KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...109 >

2,721 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261

a femeii și familiei, cărora până azi, din lipsă de ocrotire, le-a fost greu de a se integra în ritmul idealurilor și activităților creatoare și de răspundere. Avem datoria de a ne închina recunoștința, figurilor luminoase ale conducătoarelor Asociațiunilor feministe, care au știut prin munca lor fără preget, prin sacrificii și prin cinste să canalizeze voința și energia colectivă a femeilor, pentru a constitui o forță care să poată revendica drepturile noastre atât de lung timp nesocotite. Prin truda lor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
nivelului moral și cultural al țărănimii. D-na Ortansa Satmary vorbește despre importanța participării femeilor la viața publică a națiunilor, participare ce corespunde unei necesități evidente a realității vremurilor ce trăim. D-na Calypso Botez face un istoric al mișcării feministe la noi în țară. Spune că locul femeilor care aspiră la libertate este în cadrul Partidului Național-Țărănesc, care luptă pentru un echilibru real în viața națională între clasele sociale. După ce d-na Botez și-a terminat cuvântarea, o delegație a Frontului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
luni, 22 șindescifrabilț orele seara, se anunță o conferință a d-lui Titel Petrescu relativ la Congresul mondial pentru pace și activitatea femeii pentru menținerea păcii. Dimineața, anul 32, nr. 10591, din 19 iunie 1936. 49TC "49" Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanțatc "Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanța" Sub auspiciile „Reuniunii femeilor Române”, Asociația pentru emanciparea politică și socială a femeilor române” și „Asociația femeilor universitare” a avut loc, în zilele de 8, 9 și 10 septembrie ș1936ț, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
o conferință a d-lui Titel Petrescu relativ la Congresul mondial pentru pace și activitatea femeii pentru menținerea păcii. Dimineața, anul 32, nr. 10591, din 19 iunie 1936. 49TC "49" Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanțatc "Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanța" Sub auspiciile „Reuniunii femeilor Române”, Asociația pentru emanciparea politică și socială a femeilor române” și „Asociația femeilor universitare” a avut loc, în zilele de 8, 9 și 10 septembrie ș1936ț, în sala de festivități a cazinoului din Constanța

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
s-a ridicat în parlamentul englez un glas în favoarea drepturilor României. A fost glasul ducesei de Atholl, deputată conservatoare, o distinsă figură a vieții publice britanice. Ca omagiu pentru această dreaptă și prietenească atitudine, d-na Elena Meissner, în numele asociației feministe, a transmis ducesei Atholl la Londra, următoarea adresă: Scumpă Doamnă, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române a aflat cu mândrie că o femeie, în calitatea sa de deputat, a știut să se ridice la acel înalt grad

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
mai ales a piedicilor pe care acest tineret îl întâmpină în muncă și din recunoașterea dezorientării lui. Secția Tineretului Asociației pentru emanciparea femeii, conștient de stăvilarul opus tineretului în general și mai ales celui feminin, conștient că numai o luptă feministă hotărâtă ar putea aduce abolirea stării de inferioritate a femeii în ce privește drepturile sale, conștientă că activitatea feministă strâns unită și larg primitoare a asociației nu va fi numai un mijloc de câștigare a dezideratelor noastre tinerești, ci și o școală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Secția Tineretului Asociației pentru emanciparea femeii, conștient de stăvilarul opus tineretului în general și mai ales celui feminin, conștient că numai o luptă feministă hotărâtă ar putea aduce abolirea stării de inferioritate a femeii în ce privește drepturile sale, conștientă că activitatea feministă strâns unită și larg primitoare a asociației nu va fi numai un mijloc de câștigare a dezideratelor noastre tinerești, ci și o școală de demnitate și de orientare în ce privește îndatoririle noastre în viața socială românească, face un apel cald și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
obișnuită, unde s-ar pune cu patimă chestiuni ce privesc interese personale, ci o adunare pentru discutarea unei probleme legată de evoluția familiei, a societății, a vieții de stat. Consiliul Național al Femeilor Române, Gruparea și Solidaritatea, asociații feminine și feministe au înțeles să aibă părerea conducătorilor în privința dobândirii acestor drepturi și de aceea ne-am adresat tuturor șefilor de partide ca să ne trimită un delegat chemat să expună părerea partidului său în această chestiune de ordin național. Noi cerem dreptul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
președintă, aduce prinosul de recunoștință M.S. Regelui și mulțumește și tuturor colaboratoarelor „Asociației”, care prin propaganda lor au contribuit la succesul cauzei noastre de azi. Mulțumește și în numele societății ce o prezidează „Gospodăriile rurale”. Maica Smara, decana luptătoarelor pentru cauza feministă, se bucură de izbândă datorită bunului nostru Rege și luptei aprige duse de femei. Își amintește de greutățile întâmpinate la început și sfătuiește femeile să lupte contra celor două plăgi: lenea și corupția. D-na Margareta Ghelmegeanu, după ce aduce omagii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
aceea a mamei și a copilului. Mai aduc omagiu recunoscător și vii mulțumiri d-na Cornelia Achimescu, în numele „Asociației surorilor de caritate din război”, d-na dr. Răzvan în numele „Asociației femeilor medici”, și d-na Bogdanovici în numele unei tinere asociații feministe pe care o prezidează, „Frontul Feminin”. Mai vorbesc d-nele Monteoru și Ella Schildkraute. D-na Florica Georgescu, secretara generală, arată elanul și dragostea nețărmurită cu care femeile ce suferiseră rigorile ocupației dușmane au primit raza de speranță a cuvântului d-nei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Bunele deprinderi manifeste se vor încuraja prin distincții și premii. Istoric Asociația Cercurilor de Gospodine a luat naștere la București în ziua de 3 aprilie 1920. D-na Valentina Focșa propusese un plan și un program în acest sens Asociației Feministelor de la Iași, plan ce a obținut adeziunea acestei Asociații, apoi împreună cu D-na Maria I. Popovici, care era delegata feministelor din Iași, au continuat opera de înfăptuire în București, constituindu-se un comitet de inițiativă a cărui președintă a fost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
în ziua de 3 aprilie 1920. D-na Valentina Focșa propusese un plan și un program în acest sens Asociației Feministelor de la Iași, plan ce a obținut adeziunea acestei Asociații, apoi împreună cu D-na Maria I. Popovici, care era delegata feministelor din Iași, au continuat opera de înfăptuire în București, constituindu-se un comitet de inițiativă a cărui președintă a fost desemnată Simona Lahovary, iar secretară D-na Valentina Focșa. Acest comitet a fost completat și lărgit în ședința din 18

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Creștine a Femeilor Române din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941”, București, martie, 1942, pp. 5-12. 72TC "72" Omenietc "Omenie" Scrisoare deschisă către membrele marilor Asociații Feminine din lumea întreagă ș1943ț Prea iubite surori și colege de la marele asociații feministe ca Consiliul Internațional al Femeilor, Alianța pentru Sufragiu, Liga pentru pace și libertate, Crucea Roșie, Protecția copiilor și altele, voi toate care reprezentați conștiința feminină, care v-ați dăruit unor idealuri ce ne-au strâns pe toate fără diferențiere de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
am fi avut a deplânge atâtea nenorociri și care, imediat de asemenea, la începutul războiului, în 1941, a protestat, cerând în scris, să se ia de marile Asociații îndată o atitudine în această chestie de principiu, căci ce fel de feministe pot fi acele ce ar privi cu indiferență acte ce năruie toată doctrina noastră. Este cu putință ca liga mamelor din lumea întreagă să nu se înfăptuiască deasupra contingențelor politice, deasupra a tot ce desparte este copilul, odor sfințit, ce

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

mult mai mare decât menționez acum. Dintre acestea, un rol cu totul aparte îl are Elena Bălan. Un suport deosebit în documentare l-am avut prin intermediul Centrului de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen - FILIA - și prin Societatea de Analize Feministe ANA. De asemenea, mulțumesc tuturor celor care mi-au fost aproape în înțelegerea experienței de mamă. Lor le dedic această carte. TC "" Prefațătc "Prefață" Avem în față o lucrare ce exprimă combinația multor categorii de experiențe, toate convertite într-o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
să argumenteze că familia monoparentală poate să fie o opțiune perfect coerentă cu o viață împlinită, autoafirmativă și liberă și nicidecum doar cu o nefericire de o natură sau alta (abandon, sărăcie), fiindcă ea dispune și de instrumentele teoriei politice feministe. Știe că, fiindcă nimic nu este mai practic decât o teorie bună, această teorie (combinație reușită a multiplelor ei formații intelectuale) poate și trebuie să aibă relevanță pentru politicile publice. O parte tare a lucrării este demonstrația vastă, rar practicată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
acesteia, muncesc mai mult decât partenerii lor în gospodărie, îngrijesc prioritar persoanele dependente din familie, iar când divorțează sau se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce la destructurarea familiei 11. Familia monoparentală este cunoscută

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
susținerea copiilor, lăsând povara grijii parentale pe seama femeilor care sunt mame). Observarea unei constante sensibilități la dimensiunea de gen13 va putea să fie interpretată drept feminism mascat. În acest sens, un bun argument ar putea fi următorul: O teorie este feministă dacă (1) în cadrul ei genul ocupă un loc central, teoria respectivă încercând să înțeleagă caracterul și natura de gen ale relațiilor, instituțiilor și proceselor sociale; ( 2) dacă relațiile de gen sunt tratate ca problematice, nefiind considerate naturale sau de neschimbat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
privind drepturile lor în legătură cu copiii cărora le sunt părinți. O altă gamă de probleme se creează atunci când obligațiile față de copii se articulează de așa natură încât îngrădesc drepturile părinților ca persoane autonome. Astfel, emanciparea femeilor - idee constant promovată de gândirea feministă, indiferent de orientarea ei particulară (liberală, socialistă, radicală, comunitară etc.) - a fost receptată în alte perspective drept o modalitate de destructurare a familiei. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul și familiatc "Feminismul și familia" 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familietc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist contează stabilitatea și echilibrul familiei, văzute din întreg spre parte (familia este mai mult decât suma indivizilor care o compun), din perspectiva feministă, nu vor fi neglijate individualitățile. O autentică armonie a familiei se bazează pe o stare de echilibru a relațiilor între persoanele care o alcătuiesc (nu se mai admite, de exemplu, că efortul mai mare al femeilor va compensa implicarea mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
acestea au șanse bune de a fi parteneriale. Am urmărit stabilirea unor repere privind familia în câteva modele posibile, cu intenția de a sugera existența unor alternative la familia nucleară patriarhală. Analiza asupra familiei va continua din perspectiva teoriilor politice feministe: liberală, marxistă, radicală și comunitară. În toate acestea, voi urmări raportul între conceptualizarea familiei și ideea de emancipare a femeilor. Sensul de argumentare va fi unul în favoarea faptului că emanciparea femeilor nu duce la distrugerea instituției familiei. Iată un prim

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
combinații între familie și carieră. Deci, familia se păstrează; ea reprezintă în continuare prima sferă de interes pentru femei. Emanciparea acestora înseamnă faptul că pot avea o educație corespunzătoare, acces pe piața muncii, apoi o carieră. Aceasta pare să sugereze feministele liberale, de la Harriet Taylor la Betty Friedan. Faptul că, în accepțiunea feminismului liberal clasic, nu este vizată destructurarea familiei rezultă în primul rând din centrarea atenției spre spațiul public. Privatul nu este luat în seamă în sensul emancipării femeilor, chiar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
se păstrau (inegalitatea privind accesul la resurse, inegalitățile de venituri, inegalități privind recunoașterea socială etc.). La acestea, se adaugă inegalitățile din sfera privată în ceea ce privește diviziunea muncii în gospodărie, a responsabilității față de persoanele dependente din familie. Idealul de emancipare, urmărit de către feministele de gândire liberală, este atingerea autonomiei personale. Dar acesta este îngreunat de păstrarea perspectivei tradiționale asupra familiei, în care raporturile sex-rol se subordonau modelului patriarhal. În România, este actuală o observație ce ține de feminismul diferențelor (feminismul valului II), referitoare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
pentru ca și ceilalți să se poată diferenția la rândul lor. Acest tip de autonomie este propriu persoanelor care au copii în îngrijire. Sunt denunțate, în acest context, dominația, competiția, excluderea, separarea de ceilalți. Din punctul de vedere al teoriilor politice feministe, autonomia este subiectul de interes al unei etape de dezvoltare, la începutul anilor ’90: feminismul valului III (Elizabeth Grosz, 1988). În acest demers teoretic, sunt luate în considerare experiențele diferite ale femeilor 80. Problemele lor sunt privite în contexte de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în instituții specializate. Astfel, era vizată instituționalizarea copilului aflat în dificultate (copil care nu se bucura de ocrotirea părintească), a persoanelor vârstnice fără familie sau pe care familia îi abandonase și a persoanelor cu probleme grave de sănătate. Meritul abordării feministe comunitariene este tocmai că a lărgit câmpul de cuprindere a celor cărora li se acordă sprijin în comunitate, principial vorbind, prin susținerea reciprocă a tuturor membrilor. În acest sens, se configurează ideea de responsabilitate socială. Oamenii nu sunt indiferenți unii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]