pentru a nu înțelege mai mult. Nu am priceput nici de ce s-au adunat oamenii cu o fanfară care cânta Internaționala pe malul rusesc, într-o zi în care la noi era Paștele, de ce au adus câțiva oameni legați între ei și au îndreptat către ei puștile; de ce au căzut oamenii aceia, unul peste altul, dar legați într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
urmă de oboseală printre oameni foarte speciali (dar termenul "special" nu-i cel mai potrivit; mai potrivită este formula "oameni foarte interesanți"), de care am fost înconjurat. Dimpotrivă, ca un cal bătrân (clasicul exemplu al calului reformat care tresare auzind fanfara regimentului), sunt fericit în lumea aceasta "specială" care, după părerea mea, cuprinde puținele exemplare cu adevărat aristocratice din câte vor mai fi rămas în lumea actuală. Cu siguranță, dacă aș fi trăit într-o ipotetică grădiniță de copii geniali, visând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
decât credem, tocmai prin aceea că este cea mai sigură cale către suprarealism. Și suprarealismul ne este familiar și strict necesar; am trăit în suprarealism, ne-am deprins cu fructele lui, cu copacii și frunzele machiate, ne-am deprins cu fanfara. (Suntem "fanfaroni", credea, în acei ani, un copil denumind astfel pe cântătorii din fanfară.) Nimic mai echivoc decât reveria, dar nici mai solid nu-i nimic decât reveria. La "trecut", reveria se simte în opera istorică; nu se poate reconstitui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
suprarealismul ne este familiar și strict necesar; am trăit în suprarealism, ne-am deprins cu fructele lui, cu copacii și frunzele machiate, ne-am deprins cu fanfara. (Suntem "fanfaroni", credea, în acei ani, un copil denumind astfel pe cântătorii din fanfară.) Nimic mai echivoc decât reveria, dar nici mai solid nu-i nimic decât reveria. La "trecut", reveria se simte în opera istorică; nu se poate reconstitui o istorie fără a i se transmite ceva din "reveriile" autorului. O istorie este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tip de personaje monopolizează patriotismul și tind să ne arunce în preistoria democrației. Adică exact în tipul de politică de care s-au eliberat străbunicii noștri ardeleni acum 88 de ani și pe care îi sărbătorim mai degrabă milităros-patriotard, cu fanfare și invocări de eroi decât prin fapte moral-politice. Cu alte cuvinte, tare greu le-am putea demonstra că noi, românii, urmașii lor, nu mai umilim oamenii pentru că sunt diferiți și minoritari. Text publicat în Romania liberă, 4 decembrie 2006 Partea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aleși dintre cei care se aflau la Sanctuarul Maicii Domnului din Campagna. Vor trebui să devină sămânța noului Nazareth. Pe 8 decembrie 1935, Casa e deja promptă pentru inaugurare. Don Calabria prezidează o celebrare religioasă emoționantă, cu cântece, sunete de fanfară și fluturare de stegulețe colorate. Activitatea începe într-un climat de entuziasm și de seninătate. Ziua acestui grupuleț de băieți este ritmată de ore de școală, studiu, joc și rugăciune. Dar izbucnește războiul. Zona se află în împrejurimile căii ferate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
râu uriaș himeric în stil cam bombastic. ION BARBU Ion Barbu a început prin poezii de stil parnasian, glorificând dionisiac marile forțe geologice, lava, munții, banchizele, natura inertă: De-a lungul nepăsării acestei reci naturi, Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare Desfac în flori sonore o limpede chemare Vom merge în armură de fier, întinși și duri. După aceea se lepădă complet de "anecdotă", așezîndu-se "sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe poduri de raze de zodia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe mare umbrele orașului. E o seară liniștită, una din acele dulci seri de vară în care simți o adevărată fericire să te lași în voia visurilor. Valurile cu vâjâitul lor legănat țin ison orchestrei de pe mal, a cărei fanfară se-mprăștie lin în largul mării. Pe cer s-aprind candelabre de stele”. (Alexandru Vlahuță, Constanța) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Scrie câte un enunț în care următoarele cuvinte să aibă alte sensuri decât în textul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
un pericol sau un viciu pentru societate. E, toate treburile astea le-am aflat În anchetă, În proces și după proces. Concret, În ’44, când la data de 24 ianuarie se cânta „Hora Unirii” În piață. În horă, prinsă sub fanfara militară, erau așa: militari, localnici, elevi și studenți mai puțini, pe care i-a prins momentul acasă... Și dansam „Hora Unirii”. Mi-a pus-o În față la Securitate când am fost arestat: „Uite, noi de la ora aceea te-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
câteva consoane într-un anunț binevoitor: „Grădina d-lui Hhrthskwscka - citiți Rașca, dacă puteți - s-a deschis și ea...“ (Ghimpele, an. XIII, nr. 13, 14 mai 1872, p. 3). 172. În 1872 în grădina Rașca puteau fi ascultate două „muzici“: fanfara militară și orchestra operei. Bucureștenii frecventau numai grădina de vară Rașca; restaurantul, care era deschis și iarna, avea pe atunci o clientelă aproape exclusiv germană. Casele Carapatti 173 de alături erau până la Hotel Union 174 tot ce mai avem din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dea „în lume”: pe mama la profesorul Talpă din Roșcani, pe mătușa Aneta la „domnul senator Rotică”, în Cernăuți. Ideea de a o duce pe mama de-acasă pînă în cimitir însoțită de muzică i-a aparținut Lucichii. Dezgustat de fanfarele de la oraș, alcătuite din mahalagii sastisiți și ireverențioși, care rîgîie și pîrțîie în timp ce însoțesc cortegiul, am avut anumite rezerve, „estetice”, dar nu m-am opus. Într adevăr, mama spusese nu o dată că „atunci cînd voi muri, să mă duceți cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de a privi și de a gîndi nevoile sale sociale și culturale, care sînt ale unui muncitor agricol în deplinătatea cuvîntului”. *La intrarea în Parcul Libertății a fost dezvelit un bust al lui Lucrețiu Pătrășcanu, lucrare a sculptorului Vasile Gorduz. Fanfară, detașamente de pionieri, primul secretar, soția celui omagiat. Atent „verificate” în prealabil, evocările n-au avut nici un accent nou, excepție cuvîntul Elenei Pătrășcanu Veakis, ascultată cu încordare de toți cei prezenți, și nu doar din elementară politețe! După terminarea festivității
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atenți la ceea ce spune: banalități gonflate de belfer confortabil, pe care le articulează pedant și, deopotrivă, luxuriant. Histrioni ei înșiși, lăudătorii săi trebuie că au fost impresionați de retorica sa afectată (dar vidă), de scandările ce frizează parodia. Terminînd en fanfare, I.T. a spus că dorește „buni auguri” cărții și că îl îmbrățișează „copleșitor” pe cel ce-a scris-o. Să mai adaug că a fost îndelung aplaudat? A fost!... *Agitîndu-se prin fața mea cu basca pe cap și cu brațele încordate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aflam În concediu la Fălticeni și am dat drumul la televizor mai devreme și bine am făcut. Mi-a plăcut foarte mult interviul. În acest concediu nu am stat o clipă locului. În fiecare zi mă duceam la regiment pentru fanfară ca să ajut cum pot pentru a se pregăti cu ocazia Festivalului Național de Folclor „șezătoarea”, care a avut loc pe 20 iulie (de „Sfântul Ilie”) și pentru jurământul care a avut loc pe 29 iulie În comuna Baia239. Pe 26
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Stimate Domnule Dimitriu, Referitor la materialele necesare publicării unui microportret 251 E vorba de un foarte bogat set de partituri (muzică ușoară) tipărite la sfârșitul veacului trecut și Începutul acestui secol, care au aparținut dirijorului și compozitorului Dimitrie Buiuc, șeful fanfarei militare a Reg. 16 Dorobanți din Fălticeni. Erau În posesia fiicei sale, prof. Alexandrina Buiuc (căsătorită Ionescu), colegă de liceu cu sculptorul Ion Irimescu. L-am invitat pe prof. George Pascu de la Conservatorul din Iași, pentru că voiam să știu precis
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bătaie cu flori etc.) În folosul Muzeului n-ar fi posibilă? Eu am reparat liceul „N. Gane” după primul război mondial - care fusese transformat În spital - numai astfel. Cred că Primăria v-ar acorda grădina, și Reg. 56 (sau 16) fanfara militară 536. M. Gafița ar putea scoate pliantele și albumele etc. Se poate vorbi cu el, ca apoi să se intervină oficial. Ați abandonat planul cu Monografia „N. Gane”?537 De bună seamă, că trebuie mai Întâi să fie asigurată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
această privință. Arătând omagiile mele Doamnei matale, salutări de la ai mei (inclusiv Schweitzer-Cumpăna, care a fost dumineca trecută la mine), Îți strâng mâna urând sănătate, al matale 535 De fapt Oltea Tănase. 536 Bătaia cu flori În Grădina publică și fanfara regimentelor 56 sau 16 infanterie, aduc aminte de Fălticenii de altădată. Astăzi, nu mai există nici urmă din regimentele menționate, iar oamenii nu știu ce poate Însemna o bătaie cu flori, pentru a se crea fonduri. 537 Plănuisem, În colaborare cu prof.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al primului cetățean al țării: Scornicești. A fost momentul cel mai amuzant al transmisiei. Oamenii din Slatina treceau prin fața tribunelor care cum doreau, fără rânduri aliniate, ca la București, cu cățel, cu purcel, cum se zice, având în frunte o fanfară din câțiva țigani din zonă, grași și binedispuși, care băteau într-o tobă, în două timpane, suflau în trompete, parcă era într-un film de Geo Saizescu ori la vreo nuntă a uneia dintre rudele primului-secretar (cumnat cu Ceaușescu). Vorba
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la majorarea nivelului de trai al oamenilor muncii? Exact invers: niciodată n-au fost atâtea lipsuri în hrana poporului ca sub conducătorul-faraon ce ne duce țara de râpă. Ce sunt vizitele de lucru în care sunteți primiți cu onoruri, flori, fanfară militară, grupuri de pionieri etc. etc., decât propagandă deșănțată, inutilă, pentru preamărirea familiei domnitoare? Vreți să înmulțiți neamul românesc și imediat dați ordin ca fiecare soție să aibă trei-patru copii. Oare copiii dvs. au câte trei-patru copii? Dar toți membrii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]