2,240 matches
-
în vederea alinării suferinței tânărului nesăbuit. După cum era de așteptat, strategia retorică a Maestrului își dovedește imediat eficiența, căci Andrei e cucerit pe loc de "frăgezimea formelor" și de "sonoritățile suave" din glasul tinerei femei (de imaginea, dar și de "sunetul" feminității, de trup și de suflet totodată), care, conștientă de farmecul său irezistibil, are totuși inteligența de a se conforma, "dintr-un instinct al armoniei", psihologiei sfiosului partener. Consumându-se într-un spațiu închis, sub atenta supraveghere a aceluiași Ciprian (retras
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
indiferența femeii și-și cere drepturile; Artemiza Vardali, care visa la o partidă bună pentru fiica sa, Cleo, își manifestă deschis gelozia; până și bătrânul Colea, privind-o, pare să-și piardă cumpătul numai Ciprian i se înclină reverențios, elogiind "feminitatea fluidă și multiplă", de "Afrodită Polyandră", a "muzei" ce se lăsase cândva iubită și cântată în versuri. Și totuși, în ciuda propriei înclinații spre colportaj, Maestrul refuză hotărât să-i spună mai multe despre tânărul lui prieten (motivația e tipic lovinesciană
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
drama Hortensiei, deoarece, "dincolo de indici dramatici superficiali (decor, gesticulație)", textul lovinescian conține, în plus, și "o relație fundamental teatrală între actor și cor". Într-adevăr, prin mijlocirea lui Ciprian (personaj-raisonneur, jucând aici rolul corului), Lovinescu "a supradeterminat fatalitatea ce guvernează feminitatea negativă a lui Lulù", de unde și îndreptățirea de a prezenta "cazul" Mab "în termenii tragediei", cu referire directă la piesa lui Euripide, Ifigenia în Aulis 193. Pe de altă parte, am văzut că primele secvențe ale romanului conturează intriga într-
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
înclinațiile suicidare ale amândurora (în cazul Emiliei, puseul sinucigaș rămâne un simplu "accident"). Pripită ni s-a părut și afirmația potrivit căreia "existența lui Andrei Lerian este o continuă căutare a femeii ocrotitoare, a femeii- bărbat" (oare ipostaza maternă a feminității nu e preferată de eroul lovinescian celei agresiv-masculine?), căutare determinată exclusiv de "fatalitatea literară" (în op. cit., p. 57) ce impune conformarea totală față de un comportament tipic, de intelectual certat cu viața. 170 Vezi Barbey d'Aurevilly, Dandysmul, traducere, studiu introductiv
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
note de Mircea Ivănescu, studiu introductiv de Vasile Muscă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998. 194 În opinia Ligiei Tudurachi, motivul romanului lovinescian "își are sursa în teatrul lui Frank Wedekind (1895), unde Lulù e personaj al unei tragedii monstruoase, reprezentând o feminitate în același timp grațioasă și devoratoare (dramaturgul german Frank Wedekind concepe o trilogie Lulù în 1895, realizată în final ca bilogie și incluzând piesele Spiritul pământului și Cutia Pandorei; teatrul lui Wedekind se bucura de succes la noi încă din
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
decadentă, nuvele, însemnări de călătorie și jurnalistică. Tema sa recurentă este pregnanța destinului în viața umană. Destinul, pentru Couperus, este o forță în esență obscură, aproape personificată, impregnată de vinovăție. Opoziția dintre nord (frig, întuneric, masculinitate și burghezie) și sud (feminitate, senzualitate) stă la baza multora dintre romanele sale. Of Old People, and Things That Pass (D-ale bătrînilor și lucruri care trec, 1906) poate fi considerat un exemplu olandez tipic de naturalism: defectele ereditare se transmit de-a lungul a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Motto: Toate femeile au același rost pe pământ. Doar amprentele pe care le lasă, contează. Nu-mi plac femeile cu cicatrici la vedere. Îți dau impresia că le place să se mutileze. Femeile care înjură ca un birjar, lipsite de feminitate, cele care nu știu să fie soții, mame, se vând pe o mână de arginți și se împreunează cu diavolul. Îmi plac femeile care poartă cicatrici în suflet. Le citești smerenia și bunătatea pe față. Sunt darnice: împart lumină din
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
iubeam cu adevărat. Încercam să mă controlez, să mă autosugestionez, cu gậndul că nu are rost să fii geloasă pe un mort, pentru că, în definitiv, și uitarea e scrisă în legile omenești, dar nimeni nu cunoaște încă întunecatele resorturi ale feminității ! Rămăsesem veșnic o enigmă chiar pentru mine însămi, un mister indescifrabil. Mă consideram tot timpul o femeie de o rară finețe intelectuală, iar acum ajunsesem să mă îndoiesc de mine. Devenisem și mai sentimentală și mai afectuoasă parcă, dar și
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
în orice operă suprarealistă, este omul generic, jungian, nu individul freudian, ca la Novalis, Jean Paul sau Tiek. S-a observat, de pildă, cât de asemănătoare sânt femeile din toate picturile surrealiste? Ele nu sânt decât niște semnale erotice, sânt Feminitatea, și silueta perfectă, suplă, linsă, sticloasă, inutilizabilă în definitiv, aceeași la Magritte, Dali sau Delvaux, este lipsită atât de personalitate, cât și de senzualitate. Suprarealismul este pur latin, superficial și risipitor, încărcat ca baldachinul lui Bernini. Miracolele lui sânt puerile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mai este la fel de percutant că sloganul din 2004, "Să trăiți bine!", caracteristic pentru stilul băsescian, putând fi considerat o parafrazare a primei părți din sloganul candidatei Ségolène Royal, "Franța: Ségolène Royal pentru Președinte"51. Dacă pentru Ségolène Royal sloganul subliniază feminitatea candidatului, sloganul lui Traian Băsescu arată o încredere în brandul numelui său, mizând pe impactul popularității sale. Campania charismatica dusă de Băsescu a ridicat și probleme precum despărțirea "adoratorilor" de "ceilalți", și manipularea pro și contra a televiziunilor de casă
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
cadrul teoretic al Relațiilor Internaționale, punând în evidență prejudecățile de gen care intră în componența unor concepte cheie și care inhibă o înțelegere corectă a relațiilor internaționale. Conceptul feminist de "gen" se referă la constructele sociale asimetrice ale masculinității și feminității, și nu la diferențele biologice feminin-masculin (deși feminismul postmodernist susține că atât sexul, cât și genul sunt categorii construite social, vezi Butler 1990; Gatens 1991). Imaginea occidentală hegemonică a masculinității este asociată cu autonomia, suveranitatea, înclinația spre raționalitate, obiectivitate și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
feminin-masculin (deși feminismul postmodernist susține că atât sexul, cât și genul sunt categorii construite social, vezi Butler 1990; Gatens 1991). Imaginea occidentală hegemonică a masculinității este asociată cu autonomia, suveranitatea, înclinația spre raționalitate, obiectivitate și universalism, în vreme ce noțiunea dominantă de feminitate este asociată cu lipsa acestor caracteristici. Spre exemplu, practicile de rutină ale armatelor reproduc aceste identități hegemonice de gen, prin antrenarea soldaților atât pentru a proteja "femeile-și-copiii", cât și pentru a-și suprima emoțiile (feminine) asociate cu durerea fizică și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politica internațională și cea internă, împreună cu aversiunea neorealistă față de explicațiile de politică internă date relațiilor internaționale, ascund de fapt distincția anterioară genizată dintre public și privat din interiorul statelor aversiunea masculină față de asocierea sferei private cu emoția, subiectivitatea, reproducerea, corpul, feminitatea și femeile. Nici teoriile din curentul principal, nici cele critice nu iau în considerare această sferă privată, pentru că ea este legată de politica internă și de formele statale (Walker 1992, Sylvester 1994a). Ontologia teoriilor din curentul principal al Relațiilor Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să fie subordonată celei superioare, reprezentată de bărbați, de mintea rațională și de autoritatea de stat. Jean Elshtain (1992) susține că perspectiva realistă asupra relațiilor internaționale se sprijină mai ales pe această distincție public-privat și pe construcția sa esențialistă a feminității și masculinității drept cauze ale dezordinii și, respectiv, ale reinstaurării ordinii. Pentru școala feministă, independența politicii interne față de cea internațională, precum și separarea sferei publice de cea privată, nu pot sta la baza unei frontiere disciplinare, din moment ce anarhia din afară sprijină
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
analiză (Tickner 1992; Sylvester 1994a; Peterson și True 1998). Analiza de gen subminează diviziunea dintre individ, stat și sistemul internațional, punând în evidență modul în care fiecare nivel este precondiționat de o imagine a omului rațional care exclude femeile și feminitatea. Deși susține o teorie sistemică a relațiilor internaționale, Kenneth Waltz (1959:188) aplică frecvent analogia dintre bărbat și stat ca pe o dovadă a realității ostile pe care o observă în sistemul anarhic, luat ca întreg: "Între oameni [bărbați], ca
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
masculine și înțelese din perspectiva sensibilității [elitei] masculine". Unii feminiști enunță un model alternativ, feminin, al agentului, conectat, interdependent și inter-relaționat (Gilligan 1982; Tronto 1989). Totuși, feminismul din Relațiile Internaționale este în general sceptic cu privire la posibilitatea elaborării unui model al feminității pentru a corecta prejudecata de gen indusă de modelul bărbat/stat al lui Waltz (cf. Elshtain 1985:41). Feminiștii caută modele alternative, mai bogate, în ceea ce privește agentul modele care să țină cont atât de producție, cât și de reproducere, să redefinească
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a Relațiilor Internaționale. Pentru a înțelege politica internațională, Enloe analizează viețile (extra)ordinare ale femeilor obișnuite ceea ce istoria disciplinei ar considera drept locul unde este cel mai puțin probabil să întâlnim politica "la nivel înalt". Enloe dezvăluie construcțiile masculinității și feminității aflate în centrul proceselor internaționale. Ea consideră că retragerea sprijinului mamelor din Rusia față de armata sovietică s-a datorat sacrificiilor masive ale fiilor acestora în războiul din Afganistan, aceasta fiind una dintre numeroasele expresii ale puterii genizate care a condus
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politica mondială, adresate de către feminismul empirist depinde de conceperea genului ca un construct analitic care răspunde de marginalizarea femeilor în relațiile interna-ționale, atunci teoria feminismului normativ pune sub semnul întrebării conceptul binar de gen. Opoziția reciproc exclusivă dintre masculinitate și feminitate nu este "esența prin care poate fi explicată organizarea socială" (Scott 1988: 2), ci este mai degrabă o construcție socială care trebuie să fie transformată. În timp ce teoriile feminismului analitic au creat categoria de gen pentru a explica construcția socială a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
etnicitate, 150, 195, 251 eurocentrism, 149 excludere, 181, 192, 193, 195, 196, 202, 205 excludere socială, 136, 167, 172 experți, 264 exploatare, 90, 117, 127, 130, 136, 146 exporturi, 79 extrateritorialitate, 117 feminism, 9, 25, 32, 41, 147, 150, 233-55 feminitate, 242, 243, 244, 250 fenomenologie, 162 feudalism, 131, 220 filosofie, 36, 43, 204 finanțe, 170, 175 foamete, 151, 191 foedus pacificum, 75 formarea intereselor, 211, 212, 216, 222 forță de muncă, 89, 170, 238, 251 forțele pieței, 94, 96 fragmentare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
întâmplă, foarte rar, să-l surprindem pe Arghezi într-o situație pacifistă nedisimulată, și acest lucru are legătură, fără îndoială, cu înțelegerea principiului feminin și cu încercarea de a-i conserva esența naturală. Gândind evoluția mentalității femeii în termeni antitetici, feminitate vs. feminism, iar acesta din urmă fiind perceput ca o grefă artificială și inutilă aplicată feminității, poetul-moralist deschide brutal ofensiva împotriva ideii de emancipare (= liberalizare a moravurilor). Prin urmare, în ipostaza de victimă a noilor curente de opinie venite din
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
are legătură, fără îndoială, cu înțelegerea principiului feminin și cu încercarea de a-i conserva esența naturală. Gândind evoluția mentalității femeii în termeni antitetici, feminitate vs. feminism, iar acesta din urmă fiind perceput ca o grefă artificială și inutilă aplicată feminității, poetul-moralist deschide brutal ofensiva împotriva ideii de emancipare (= liberalizare a moravurilor). Prin urmare, în ipostaza de victimă a noilor curente de opinie venite din est, ținta sa poate fi ușor deculpabilizată, sfătuită, avertizată, într-un cuvânt, reconsiderată moral. Apoi, din
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ne apare ca o figurare explicită a hierogamiei, necesară în desfășurarea anumitor ritualuri. Un posibil argument ce pare a sprijini ipoteza noastră poate fi găsit în cosmogonia indiană figurată în arta decorativă. Aici, vasul plin apare ca un simbol al feminității aflat în legătură cu „planta Vieții” sau cu altă emblemă a fertilității. De remarcat că vasul este ținut întotdeauna de un zeu, sau semizeu, niciodată de un om (ELIADE 1992, 227). O altă posibilă interpretare a vasului ar consta în asocierea acestuia
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ecou la alt iconomah, Calvin, în Învățătura religiei creștine: Omul nu începe să adore imaginile dacă nu și-a făcut despre ele vreo fantezie carnală și murdară". Nu că Materia ar veni de la Mater etimologie fantezistă -, dar există într-adevăr feminitate în imaginea materială. Madonele catolice suprapun cele două mistere. "Icoana, precum Maica Domnului, servește drept mijlocitor vizibil între divin și omenesc, între Cuvânt și trupul lui, între privirea lui Dumnezeu și vederea oamenilor"23. Persecuția puritană a imaginilor, în spatele refuzului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
totuși, mai are un cuvînt de spus. Doamnele poartă și așa-numiții "pantofi ortopedici", cu tocul înalt și plat, din plută, acoperit de o talpă subțire din piele (platform shoes). În 1947, Christian Dior lansează moda New Look, plină de feminitate, care pune în valoare bustul și talia subțire a doamnelor, precum și gambele cu glezne subțiri. Pantofii escarpen măresc nota de distincție a îmbrăcăminții. În cele de mai sus, ne referim, evident, la moda întreținută de înalta societate și de burghezia
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ca o sclavă, ca un obiect pentru plăcerile bărbatului sau o mașinărie de făcut copii. Emanciparea socială a femei din ultimul secol a schimbat situația doar din punct de vedere social, nu și din punctul de vedere al ideii de feminitate. În ieșirea femininului din frustrările sociale, se cade, uneori în extrema cealaltă, străduindu-se să-și însușească o serie de manifestări și caracteristici masculine. Astfel, sub infatuarea emancipării, elementul feminin se modifică, alunecând spre polul masculinizării, bravând cu elemente de
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]