3,267 matches
-
data consultului. Examenul obiectiv, complet și atent realizat, identifică semene și sindroame, care pot fi suficiente pentru argumentarea diagnosticului în unele boli infecțioase sau pot orienta investigațiile ulterioare, în cazul altor boli. Sindroamele infecțioase majore întâlnite în practică sunt: sindromul febril, icteric, diareic, meningian, respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. Criterii epidemiologice de diagnostic în bolile infecțioase Criteriile epidemiologice sunt reprezentate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
serului, lichidului cefalorahidian, urinei) și a nivelului de antibiotic (posibil numai în monoterapii). Erori in antibioterapie Utilizarea greșită a antibioticelor este deseori întâlnită în practica medicală. Cele mai frecvente erori sunt: 1. Lipsa diagnosticului clinic, administrarea antibioticelor în orice stare febrilă, la întâmplare, fără criterii raționale 2. Nefolosirea sau interpretarea greșită a datelor de laborator: începerea antibioticul înaintea recoltării produselor patologice sau în lipsa examenelor bacteriologice și a antibiogramei interpretarea eronată a unor germeni saprofiți 3. Indicarea nejustificată a antibioticelor pentru: febre
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bivalente (A+C) sau tetravalente (A, C, Y, W 135) Anti-rotavirus: după 6 luni, 3 doze la intervale de 1 lună Anti-papilomavirus: după 9 ani, 3 doze la intervale de 1 și 3 luni. Contraindicațiile generale ale vaccinărilor sunt stările febrile > 38șC, boli concomitente moderate sau severe, reacții alergice față de componentele vaccinale, expunerea recentă la boli infecțioase. Alte contraindicații pot fi selective pentru anumite vaccinuri, de exemplu sarcina si bolile autoimune pentru vaccinul anti-hepatitic B, vaccinurile vii atenuate la imunodeprimați. Reacțiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno-dietetice obișnuite pentru bolile febrile și tratamentul simptomatic (antitermic, antialgic). Tratamentul chirurgical de corecție al unor malformații, poate fi necesar în rubeola congenitală. Profilaxie Vaccinul antirubeolic este un vaccin viu atenuat, care poate fi administrat în forma monovalentă sau combinat (RRO). Vaccinul este indicat de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în forma monovalentă sau combinat (RRO). Vaccinul este indicat de rutină la vârsta de 9-15 luni și la fete pubere receptive (10-14 ani). Reacțiile postvaccinale sunt rare, reprezentate mai ales de artralgii. Contraindicațiile vaccinării anti-rubeolice sunt graviditatea, imunodepresiile și bolile febrile. Rubeola la gravidă în primul trimestru constituie indicație de întrerupere medicală a sarcinii. Imunoglobulinele specifice administrate după contact atenuează simptomele dar nu previn viremia. 4.5 Boala Filatov-Dukes Boala Filatov-Dukes, numită și a IV-a boală eruptivă a copilăriei, parascarlatină
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la copii mici, între 6 luni și 3 ani. Incubația este de 5-7 zile. Debutul este brusc, cu febră înaltă (39-40°C), care durează 3 zile și poate fi însoțită de convulsii, tulburări digestive sau adenopatii. Aproximativ 10-20% dintre convulsiile febrile fără rash apărute la sugari sunt cauzate de HHV-6. Erupția apare la scăderea febrei, sub forma exantemului maculos, discret, predominant cervical și pe trunchi, care dispare după 12-24 ore. La vârste mai mari, infecția cu HHV-6 se poate manifesta cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
argumentat de asocierea acestuia cu unele boli maligne: limfomul malign Burkitt (favorizat de o predispoziție genetică), carcinomul nazo-faringian, leucemia limfo blastică acută, limfomul histiocitar. Tratament Nu există tratament etiologic. Îngrijirea bolnavului cu MNI necesită măsuri: Igieno-dietetice: hidratare, dietă adaptată stării febrile și funcției hepatice, repaus; din cauza riscului de ruptură splenică, se evită exercițiile fizice timp de cel puțin 4 săptămâni Simptomatice: analgezice, antitermice Patogenic, în formele cu obstrucție respiratorie sau angină severă: cortico steroizi în cură scurtă. Antibioticele sunt justificate numai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în formele hipertoxice, în crupul difteric și miocardita difterică. Administrarea sistematică a glucocrticoizilor nu s-a dovedit benefică pentru reducerea riscului de apariție a miocarditei și polineuropatiilor. Tratamentul igieno dietetic vizează respectarea repausului la pat și a dietei adaptate stării febrile și toleranței digestive, precum și aplicarea micilor îngrijiri (aspirarea secrețiilor, umidifierea aerului, menținerea igienei tegumentelor și mucoaselor). Traheostomia este o măsură extremă, în caz de asfixie. Profilaxie Profilaxia difteriei se face prin vaccinare cu anatoxină difterică monovalentă, bivalentă (DT) sau trivalentă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
indicator de infecție bacteriană) și se constată leucocitoza cu neutrofilie. Suprainfecțiile sunt cauzate frecvent de exacerbarea unor germeni care colonizează căile aeriene superioare, de exemplu pneumococul, streptococul βhemolitic grup A, haemophilusul, stafilococul auriu. Tratament Tratamentul igieno-dietetic asigură: dietă adaptată stării febrile, repaus, umidificarea aerului din încăpere, aspirarea secrețiilor nazale, instilații locale cu ser fiziologic (se evită vasoconstrictoarele la copii). Drenajul postural și kineziterapia sunt necesare mai ales în cazul preexistenței bronșitelor cronice sau sechelelor pleuropulmonare. Eficiența vitaminei C și a zincului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Contagiozitatea începe cu 1 zi înainte de debut și durează 3-4 zile după debut. Transmiterea se face direct interuman, pe cale respiratorie. Imunitatea după boală este specifică de tip și subtip. Semnele apariției gripei în cadrul unei comunități sunt creșterea numărului îmbolnăviri respiratorii febrile la copii, urmată de creșterea numărului de internări pentru pneumonie, insuficiență cardiacă congestivă agravată și exacerbări ale bolilor pulmonare cronice și creșterea absenteismului de la locul de muncă sau de la școală. Creșterea mortalității prin pneumonie și gripă se înregistrează tardiv în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ales dacă boala apare în primul trimestru de sarcină. Diagnostic Diagnosticul gripei se bazează pe date epidemiologice, clinice și etiologice. Contextul epidemiologic, dovedit de izolarea virusului gripal în colectivitate, poate fi suficient pentru diagnosticul de gripă în cazul unei boli febrile respiratorii sau nediferențiate. Datele clinice compatibile cu diagnosticul de gripă sunt febra înaltă cu manifestări generale intense și manifestări respiratorii reduse. Diagnosticul etiologic se bazează pe: Izolarea virusului prin cultura pe medii celulare (numai în primele 3 zile de boala
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Chlamidia, Coxiella), sindromul acut respirator sever. Tratament Bolnavul cu gripă se izolează la domiciliu, spitalizarea fiind indicată la tarați, în formele severe sau complicate. Regimul igieno-dietetic recomandat constă în repaus în perioada de stare și în convalescență, dietă adaptată stării febrile, fără restricții alimentare. Tratamentul simptomatic combate principalele simptome cu antipiretice, sedative, antitusive. Tratamentul etiologic este eficient numai dacă se administrează în primele 48 de ore de la debut. După mecanismul de acțiune, antiviralele disponibile pentru gripă sunt inhibitori de neuraminidază (Oseltamivir
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și a glicemiei Orhita urliană, manifestată la sexul masculin după pubertate, prin tumefierea testiculară dureroasă, uni sau bilaterală Ovarita, mastita, tiroidita, dacrioadenita, rar întâlnite. Afectarea succesivă a mai multor sedii anatomice în cadrul infecției urliene este de regulă anunțată de creșterile febrile. Localizările neuro-meningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
valoare controversată. Vaccinul antiurlian este de tip viu atenuat, fiind disponibil ca o componentă a trivaccinului pentru rujeola - rubeolă oreion (RORVax, Priorix), administrat în două doze, recomandate la vârsta de 12-13 luni și 2 ani. Vaccinul este contraindicat în boli febrile, la gravide, și la imunodeprimați. 7 PNEUMONIILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să înțeleagă diferențele epidemiologice, etiologice și prognostice dintre pneumoniile comunitare și nozocomiale Să cunoască etapele patogeniei infecției pneumonice și caracterele diferențiale dintre pneumonille bacteriene și cele virale Să identifice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tulpinile sensibile, tratamentul de primă intenție recomandă Ciprofloxacina 1 g/zi și alternativele Amoxicilina, Cloramfenicolul și Trimetoprim sulfametoxazol. Pentru tulpinile cu rezistență la antibiotice se pot utiliza Ciprofloxacina, Ceftriaxona sau Azitromicina. Măsurile igienodietetice urmăresc menținerea repausului la pat în perioada febrilă și administrarea dietei adecvate pentru febră, adaptată în caz de asociere a diareei, hemoragiei sau perforației intestinale. Alte măsuri terapeutice pot fi asociate în anumite condiții: corticosteroizi în formele hipertoxice, transfuzii în caz de hemoragii sau intervenții chirurgicale în perforațiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
variabil, de cele mai multe ori cu manifestări nespecifice, care nu permit diferențierea între diferitele tipuri de enterovirusuri și nici față de alte infecții virale. Astfel de manifestări nespecifice sunt infecții acute de căi respiratorii superioare, sindrom pseudogripal (“gripa de vară”), diaree, exanteme febrile asociate sau nu cu adenopatii, meningite acute limfocitare benigne, paralizii de tip polio. Unele manifestări clinice sunt relativ specifice pentru anumite tipuri virale și pot sugera etiologia. Diagnostic Diagnosticul enterovirozelor se bazează pe manifestările clinice compatibile, pe datele epidemiologice (atunci când
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diferențial al meningitelor se face cu meningismul, reacția meningeană și cu alte afecțiuni care pot fi confundate cu sindromul meningean: spondiloza cervicală, torticolisul, nevralgia nervului Arnold, insolația, contractura musculaturii paravertebrale din tetanos, intoxicația cu stricnină. Meningismul însoțește unele boli infecțioase febrile (gripa, pneumonia, dizenteria, ș.a.), și se manifestă prin sindromul meningean cu LCR normal. Reacția meningeană asociază sindrom clinic meningean și modificări discrete ale LCR de tipul pleiocitozei <40 cel/mm 3 , dar cu caracteristici biochimice normale. Se întâlnește în febra
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
generale sunt aplicabile tuturor tipurilor de meningite și se bazează pe măsuri simptomatice, administrarea de antipiretice, analgezice și antiemetice. Convulsiile trebuie să fie combătute cu medicație specifică (diazepam, fenitoin, fenobarbital). Măsurile generale de nursing au ca obiective nutriția adaptată stării febrile, stării de conștiență și afecțiunilor asociate, îngrijirile de prevenire a escarelor, pneumoniei de aspirație, bolii trombo embolice, etc. Sindromul de hipertensiune intracraniană în urgență se tratează prin ridicarea capului la 30-45ș, administrare de manitol 20%, hiperventilație. Monitorizarea și susținerea funcțiilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mycoplasme, chlamidii, rickettii Fungice: Cryptococcus neoformans Parazitare: Plasmodium falciparum, Toxoplasma, Toxocara b. Encefalite postinfecțioase și postvaccinale: post-rujeolă, rubeolă, varicelă, tuse convulsivă, post-vaccin anti pertusis, antirabic . Tablou clinic Până la proba contrarie, diagnosticul de encefalită este luat în considerare în orice stare febrilă însoțită de tulburări ale conștienței și/sau tulburări neurologice difuze sau de focar ale SNC. Manifestările clinice compatibile cu diagnosticul de encefalită sunt: Sindromul infecțios manifestat prin febră, însoțită sau nu de mialgii și de semne specifice de orientare asupra
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu simptome insidioase timp de săptămâni și chiar luni înaintea diagnosticului. Endocardita subacută este întâlnită mai frecvent și reprezintă forma clasică a bolii Osler. Manifestările de debut ale endocarditei pot fi: febra prelungită, alterarea stării generale, accidentul vascular cerebral, purpura febrilă, lombalgia febrilă, artralgiile, modificarea unui suflu cardiac, insuficiența cardiacă, splenomegalia, modificările fundului de ochi. În perioada de stare se disting: sindromul infecțios, semnele cardiace și manifestările extracardiace. Sindromul infecțios este caracterizat de febra “în platou”, oscilantă sau cu febricule, dar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
insidioase timp de săptămâni și chiar luni înaintea diagnosticului. Endocardita subacută este întâlnită mai frecvent și reprezintă forma clasică a bolii Osler. Manifestările de debut ale endocarditei pot fi: febra prelungită, alterarea stării generale, accidentul vascular cerebral, purpura febrilă, lombalgia febrilă, artralgiile, modificarea unui suflu cardiac, insuficiența cardiacă, splenomegalia, modificările fundului de ochi. În perioada de stare se disting: sindromul infecțios, semnele cardiace și manifestările extracardiace. Sindromul infecțios este caracterizat de febra “în platou”, oscilantă sau cu febricule, dar sunt posibile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la examenul histologic al unei vegetații sau al unui abces intracardiac SAU Vegetație sau abces intracardiac cu aspect histologic de endocardită evolutivă. b. Criterii clinice: 2M sau 1M + 3m sau 5m Diagnosticul diferențial al endocarditei se face cu: alte boli febrile prelungite (tuberculoză, colagenoze, neoplazii), infecție intercurentă fără legătură cu cardiopatia, puseu de RAA la copil sau adolescent, endocardita lupică, boala tromboembolică, mixomul atrial. După protezarea valvulară, endocardita pe valvă protezată se diferențiază de: sindromul postcardiotomie, flebită, osteite, infecție cu CMV
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
leziuni valvulare sau vasculare, imuno-depresii). Tablou clinic Manifestările clinice depind de calea de infecție: hepatite după ingestie, pneumonii după inhalare. Forma acută are o incubație medie de 3 săptămâni și debutează cu febră de tip pseudogripal. Manifestările obișnuite sunt hepatita febrilă frecvent anicterică, pneumonia febrilă și febra prelungită nediferențiată (17%). Pneumonia are aspect radiologic de tip interstițial, uneori cu opacități în “geam mat” și reacție pleurală. Alte manifestări ale formei acute sunt pericardita, miocardita meningita, encefalita. Forma cronică cea mai frecventă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
imuno-depresii). Tablou clinic Manifestările clinice depind de calea de infecție: hepatite după ingestie, pneumonii după inhalare. Forma acută are o incubație medie de 3 săptămâni și debutează cu febră de tip pseudogripal. Manifestările obișnuite sunt hepatita febrilă frecvent anicterică, pneumonia febrilă și febra prelungită nediferențiată (17%). Pneumonia are aspect radiologic de tip interstițial, uneori cu opacități în “geam mat” și reacție pleurală. Alte manifestări ale formei acute sunt pericardita, miocardita meningita, encefalita. Forma cronică cea mai frecventă este endocardita (80%). Endocardita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
combaterii infecțiilor nosocomiale. Deși în cele mai multe țări din lume sunt disponibile prevederi legislative și ghiduri de prevenire a infecțiilor nosocomiale în unitățile medicale, aceste infecții continuă să se răspândească și să reprezinte o problemă importantă de sănătate publică. 16 SINDROMUL FEBRIL INFECȚIOS Obiective: Să explice mecanismele fiziopatogenice ale sindromului febril Să enumere principalele cauze de sindrom febril și criteriile de diferențiere între entități etiologice febrile infecțioase și neinfecțioase Să recunoască urgențele febrile infecțioase și să aplice corect măsurile specifice de diagnostic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]