2,616 matches
-
sugerate de maxilare puternice, de proeminența pomeților și a bărbiei, accentuată de gropiță, mai accentuate la Haralamb Vasiliu, bunătate și înțelegere sugerate de privire, linia gurii și a nasului, toate acestea realizate cu planuri ușor reliefate și linii ondulate cu fermitate la Agricola Cardaș și, în special, la Neculai Zamfirescu și, în sfârșit, o prestanță de tip aristocratic dată de ansamblul feței, la Agricola Cardaș. Credem că medaliile prezentate în figurile 49av/49rv și 50av/50rv sugerează, prin mijlocirea legendelor și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ascultă, să producă impresii cât mai favorabile. M. Snyder (1974) a studiat acest fenomen și a constatat că indivizii cu joasă monitorizare de sine nu Își ghidează conduitele și afirmațiile după parametri externi, ci după cei interni, urmându și cu fermitate propriile credințe, emoții, atitudini și interese. În relațiile interpersonale nu mizează pe aspecte exterioare și conjuncturale ci pe trăsături de personalitate autentice și stabile. În relațiile de prietenie și dragoste pun preț pe calitățile interne ale partenerului. Nu sunt ursuzi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Expresiile "transparenței" În limbajul politic, adjectivul clar este folosit în majoritatea cazurilor la superlativul absolut (foarte clar); asocierea lui cu termeni ca mesaj, program, norme, coordonare reflectă intenția comunicativă a locutorilor de a imprima discursului politic transparență, dar și precizie, fermitate, hotărâre în acțiune etc.: Eu nu intru în guvern fără un program foarte clar, pe obiective și termene. (D. Voiculescu - Rlib, 8.VI.2006). Adverbul clar poate intra în combinație cu verbe la orice persoană, din categoria dicendi sau cvasisinonime
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
extins posibilitățile de combinare și la verbe cu care nu este compatibil semantic (a ajuta, a crede, a întreba, a obține, a urmări, a vrea etc.); în astfel de cazuri, sensul cuvântului se deplasează contextual spre "cert", "cu siguranță", "cu fermitate", el funcționând ca modalizator epistemic de certitudine, utilizat de locutor ca intensificator 14): Intrăm imediat în ședință. Ceea ce am să obțin în final foarte clar este ca copiii să plece din această tabără. (C. Adomniței, ministrul Educației și cercetării - Realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
despre "prefixele enunțiative". - În mesajul actual al politicienilor, mai cu seamă al demnitarilor, expresiile vreau /doresc să spun etc. sunt folosite ca focalizatori (subliniind afirmațiile pe care le precedă), dar, și pentru a conferi o notă suplimentară de autoritate și fermitate discursului lor public: Vreau să anunț că vor fi luate măsuri exemplare împotriva acelora care nu respectă regulile de apărare contra gripei aviare. (C. Popescu Tăriceanu - TV N24, 19.VI.2006) Vreau să vă spun un lucru: că nici unul din
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
îndeamnă la atenție și prudență în alegerea partenerilor cu care copiii își petrec timpul liber, cu care tinerii își organizează distracțiile. Părinții și educatorii sunt cei care trebuie să vegheze la aceste aspecte și, când este cazul, să intervină cu fermitate. Sărbători Ne mai despart doar câteva zile de sărbătorile de iarnă. Oamenii au început să-și adreseze unii altora frumoasa și tradiționala urare: Sărbători fericite! Și nouă, septuagenarilor de azi, cei mai mulți trăitori în singurătate, sărbătorile ne aduceau, altădată, bucurii, motiv
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
condus pe pictor atunci când, cu firea sa răbdătoare și calmă, și- a concentrat privirea asupra acestei teme. O față de masă dantelată, cu ornamente ordonate într-o suită de semicercuri amintind de structuri naturale, geometric rânduite, sunt puse în valoare prin fermitatea liniară a unui evantai închis, de forma tronconică a unui pămătuf orientat în direcție diagonală spre centrul cadrului și continuând cu baza unui trapez care definește, în liniile sale generale, capacul poșetei din piele maron a cărei ramă metalică pare
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
cu orizontala evantaiului este transformată într-un veritabil centru al compoziției care iradiază în suita de arce ale dantelăriei și a cărui eliminare ar face ca întreaga ordine și echilibru să se disperseze. Evantaiul este elementul prin a că- rui fermitate orizontală se determină dinamica întregului joc prin care celelalte forme, ex- presie plastică a unor obiecte de mărimi și ca- litate materială diferite și variate, par a se așeza pur și simplu, fiecare la locul lor. Esențială devine, apoi, repartiția
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
În Regat și invers a fost folosită de multe ori, urmărind să convingă de verticalitatea poziției sale, că nu este dispus să facă vreo abatere de la linia trasată. Implicarea lui Goga În publicistică era motivată de temperamentul său și de fermitatea cu care Își susținea crezul, dar și de prezența sa În viața social-politică a țării. Nu multă vreme după stabilirea la București a devenit o personalitate foarte cunoscută, participînd la toate acțiunile care priveau viața românilor ardeleni. E de menționat
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, modificat prin OMFP 1389/2006); noțiuni generale de psihologie și psihopedagogia lecturii; solicitudine, calm, promptitudine, amabilitate și tact în relațiile cu utilizatorii; abilitate, politețe, fermitate și eficiență în relațiile cu furnizorii; capacitatea de a menține și stimula un climat de colegialitate în contextul lucrului în echipă; capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștinte și deprinderi de muncă, așa cum sunt punctate în Standardul ocupațional pentru
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
creație personală poate să mă atragă în așa măsură, încât să uit să ac ceva important. 33. Îmi place să am o activitate care să mă solicite intelectual și să mă pună la încercare. 34. De obicei, îmi păstrez cu fermitate convingerile. 35. Nu mă deranjează să am un comportament diferit de al altora. Nume și prenume elev: Vârsta: Sexul:
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de grup, Hals era în vârstă și sărac. Berger consideră că unitatea compozițională a tabloului reflectă aceste aspecte și contribuie la forța imaginii și la evidențierea formelor semnificante. Mai consideră că: „fiecare figură feminină este individualizată și proiectată cu aceeași fermitate pe suprafața întunecată și de dimensiuni ample din fundalul imaginii și [că] grupul uman este conectat vizual prin dispunerea ritmică și prin aspectul blând al diagonalei figurate de liniile capetelor și mâinilor”. Prin această selectare a elementelor picturale ritmice pe
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
este aprobat de către părinte în tot ceea ce întreprinde, copilul își demonstreză sieși că poate și tot restul vieții va fi sigur de ceea ce face. Comunicarea permanentă cu copilul, încurajarea comportamentelor pozitive, modelul de comportamente acceptate social oferit de părinți și fermitatea în cerințe raționale , adecvate vârstei și particularităților psihice ale copilului îi dezvoltă acestuia responsabilitatea și stima de sine. Dacă știe ce se așteaptă de la el în diverse situații, copilul va ști și cum să acționeze. Fiind fermi în deciziile pe
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
specie, soi, condiții agropedoclimatice, gradul de maturare. Intensitatea pigmentației poate fi influențată și de către unii factori externi precum lumina, temperatura, umiditatea atmosferei, profilul nutritiv al solului. Culoarea servește la stabilirea autenticității soiurilor și la evaluarea gradului de maturitate. Consistența sau fermitatea structuro-texturală reprezintă rezistența opusă de legume și fructe la acțiunile mecanice și evoluează pe măsura maturizării legumelor și fructelor, diminuîndu se către momentul recoltării. Ea servește la stabilirea momentului și a modului de recoltare, ambalare, transport, la stabilirea duratei de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de maturitate, starea de turgescență, specie, soi, condițiile de recoltare și păstrare și constituie un criteriu important pentru dirijarea legumelor și fructelor spre anumite forme de consum și prelucrare industrială. Starea de prospețime se apreciază senzorial, după gradul de turgescență, fermitate și aspect, fiind determinată de durata și modul de păstrare al legumelor și fructelor. Starea de sănătate și curățenie constituie condiții de calitate deosebit de importante. Legumele și fructele proaspete trebuie să fie sănătoase, neatacate de boli sau dăunători, curate, fără
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
fi co nsiderați ca model de conștiinciozitate pentru răspunsurile ce le revin. Ei dau dovadă în atingerea scopului și în învingerea dificultăților, de perseverență și voință tenace, stăpânire de sine în munca școlară manifestă activism, entuziasm, pentru activitate, vitalitate, energie, fermitate. Cercetarea întreprinsă ne-a relevat că elevii care au manifestări dezaptative nu prezintă motive cognitive, intrinseci cu eficiență pentru învățătură. Sunt sensibili la conflictele tensionate, care au efecte dezorganizatoare asupra lor. Starea de nesiguranță îi domină ca și nive lul
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Substanțialitatea eului conține posibilitatea acestui echilibru care se numește în morală „forța sufletului”. Intuiția subiectivității ca trecere și nu ca substanță se rezumă la o continuitate; aceea “atât de fermă și de sigură” a enunțării Cogito-ului care se prelungește în “fermitatea acestei decizii pe care cred că trebuie să o iau pentru virtute”, pentru că ea este miza filosofiei văzută în întregimea ei, odată pentru totdeauna: ) Inventivitatea gîndirii se traduce deci în viața morală printrun drum personal care se continuă așa cum a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de a susține ordinea vizuală. Expresia artistică are totuși nevoie de forme profund dinamice. Dacă trebuie să descrie experiența umană, acestea trebuie să fie însuflețite. Aici avem din nou noroc. Deși imaginile optice proiectate pe retina ochiului nostru au aceeași fermitate statică a obiectelor ale căror suprafețe le reflectă, nu putem spune același lucru despre duplicatele lor obținute electrochimic de sistemul nervos. Acestea sunt mult mai în natura respectivelor procese, la fel și echivalentele lor în conștiință, adică în percepția vizuală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mereu a nevoilor, a adevăratelor nevoi și, în mod special, găsirea unor soluții simple, inteligente, eficace și adaptate din punct de vedere social și cultural. Formarea noilor specialiști în informare și documentare și a bibliotecarilor trebuie să fie îndreptată cu fermitate către om în măsura în care trăiește din informație și document, în măsura în care el o produce, el face transferul acesteia și din care consumă în permanență, asigurându-i un viitor Omul este întruchipat din informație și reînnoit constant din schimburi infodocumentare. În ceea ce privește informația, aceasta
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
trebui să-ți imaginezi proiecte de sensibilizare și de formare originale pentru persoanele din instituții sau organisme în vederea aducerii lor la un mai bun nivel de performanțe ca factori responsabili ai noii societăți a informației? Ar trebui să deschidem cu fermitate problematica «culturii informației» de la toți la fiecare, funcționar sau patron, student sau cercetător, amator sau specialist să inventeze programe sau proiecte pentru a răspunde nevoilor reale de îmbunătățire a competențelor privind conducerea informației și documentației Cartea pe care Nicoleta Marinescu
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
hotărâre se naște în penumbra șovăielii; ea este prin esența ei crepusculară și tocmai de aceea, în mod esențial, nehotărâre. De îndată ce ies din categoriile impersonale ale speciei și trebuie să hotărăsc singur, mă descopăr de fapt ca punct lipsit de fermitate. Căci singurul lucru cert este tocmai incertitudinea mea. Ceea ce descopăr acum este că hotărârea se mișcă pe fundalul incertitudinii. Tocmai pentru că există incertitudine, există îndoiala asupra fiecărei hotărâri. Și tocmai pentru că există incertitudine, există răzgândirea, faptul de a reveni asupra
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
hotar, în afara acestora ființa nefiind decât o suspensie și o promisiune, atunci abia a hotărî înseamnă a da, prin conferirea unui hotar, ființă, înseamnă a înființa. Dacă ceva urmează să fie cu adevărat, acel ceva trebuie hotărât. Este nevoie de fermitatea hotărârii ca să apară fermitatea reală a ființei. Dar ideea că „se poate și altfel“ sau că, odată gestul făcut, „s-ar fi putut și altfel“ generează coșmarul celui nehotărât. Lucrurile ar fi arătat „altfel“ dacă nu aș fi hotărât așa
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nefiind decât o suspensie și o promisiune, atunci abia a hotărî înseamnă a da, prin conferirea unui hotar, ființă, înseamnă a înființa. Dacă ceva urmează să fie cu adevărat, acel ceva trebuie hotărât. Este nevoie de fermitatea hotărârii ca să apară fermitatea reală a ființei. Dar ideea că „se poate și altfel“ sau că, odată gestul făcut, „s-ar fi putut și altfel“ generează coșmarul celui nehotărât. Lucrurile ar fi arătat „altfel“ dacă nu aș fi hotărât așa. Și totuși numai acest
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în sfera posibilului, dobândirea capacității de a configura și realiza proiecte prin îmbinarea corectă a posibilităților proprii cu posibilul obiectiv. Ca ființă proiectivă, ca acela care merge înaintea sa, omul este desigur liber prin chiar natura sa, dar nașterea proiectului, fermitatea mersului și calitatea țintei depind de buna sau proasta lui așezare în orizontul posibilului. Adaptarea proiectului la condițiile mele de posibilitate și ale lumii în care trăiesc reprezintă produsul unei formări; ea implică dobândirea unei culturi a proiectului. Și așa cum
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
din partea părinților, dar ea nu trebuie exagerată fără riscul de a provoca o serie de dificultăți evoluției psihologice normale. Cel mai adesea, copiii lipsiți de dragostea părintească sunt timizi, instabili, interiorizați și complexați, în timp ce capriciul, răsfățul, lipsa de voință și fermitatea caracterizează de cele mai multe ori copiii ale căror relații cu părinții sunt exagerate din punct de vedere afectiv; b) asigurarea unor raporturi relaționale, juste și echilibrate. Părinții trebuie să ofere modele de conduită corespunzătoare, calitățile și atitudinile lor având o influență
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]