1,715 matches
-
politică încăpățânată de a oculta, după revoluția din 1989, caracterul anti-comunist al acestei revoluții. Mai gravă, măcar pentru faptul că, atunci, în 1990, exista cu adevărat și alternativa. Aceste alegeri care aveau, desigur, și rațiuni istorice, dar nu reprezentau o fatalitate au exercitat o presiune enormă asupra tuturor domeniilor vieții sociale, favorizând pretutindeni prelungirea artificială și profund dăunătoare a unui habitus rezidual în gândire și în practică, a tehnicilor de supraviețuire în dauna comportamentelor de progres și a unei modernități mimate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
felul ei, o situație foarte complicată: fie se evocă îndelunga experiență turco-fanariotă a bacșișului și peșcheșului (de parcă nu ar exista în alte civilizații noțiuni ca pourboire sau pot-de-vin), fie se evocă experiența pe termen scurt a privatizărilor post 1989 și fatalitățile unui capitalism renăscut. Ceea ce apropie aceste două parțiale explicații este eludarea experiențelor comuniste, când, de fapt, aceea a fost o perioadă de anomie generalizată, în care indicațiile de partid prevalau asupra oricărei legi, și când, în marginea economiei rigide de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în această conversație a fost analiza onestă, fără menajamente, dar, dincolo de acest angajament constitutiv al istoricului și al martorului veridic pe care îl împărtășim, a rămas faptul că, dinspre parte mea, am încercat să scot tema excepției românești din categoria fatalităților istorice obiective și să o înscriu în istoria concretă a postcomunismului, cu opțiunile lui deschise și cu expresia politică diferențiată a acestor opțiuni. Înainte și în vremea celui de-al Doilea Război Mondial, decalajele istorice între dezvoltarea României și cea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ce au prefigurat emergența culturilor naționale. Ceea ce a dat naștere noilor "comunități imaginate" ale națiunilor a fost "o interacțiune mai mult accidentală, dar explozivă între un sistem de producție și relațiile de producție (capitalismul), o tehnologie a comunicațiilor (tiparul) și fatalitatea diversității lingvistice umane" (Anderson, 2000, p. 45). Capitalismul de tipar a fost, așadar, una din forțele motrice care au propulsat facerea națiunii. A reușit aceasta prin crearea unui "public cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
esența etnico-lingvistică de origine latină. Ca pentru a o cimenta în conștiința publică, ideea continuității politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga lungime a marilor migrații românii "păstrară a lor guvern propriu, naționalitatea, religia, datinile și limba, lățindu-se din asemene aziluri pe la poalele munților
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-se progresiv în conștiința românească, "a cucerit toate mințile și a devenit suprema noastră dogmă" (Goga, 1927, p. 28). Ideea națională - dominanta în jurul căreia pivota întregul sistem de credințe al naționalismului fanatic românesc - își găsea reazem în convingerea blagiană a "fatalității etnice" (Crainic, 1929, p. 6). Această imperioasă pecete etnică definește coordonatele ontologice ale sufletului românesc, imprimându-se implacabil pe fiecare expresie a culturii autohtone. Națiunea etnică este inescapabilă. Născut în marele organism al neamului de sânge pătruns de cheagul conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a născut. Iar dacă cineva se silește să iasă, acela cade în haos" (Mehedinți, 2002, p. 43). În imaginarul politic al interbelicului, etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice, strădania în contra naturii de a ieși de sub determinația etnicității, presupune un flirt periculos cu anomia existențială, o plonjare în abis. Umanitatea însăși, calitatea de a fi om, este condiționată de trăirea întru și pentru neam: "Ca să fii om, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fie aleasa celui care o va fi iubit mai mult. Destinul personajelor este lăsat în mâna sorții. Donna angelicata ilustrată de Emilia dorește puritatea, se lasă călăuzită, ca de altfel și celelalte personaje, de credința puternică în destin și în fatalitatea lui, nu are puterea de a decide după bunul plac, nu are curajul să ia vreo atitudine, este obedientă și morală până la sfârșit și, de aceea, atât de puțin credibilă. Avem impresia că se roagă în zadar, reprezintă doar o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Această „Prefață” a lui Ibrăileanu a impresionat contemporanii și ne impresionează și pe noi astăzi rămânând textul cel mai condensat ce-l proiectează pe Eminescu în valoare estetică universală. Nevoia de șabloane, de sloganuri liniștitoare, de adevăruri certe privind rolul fatalității în viața lui Eminescu este un simptom la presa anilor ’30. Această luare de cuvânt a dr. V. Vineș va fi preluată și ajustată convenabil de către G. Călinescu în „Viața lui Mihai Eminescu”, 1932, și va face carieră. (Călinescu preia numai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu știm sigur dacă Eminescu a mai fost la băile salvatoare iar cel de-al treilea, anul 1889, este ultimul... În Sanatoriul doctorului Șuțu poetul va continua cura mercurială de data aceasta chiar sub formă de injecții. Lucrurile țin de fatalitate într-un fel, de neatenția doctorilor (și lipsa de comunicare între ei, mai ales între comisiile diferite: Iași - Botoșani -Viena - Hall - București ) în alt fel și, desigur, de pacientul însuși care a câștigat încrederea în sine, știe că doctorii îl
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
221 Comportamentul antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul, riscul mortal, sadismul ............................ 245 Modelele - inductoare ale atitudinii ......................................................................... 246 Destin, fatalitate - liber arbitru; cauză - efect; necesitate - Întîmplare; ghinion - șansă/noroc ....................................................................................... 247 Memoria, devenirea, timpul ........................................................................... 257 Politica, statul, puterea ................................................................................. 268 Civilizație și cultură ................................................................................................... 271 Familia, căsnicia; părinți - copii ...................................................................... 274 Persoana și universul valorilor spirituale ................................................................ 277 Legi, justiție, autoritate ..................................................................................... 280 Muncă, profesiune, vocație
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este pe punct de a se schimba fără ca tu să poți face nimic. Dar se mai poate Întâmpla să te afli Într-o totală inconștiență. Evenimente: Sunt similare celor specifice conjuncției, cu diferența că dau impresia că intervin ca o fatalitate. Sunt posibile probleme de sănătate, pierderea puterii, crize de identitate, bulversări În relațiile cu bărbatul (doliu după tată, În sensul psihanalitic al termenului). Sens: „Noaptea e frumos să crezi În lumină” (Edmond Rostand, Cyrano de Bergerac). Numai după ce scafandrul a
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
crezi că tot ceea ce resimți este obligatoriu perceput și de ceilalți. Opoziție sau careu Dispoziție: Puțin morbidă. Simbolismul lunar (femeie, mamă, familie, echilibru personal) este aici greu Încărcat de angoasă. Pe acest plan, individul se simte prizonierul unui fel de fatalitate de care nu știe cum să scape. Dacă decide să fugă, riscă să distrugă multe lucruri din jurul său. Evenimente: Posibilitățile sunt multiple: transformări greu de asumat la nivelul vieții familiale, al căminului; Încercări legate de soție sau mamă; probleme de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
al lui Saturn, se va agăța cu toate forțele de trecut pentru a-i rezista lui Uranus. Dacă, dimpotrivă, conjuncția În tranzit este uraniană, va Întâlni obstacole În calea nevoii sale de libertate sau va trăi schimbările ca pe o fatalitate. Exemplu: Pauline (vezi tema de la p.) Tema natală a Paulinei conține o triplă conjuncție Marte-Mercur-Soare În Gemeni. În 1988, Saturn și Uranus, conjuncți În Săgetător, sunt În opoziție cu această triplă conjuncție. Un aspect de o asemenea forță, Îndreptat Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
proiect) sunt date la o parte, abandonate. De exemplu, o societate care dorește să se modernizeze, să își dezvolte economia este constrânsă să elimine sau să-și diminueze importanța valorilor: respectarea tradiției, a ierarhiilor sociale moștenite din trecut sau acceptarea fatalității. O etapă de recompunere este inițiată atunci când actorul se forțează să integreze noi valori, care îi sugerează obiectivele și mijloacele unei acțiuni potrivite. Numărul total de valori care se potrivesc nu este infinit. Nu vor fi reținute decât acelea care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cu societatea ale cărei reguli le-a încălcat. Refuzul finitudinii, cu pretenția sa de a realiza tot ceea ce indivizii cer, ducând până la nivel macro, provoacă neajunsuri sociale. Dezechilibrează raportul între drepturi și îndatoriri. Impune infailibilitatea, fără a admite greșeala sau fatalitatea, tragedia fără responsabil. În caz de eșec, urmează căutarea responsabilului, acuzațiile, procesul. Un exemplu grăitor vine din Afghanistan. În lupta lor contra talibanilor, americanii au vrut să ușureze și suferințele populației: au parașutat pachete cu alimente, purtând inscripția : "În dar
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
genetice (psihozele afective psihozele din grupa schizofreniei, psihozele schizo-afective, delirurile cronice sistematizate simple sau halucinatorii). Psihozele constituie cea mai complexă formă de manifestare psihopatologică, afectând personalitatea individului în totalitatea ei. Prin natura și gravitatea sa, psihoza ne apare ca o fatalitate, ca un destin patologic al omului. Ea conferă persoanei o anumită „manieră de a fi, un stil de viață, o formă de existență durabilă, esența unei personalități aparte cu un echilibru precar” (P. Wiener). Din punct de vedere psihopatologic, psihoza
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt liberi. Ce înseamnă să fii fascinat de oameni care te fac sensibil la aventurile libertății umane, convingîndu-te, prin cunoștințele lor, că oamenii nu sunt liberi? O CAPACITATE UNICĂ DE A PREZICE TRECUTUL ȘI PREZENTUL "Revoluția franceză a fost o fatalitate?" se întreabă istoricul François Furet 120, ca un ecou la demonstrația profesorului meu din liceu. Una din criticile cele mai feroce la adresa științelor umane constă în a spune: nu sunteți științe din moment ce nu știți să faceți previziuni sau o faceți
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să se întîmple exact atunci și așa cum s-a întîmplat. Specialistul în uman este dotat cu o extraordinară capacitate de a prevedea trecutul și prezentul. Istorici, sociologi, economiști, psihologi s-au ridicat împotriva necesității ca obsesie, ca iluzie retrospectivă a fatalității. Istoricii sunt niște profeți pe invers, explică unul dintre ei, Paul Veyne: "Prin imaginația lor, ei urzesc și dau viață previziunilor post eventum; este vorba despre retrodicție 7 istorică sau "sinteză" și această capacitate de a imagina este răspunzătoare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
din moment ce tot ce se întîmplă trebuie să se întîmple. Recunoscîndu-i o anumită libertate, Crisip salvează responsabilitatea omului: "Iată de ce subliniază filosoful nu-i ascultați pe perverși, lași și criminali, care, cunoscîndu-și prea bine greșelile și crimele, s-au refugiat în fatalitate ca-ntr-un azil sfînt și susțin că faptele lor rele nu se datorează unor erori voluntare, ci destinului 144. Argumentul radical al lui Diodor din Cronos împotriva posibilului e de găsit și la Epictet (50-125 sau 130) sau la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
anumite grupuri din populatie cunoscute a fi cu risc major (femeia gravidă, bolnavi cu afecțiuni cronice asociate precum cele pulmonare, boli cardiovasculare, diabet și imunosupresiiă dar și la categorii mai rar implicate în producerea cazurilor cu un nivel crescut de fatalitate (persoane cu obezitate/obezitate extremă; persoane sub 50 de ani, aparent sănătoase care au experiementat o progresie rapidă a bolii spre forme de pneumonie severă și insuficientă multiplă de organe. Decesele semnalate au fost sub cifră estimată inițial la nivel
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Doina Azoicăi, Mioara Matei () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1062]
-
ales grupurilor cu risc. Apariția neașteptată a circulației unui virus gripal A/H1N1 prin implicarea că și gazdă intermediară organismul porcin, în situația în care întreaga atenție era îndreptată spre progresia fenomenelor determinate de virusul aviar A/H5N1 cât și fatalitatea moderată a bolii sau chiar diminuarea până la stingere într-un interval de aproximativ un an a generat numeroase controverse, ceea ce constitue un subiect încă de actualitate privind paradoxurile pandemiilor moderne.
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Doina Azoicăi, Mioara Matei () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1062]
-
anticilor a constituit o sursă de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență dovedea că adeseori omul este prins în situații din care nu poate ieși decât făcând sacrificii dramatice, sacrificii care dovedesc forța fatalității și limitele posibilității umane de a-și realiza aspirațiile. Monoteismul iudaic aduce ca element nou faptul că tot ceea ce se petrece în univers este necesar și imposibil de modificat, deoarece este rezultatul creației desăvârșite a divinității. Omul nu numai că
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
naturii presupune ca ”omul să se domine pe el însuși ”(Epictet). Interpretarea libertății ca stare interioară îi obligă pe stoici să limiteze sfera de acțiune a destinului la universul evenimentelor exterioare; ei admit că în timp ce acest univers este dominat de fatalitate, trăirile interioare -păreri, dorințe, sentimente - depind numai de noi, fiind libere prin natura și esența lor. Astfel libertatea interioară a omului dominat de fatalitate, permite existența în genere a libertății. Prin această concluzie, soluția stoică se remarcă drept un moment
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
acțiune a destinului la universul evenimentelor exterioare; ei admit că în timp ce acest univers este dominat de fatalitate, trăirile interioare -păreri, dorințe, sentimente - depind numai de noi, fiind libere prin natura și esența lor. Astfel libertatea interioară a omului dominat de fatalitate, permite existența în genere a libertății. Prin această concluzie, soluția stoică se remarcă drept un moment fundamental din evoluția concepțiilor filosofice despre libertate. II.1.2. Conceptul de libertate în filosofia Evului Mediu Gândirea creștină medievală se află în fața unei
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]