2,707 matches
-
ta c] morală nu este nimic altceva decât instrumentul grupului dominant din societate, c] este doar o iluzie sau c] nu are nici un sens în absență religiei. Articolele din aceast] secțiune dezbat unele dintre aceste provoc]ri. Ideea unei etici feministe JEAN GRIMSHAW Exist] ceva distinctiv masculin în etic] sau în felul în care înțelegem în mod curent etică? Sugestia c] ar putea fi a fost avansat] recent de c]tre scriitoarele feministe; dar ce ar însemna o etic] feminin]? Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unele dintre aceste provoc]ri. Ideea unei etici feministe JEAN GRIMSHAW Exist] ceva distinctiv masculin în etic] sau în felul în care înțelegem în mod curent etică? Sugestia c] ar putea fi a fost avansat] recent de c]tre scriitoarele feministe; dar ce ar însemna o etic] feminin]? Poate etică lua forme care variaz] în funcție de gen? Semnificația evoluției MICHAEL RUSE Teoria evoluționist] a lui Darwin susține c] existența noastr] se datoreaz] milioanelor de ani de evoluție în care organismele care au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei afar] de Mine”, „S] nu iei numele Domnului Dumnezeului ț]u în deșert”, „Adu-ți aminte de ziua de odihn], că s] o sfințești”) se refer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
virtuțile umane, în general, si nu cele specifice genului (masculine sau feminine). Studiile recente asupra feminismului resping ideea idealului androgin, constatând c] anumite virtuți (afecțiunea, compasiunea) sunt specifice mai degrab] genului feminin decât celui masculin (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Problemă caracterului comport] o dubl] abordare în perspectiva filosofic]: la nivel global, al întregii societ]ți și la nivel personal, din interior spre exterior. Întrebarea care se pune este: În ce m]sur] ar fi capabil individul s] își modeleze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
slogane nedeterminate de genul „este greșit s] îl folosești pe cel]lalt” și „este greșit s] obiectualizezi atribute constitutive” sunt lipsite de valoare în calitatea lor de ghizi pentru evaluarea moral]? iv. Provoc]ri dinspre stânga politic] Perspectivele marxiste și feministe critic] alte abord]ri pe baza unei analize a naturii relațiilor personale și neag] posibilitatea existenței unor relații sexuale în mod autentic egale în cadrul societ]ții occidentale. 1) Marxismul clasic În cadrul lucr]rilor Originea familiei, Proprietatea privat] și Statul, Engels
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rile relațiilor dintre diferitele clase sociale. Totuși, prezentarea complet] și analizele acestor critici nu vor face obiectul acestui eseu. O expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice ale opresiunii femeilor, ins] eșueaz] în evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de opresiune la care erau supuși muncitorii capitaliști de opresiunea care sufoc] femeile, și deci neag] faptul c] inegalitatea între genuri poate fi explicat] în mod adecvat prin cauze economice. Tezele tehnologice și contractualiste nu merg mai departe în cazul feministelor. Cathrine MacKinnon, în Feminism Unmodified, susține c] noțiunile care caracterizeaz] acele teze tradiționale, de „drept natural” și „alegere autonom]”, sunt în mod fatal eronate. Feministele radicale, precum MacKinnon, consider] c] rolurile sexuale construite social îngreuneaz] femeilor identificarea și dezvoltarea propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod adecvat prin cauze economice. Tezele tehnologice și contractualiste nu merg mai departe în cazul feministelor. Cathrine MacKinnon, în Feminism Unmodified, susține c] noțiunile care caracterizeaz] acele teze tradiționale, de „drept natural” și „alegere autonom]”, sunt în mod fatal eronate. Feministele radicale, precum MacKinnon, consider] c] rolurile sexuale construite social îngreuneaz] femeilor identificarea și dezvoltarea propriilor dorințe și nevoi sexuale. Femeile sunt socializate în așa fel încât acestea s] îndeplineasc] dorințele și nevoile sexuale ale bărbaților pentru a-și dovedi propria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
social], iar încrederea contractualiștilor în consimt]mântul informat este o ficțiune, deoarece aceeași condiționare social] limiteaz] paletă oportunit]ților și alegerilor reale ale femeilor și hr]nește falsă conștiinț] despre locul femeii în lume și în relația cu b]rbatul. Feministele precum MacKinnon pretind demascarea implicațiilor politice ale activit]ții sexuale și concluzioneaz] c] femeile vor r]mane pentru totdeauna subordonate b]rbaților dac] sexualitatea nu va fi reconceput] și ref]cut]. Deoarece relaționeaz] percepțiile tipurilor adecvate de activitate sexual] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
activit]ții sexuale și concluzioneaz] c] femeile vor r]mane pentru totdeauna subordonate b]rbaților dac] sexualitatea nu va fi reconceput] și ref]cut]. Deoarece relaționeaz] percepțiile tipurilor adecvate de activitate sexual] cu concepții mai largi despre forme politice adecvate, feministele radicaliste (cum ar fi separatistele lesbiene) au tendința de a fi suspicioase în leg]tur] cu tipurile de activit]ți sexuale promovate în regimurile centriste: în cadrul c]sniciei, heterosexuale, monogame, reproductive, private, intr-o relatie bine definit] și așa mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi separatistele lesbiene) au tendința de a fi suspicioase în leg]tur] cu tipurile de activit]ți sexuale promovate în regimurile centriste: în cadrul c]sniciei, heterosexuale, monogame, reproductive, private, intr-o relatie bine definit] și așa mai departe. Multe feministe consider] c] o activitate sexual] atât de precis definit] faciliteaz] în mod direct subjugarea politic] a femeilor. Jill Johnston, în Lesbian Nation [Națiunea lesbian]], susține o poziție separatist] și propune sexul numai între femei ca fiind singura cale de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
declarație politic] și de a dep]și opresiunea masculin]. Conform acestei abord]ri, femeile trebuie s] submineze dominația și puterea b]rbaților în toate contextele relevante, iar activitatea sexual] este unul dintre cele mai importante dintre acestea. Ce consider] atunci feministele ca fiind sex acceptabil din punct de vedere moral? Deși exist] doar un acord slab în cadrul abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puterea b]rbaților în toate contextele relevante, iar activitatea sexual] este unul dintre cele mai importante dintre acestea. Ce consider] atunci feministele ca fiind sex acceptabil din punct de vedere moral? Deși exist] doar un acord slab în cadrul abord]rilor feministe, câteva lucruri par a fi clare. Sexul este acceptabil din punct de vedere moral numai dac] rolurile tradiționale de dominație masculin] și supunere a femeii sunt absențe, dac] femeile nu sunt victimizate politic datorit] sexualit]ții lor, dac] au capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și social]. 4.1. Critică feminismului Adesea, criticile la adresa feminismului sunt foarte specifice. De exemplu, separatistele lesbiene ar susține c] numai separarea total] de b]rbați poate permite femeilor exercitarea puterii și controlului asupra trupurilor lor. Pe de alt] parte, feministele mai puțin radicaliste și nonfeministele insist] c] o asemenea situație nu este necesar] și, de asemenea, c] ea limiteaz] alegerile femeilor și neag] chiar și posibilitatea teoretic] de a se angaja într-o activitate heterosexual] consensual] neexploatativ]. Din aceast] perspectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imare general] a ideii unei naturi umane anistorice, se încheie bazându-se chiar pe o asemenea noțiune. Ciritici mai generale ale feminismului se concentreaz] asupra concepției sale de „liber consimt]mânt” și asupra invoc]rii falsei conștiințe. Luat] întocmai, unele feministe sugereaz] c], practic, toate femeile sunt incapabile de a avea un consimt]mânt informat, deoarece acestea au fost persecutate prin condiționarea extins] a societ]ții dominate de b]rbați. Totuși, aceast] concesie, pare prea larg] și ar putea fi folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar pentru c] difer] de doctrina feminist] fundamentalist], că recunoașterea s] s] fie considerat] un rezultat al falsei conștiințe? Mai departe, de ce ar trebui s] presupunem c] sexualitatea este atat de important] pentru universul feminin? Una dintre presupunerile pe care feministele le-au făcut este c] activitatea sexual] implic] cea mai l]untric] tr]ire și cele mai importante însușiri care alc]tuiesc femeia. Dar este acest fapt o necesitate biologic] sau doar un artefact social al societ]ții dominate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Una dintre acestea, privind prejudec]țile de gen, a fost ridicat] de Carol Gilligan (1982). Nu voi discuta aceast] problem], deoarece problemă separ]rii „eticii feminine” este dezb]țuț] de Jean Grimshaw în acest volum (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Analize și alte probleme legate de acest subiect în secțiunea final]: „Ce este dezvoltarea moral]?”. îi. Prezentarea dezvolt]rii morale dup] Kohlberg Kohlberg își menține ideea c] exist] trei niveluri de dezvoltare moral], fiecare având dou] etape. Deci, șase etape
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Williams, concepția legal] poate sta în picioare, dar este defectuoas] și represiv]. Putem fi liberi s] ne tr]im viețile într-o societate într-adev]r laic] numai atunci când vom fi dep]sit dependența de moral]. O mare parte a criticii feministe îndreptat] asupra teoriilor morale tradiționale a fost influențat] de cercetarea psihologic], precum cea a lui Carol Gilligan, care sugereaz] c] femeile au modele de reacție moral] diferite de b]rbați. Annette Baier, o voce feminist] influent] în filosofia contemporan], preia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în filosofia contemporan], preia aceast] cercetare pentru a sugera c] etică tradițional] masculin] se axeaz] pe obligație, pe când cea feminin] pe dragoste. Baier sper] s] reconcilieze aceste morale într-o etic] a încrederii (vezi și capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). F]r] a susține toate aceste teorii, putem înv]ta multe de la antiteoreticieni. Critică pe care o aduc concepției dominante ne oblig] s] regândim relația dintre teoria și practica moral]. 3. Reconcilierea teoriei cu practică Dup] p]rerea mea, teoretizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aristotle, Nicomachean Ethics (multe ediții). Singer, P.: „Sidgwick and reflective equilibrium”, Monist, 58 (1974), 490-517. Wilkes, K.V.: Real People: Personal Identity Without Thought Experiment (Oxford:Clarendon Press, 1988), Cap. I. Partea a șaptea Dezbateri și critici 43 Ideea unei etici feministe Jean Grimshaw Întreb]rile legate de gen nu au reprezentat obiectul de studiu al filosofiei morale a acestui secol decât într-o mic] m]sur]. Dar ideea conform c]reia virtutea este într-un fel diferențiat] pe genuri, iar standardele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel de independent] feminin] era atât de greu de atins, este ușor de observat preferință oric]rei concepții care c]uta s] reevalueze și s] declare acele forțe și virtuți considerate în mod convențional ca fiind „feminine”. Contextul gândirii contemporane feministe este, bineînțeles, foarte diferit. Majoritatea barierelor formale împotriva accesului femeilor la alte sfere decît cea domestic] au fost îndep]rtate, si un subiect constant în scrierea feminist] în ultimii 20 de ani a reprezentat o critic] a limit]rii femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decît cea domestic] au fost îndep]rtate, si un subiect constant în scrierea feminist] în ultimii 20 de ani a reprezentat o critic] a limit]rii femeii la rolul domestic sau la sfera „privat]”. În ciuda acestui lucru totuși ideea „eticii feministe” a r]mas foarte important] pentru gândirea feminist]. Un num]r de preocup]ri susțin interesul continuu în cadrul feminismului pentru ideea „eticii feministe”. Poate cea mai important] este preocuparea pentru consecințele violente și distrug]toare asupra vieții omenești și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a limit]rii femeii la rolul domestic sau la sfera „privat]”. În ciuda acestui lucru totuși ideea „eticii feministe” a r]mas foarte important] pentru gândirea feminist]. Un num]r de preocup]ri susțin interesul continuu în cadrul feminismului pentru ideea „eticii feministe”. Poate cea mai important] este preocuparea pentru consecințele violente și distrug]toare asupra vieții omenești și asupra planetei pe care o au acele domenii de activitate dominate în mare m]sur] de b]rbați: r]zboi, politic] și dominația economic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel puțin în parte, faptului c] sunt dominate de b]rbați nu constituie, bineînțeles, un aspect nou; a reprezentat o viziune destul de comun] în multe discuții care priveau dreptul femeilor la vot la începutul secolului XX. O parte a gândirii feministe contemporane a fost relaționat acest lucru cu concepția potrivit c]reia multe forme de agresiune și distrugere sunt strâns legate de natură „masculinit]ții” și de psihicul masculin. Asemenea percepții cu privire la natură masculinit]ții și la natură distrug]toare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a femeii sunt, bineînțeles, o problem], în condițiile în care se consider] c] natură b]rbaților și a femeilor nu are un caracter rigid sau imuabil, fiind mai degrab] un construct social și istoric. Iar o mare parte a gândirii feministe a respins orice form] de esențialism. Dar dac] cineva respinge ideea c] orice diferențe dintre valorile și priorit]țile masculine și feminine pot fi atribuite unei „naturi” masculine și feminine fundamentale, atunci problemă care se pune este dac] ideea „eticii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]