63,117 matches
-
expresiile temporalității - "pe timpul eclipsei" (EZ 2163, 1999, 7) "pe perioada eclipsei" (Co 2428, 1999, 20); "săptămîna eclipsei" (N 659, 1999, 6); "ziua eclipsei" (RL 2849, 1999, 1); "miercurea eclipsei" (Co 2428, 1999, 20); "seară eclipsei" (RL 2849, 1999, 9) etc. Fenomenul astronomic se lasă asimilat unui eveniment monden - "cu ocazia eclipsei" ("Ziua" 1583, 1999, 4) sau chiar unei festivități - regim confirmat de tratamentul sau lingvistic: cuvîntul eclipsă apare precedat de prepoziția de, într-o construcție rezervată numelor de sărbători ("de Paști
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
pînă la demonstrațiile logice din ultimele două decenii ale psihologilor și neuro-cercetătorilor cognitivi, teoria mecanicista a corpului biologic (cu varianta ei computeristică, în științele cognitive) a încercat să legitimeze caracterul productiv al procesualității vieții. (În ce măsură "lucrativitatea" tehnologică se dovedeste un fenomen intrinsec organismelor umane - si biologiei, în general - sau un pur efect al observației subiective, rămîne de discutat cu altă ocazie.) Deocamdată, premisa (încă) obligatorie a înțelegerii relației dintre om și mașina este aceea a acceptării raportului cronologic, cauzal și ierarhic
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
acest lucru? Ce servește astăzi drept proteză pentru ce: corpul carnal pentru implantul metalic sau invers? Și, în logica repozitionărilor deconstructive, oare metalul disloca suprafață corporală sau corpul pe cea metalică? Dezarticularea organică mai poate opera și printr-un alt fenomen de interacțiune între kinetică și dinamica: acela al compresiei. În Itic Ștrul, dezertor (1920), procesul e ilustrat de strivirea treptată a consistentei psihice și fizice a protagonistului, soldatul român de origine evreiască Itic Ștrul, sub zonele de presiune cromatice (albul
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
Z. Ornea E uimitor cît de valabile pot fi unele scrieri despre fenomenul Gulagului, daca autorul a gîndit matur și pătrunzător despre trăsăturile esențiale ale chestiunii. Din această categorie fac parte vestitul 1984 al lui Orwel și Gîndirea captivă a lui Czeslaw Milosz, în sfîrșit tradusă în românește la Editură Humanitas. Laureatul premiului
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
deveniseră de nesuportat. Așa se face că esticul e obligat, observă autorul, să gîndească sociologic și istoric, altfel își pierde situația sau chiar viața. Propagandă la care e supus omul estic îl silește să accepte că nazismul și americanismul sînt fenomene identice pentru că descind din aceleași relații economice și că occidentul, în ansamblu, e putred și nu merită decît aspre priviri critice, formalismul și artele aplicate fiind condamnate drept sterile. De aici și distanța critică obligatorie față de cosmopolitism, care e o
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
mari să fie și vedete. Alteori, dimpotrivă, actori marcanți ai scenei sau ai filmului declanșează semnul mirării și ridicatul din umeri la întrebarea: "îl știi pe cutare?" Se întîmplă în timpul din urmă un lucru care deja a atins cotele unui fenomen: că actorii declarați vedete, aceia după care lumea întoarce capul și discută la întîlniri amicale să fie, din punctul de vedere al scenei, interpreți de mîna a doua sau a treia. Aproape că nu contează faptul că nu poți numi
Tentatii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17733_a_19058]
-
uitată și trecută cu vederea". * Un alt semnal de alarmă din acest interviu este în legătură cu evoluția în salturi periculoase a criticii literare, domeniu în care unii sînt orbi față de nou, iar alții orbesc de prea multe noutăți: "...încerc să urmăresc fenomenul critic românesc. Chestiunea principala este că acest 'fenomen' (cum îi spuneți) rămîne în urmă masiv, iar apoi recuperează hulpav, neatent, mult". Intervievatul pledează pentru mai mult calm: "Prin calm înțeleg tocmai capacitatea de a selecționă treptat ce se întîmplă spe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
de alarmă din acest interviu este în legătură cu evoluția în salturi periculoase a criticii literare, domeniu în care unii sînt orbi față de nou, iar alții orbesc de prea multe noutăți: "...încerc să urmăresc fenomenul critic românesc. Chestiunea principala este că acest 'fenomen' (cum îi spuneți) rămîne în urmă masiv, iar apoi recuperează hulpav, neatent, mult". Intervievatul pledează pentru mai mult calm: "Prin calm înțeleg tocmai capacitatea de a selecționă treptat ce se întîmplă spe plan mondial, n.m., Cronicart, de a înțelege că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
ca editorialul de tip analitic, lipsit de înflorituri literare, care stă în exclusivitate pe exactitatea analizei, nu e deocamdată prizat de cititorul autohton de ziare. * Dar nu e mai puțin adevărat că atît ziariștii cît și sociologii care au studiat fenomenul dorinței cititorului de ziare din România sînt de acord că ar mai fi loc, la noi, de un ziar. Un ziar căruia încă nu i se cunoaște formulă ideală, dar care, cel puțin teoretic, ar trebui să se despartă și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
drepturi, îngrădita și reprimata în manifestările publice. Ea afișa spontan, însă, un blazon de competență, autentic, scutit de datoria de a fi atestat. N-are strică dacă s-ar elimina odată, de către sociologi interesați de încolăcirile specifice unor prefaceri nesedimentate, fenomenul de suprapunere, felul în care o ierarhie stabilită sus, arbitrară, abuzivă, fiind în contradicție cu ordinea morală și cu bunul-simț, era totuși silită să țină seama și chiar să se plieze adesea, pe tăcute, unui alt verdict, venit din obscuritate
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
eclipsei. Eclipsă și drumul spre muzeu devin, astfel, parte intrinseca a actului artistic și elemente solide ale unei estetici ad hoc. Pentru că printr-o subtilă premeditare a organizatorulor, sau numai prin tainica expresivitate a hazardului, aceste două elemente sînt simultan fenomene ambientale / procese administrative, pe de o parte, si definiții morale, repere ale unei crize lăuntrice, pe de altă parte. Din punct de vedere astronomic, eclipsă este, în raport cu arta, un fenomen exterior, un simplu pretext pentru o percepție simultană, în timp ce din
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
prin tainica expresivitate a hazardului, aceste două elemente sînt simultan fenomene ambientale / procese administrative, pe de o parte, si definiții morale, repere ale unei crize lăuntrice, pe de altă parte. Din punct de vedere astronomic, eclipsă este, în raport cu arta, un fenomen exterior, un simplu pretext pentru o percepție simultană, în timp ce din punct de vedere moral ea este metaforă unui impas lăuntric, echivalentul retoric al unei crize prelungi care are toate șansele de a deveni agonie. Cu alte cuvinte, conceptul tradițional de
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
în termeni cu adevarat radicali, adică mult mai exacți. În sfîrșit, convins fiind, la rîndul meu, de caracterul retardant al modernismului postbelic, sînt impresionat de caracterizarea pe care o face Mircea Cărtărescu: "o duplicare, o clonă a celui interbelic, un fenomen de taratologie culturală"! Formule percutante, fără îndoială, dar sînt ele și adevărate? Sînt cel dintîi care măsor enormitatea întrebării, adică invocarea unui adevăr care, după ultimele teorii, nu există. Și totuși: e posibilă duplicarea în arta altfel decît la modul
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
nici iertare, pentru că ni s-ar reaminti în permanență acele lucruri de care ne facem răspunzători. Iar într-o lume fără putință reîntoarcerii totul e dinainte iertat, pentru că oricum stă sub umbră protectoare a uitării. Repetitivitatea implică trădare, pentru că însuși fenomenul reluării a ceva devalorizează acel ceva, îl proiectează în derizoriu, pe cînd unicitatea absolută e o formă de fidelitate, de statornicie. Ceea ce face atît de dramatică întîlnirea dintre personajele lui Milan Kundera în acest volum este faptul că ele trăiesc
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
crud, pe un subțire pat de orez. Mateloții noștri preferă mămăligă. Saci numeroși sunt tot timpul descarcați în magazii, cu această particularitate că, totuși, acestea nu se umplu niciodată, pentru că vasul să poată, în fine, ridică ancoră. Experții au explicat fenomenul: vasul este găurit pe fund, în mai multe locuri. Găuri mari, comparabile celor astral obișnuit numite negre. Acelea unde, printr-o înțepătura de ac se scurg galaxii, în cea mai incredibilă comprimare. Identic, mii și mii de containere, de baxuri
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
containere, de baxuri, de lăzi, de saci dispar în burtă vasului cu o viteză de gradul celor măsurate de astronomi. Nici fundul mării nu se ridică, nici vasul nu se așează. Operația continuă. Desigur, problemele pe care le ridică acest fenomen nu lasă rece căpitănia portului. Se fac cercetări, se întocmesc dosare, se pronunță nume ale unor distinse personalități mai presus de orice bănuiala, care protestează cu acea sacra indignare caracteristică arhimiliardarilor. Au loc procese, mobilizându-i pe cei mai dibaci
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
face presei scrise și audio-vizuale este specularea excesivă a impactului avut în București de grevă de la R.A.T.B. Șunt aproape sigur că momentul declanșării grevei nu a fost ales în funcție de bacalaureat, pentru că dacă ar fi fost, așa, într-o bună logică, fenomenul ar fi trebuit să debuteze o dată cu prima probă scrisă, si nu cu ultima. Firește, a fost mai mult decît neplăcut că mii de candidați să aștepte în săli de clasă sufocante o jumatate de oră și mai bine primirea subiectelor
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
Mircea Naidin I. Naționalismul Naționalismul este un fenomen cu implicații majore asupra securității europene și are un caracter pardoxal: el este în același timp factor al integrării societale și politice, dar și impuls distructiv, generator de conflicte ireductibile. Putem considera, sintetic, ca naționalismul este o ideologie politică, ce
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
multe culturi și etnii în raport cu volumul de spațiu disponibil pentru crearea unor state autonome. Coincidență frontierelor etnice cu cele politice este, în ultimă instanță, imposibilă. Aceasta este, de fapt, lecția tragică a conflictului dintre NATO și Iugoslavia. ÎI. Istoria unui fenomen controversat Fenomenul național, ca fapt politic și psihologic, a apărut în istoria europeană în secolul al XV-lea în Spania, Rusia și Franăa în condițiile luptei împotriva maurilor, mongolilor și respectiv englezilor. Începând cu această perioadă, cultura și civilizația națională
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
și etnii în raport cu volumul de spațiu disponibil pentru crearea unor state autonome. Coincidență frontierelor etnice cu cele politice este, în ultimă instanță, imposibilă. Aceasta este, de fapt, lecția tragică a conflictului dintre NATO și Iugoslavia. ÎI. Istoria unui fenomen controversat Fenomenul național, ca fapt politic și psihologic, a apărut în istoria europeană în secolul al XV-lea în Spania, Rusia și Franăa în condițiile luptei împotriva maurilor, mongolilor și respectiv englezilor. Începând cu această perioadă, cultura și civilizația națională necesită tot
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
coerciția și violență în scopul realizării unor structuri hegemonice, de dominație a naționalității celei mai numeroase, incompatibile cu democrația și liberatea. Rigiditatea constitutivă a acestui mecanism a fost evidențiata recent de valul de dezmembrare care a cuprins URSS și Iugoslavia, fenomen ce denotă imposibilitatea reformării acestor state în mod pașnic și democratic. Putem identifica, în principiu, patru tipuri de situatii potențial conflictuale din punct de vedere etnic: 1. clivajul etnic: două etnii trăiesc în teritorii care pot fi delimitate, ca de
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
psihologică asupra actului creator și-a pierdut din interes. În orice caz, orientarea spre interior, spre motivațiile personale ale celui care scrie, a cedat locul orientării spre exterior, spre cititor, si nu neapărat ca individ atras de lectură, ci ca fenomen sau masă statistică. E curios, desi explicabil, dar s-au perimat atît răspunsurile de felul ("Scriu pentru mine însumi"), adică acelea, să le zicem, egotiste și orgolioase, cît și cele militante și demagogic-altruiste (" Scriu pentru cei mulți" sau "Scriu fiindcă
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
comunismului) s-a vorbit, la un moment dat de un fel de blazare a cititorului, de o sufocare a lui și chiar de o "monotonie a ororii". În conștiința românilor, reeducarea de la Pitești a constituit punctul crucial: comentariile asupra acestui fenomen au generat, cu toții ne aducem aminte, discuții furtunoase și speculații pînă la capătul abominabilului. Atenția românilor asupra propriului lor trecut sumbru a fost distrasa, însă, de tranziția zgomotoasă de care are parte țara noastră. De Grand Guignolul zilelor noastre. De
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
artistului? Pe scenă, dezinteres, lipsa de dicție, neștiința rostirii a ceea ce se joacă, prea puțin freamăt, emoție - ioc. În viață, priviri blazate, apare, uneori, lipsa de curiozitate și de comunicare, carențe în informație și cultură. Peste toate, a apărut un fenomen, pe care nu știu exact cum să-l definesc: abandonul profesiei sau alunecarea spre zone facile, comerciale. spre marea performanță începe din prima zi de Institut. Dacă pietrele construcției sale sînt așezate aleatoriu și totul este lăsat în voia hazardului
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
îndemîna oricui, si mai cu seamă nu are nimic de-a face cu răspîndirea personajului, cu felul în care a invadat el o literatura universală, precum și un imaginar colectiv de vaste proporții, deși un mit poate fi generat și prin fenomenul vastei sale răspîndiri. Mai curînd, insistă Rousset, Don Juan s-a constituit într-un mit grație prezenței unui alt personaj în povestire, Mortul, statuia însuflețita a Comandorului. Prezent în dramă (chiar dacă nu în toate variantele ei), Mortul este cel ce
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]