5,250 matches
-
din dreapta indică o probă cu validitate ridicată (toate săgețile au nimerit ținta dorită), dar o fidelitate scăzută (neexistând o stabilitate între aruncări). Figura 5.2. Reprezentarea simbolică a dinamicii validitate - fidelitate. Probă cu validitate și fidelitate ridicată (stânga), probă cu fidelitate ridicată, dar validitate scăzută (centru), probă cu validitate ridicată, și fidelitate scăzută (dreapta). De departe, cel mai utilizat indicator al fidelității este coeficientul α Cronbach. Această situație se datorează dificultății de a obține ceilalți coeficienți de fidelitate, care presupun fie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ținta dorită), dar o fidelitate scăzută (neexistând o stabilitate între aruncări). Figura 5.2. Reprezentarea simbolică a dinamicii validitate - fidelitate. Probă cu validitate și fidelitate ridicată (stânga), probă cu fidelitate ridicată, dar validitate scăzută (centru), probă cu validitate ridicată, și fidelitate scăzută (dreapta). De departe, cel mai utilizat indicator al fidelității este coeficientul α Cronbach. Această situație se datorează dificultății de a obține ceilalți coeficienți de fidelitate, care presupun fie testarea repetată a acelorași subiecți (stabilitatea), fie construirea probei respective în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aruncări). Figura 5.2. Reprezentarea simbolică a dinamicii validitate - fidelitate. Probă cu validitate și fidelitate ridicată (stânga), probă cu fidelitate ridicată, dar validitate scăzută (centru), probă cu validitate ridicată, și fidelitate scăzută (dreapta). De departe, cel mai utilizat indicator al fidelității este coeficientul α Cronbach. Această situație se datorează dificultății de a obține ceilalți coeficienți de fidelitate, care presupun fie testarea repetată a acelorași subiecți (stabilitatea), fie construirea probei respective în cel puțin două forme paralele (echivalența). De asemenea, sunt mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
stânga), probă cu fidelitate ridicată, dar validitate scăzută (centru), probă cu validitate ridicată, și fidelitate scăzută (dreapta). De departe, cel mai utilizat indicator al fidelității este coeficientul α Cronbach. Această situație se datorează dificultății de a obține ceilalți coeficienți de fidelitate, care presupun fie testarea repetată a acelorași subiecți (stabilitatea), fie construirea probei respective în cel puțin două forme paralele (echivalența). De asemenea, sunt mai rare situațiile de includere a observatorilor în aprecierea fidelității unor probe psihologice, acest tip de fidelitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dificultății de a obține ceilalți coeficienți de fidelitate, care presupun fie testarea repetată a acelorași subiecți (stabilitatea), fie construirea probei respective în cel puțin două forme paralele (echivalența). De asemenea, sunt mai rare situațiile de includere a observatorilor în aprecierea fidelității unor probe psihologice, acest tip de fidelitate fiind mult mai răspândit în aprecierea fidelității măsurătorilor obținute pe bază de observație. Mai mult, coeficientul de consistență internă α Cronbach este o formă generalizată a metodei înjumătățirii probei, ca și a altor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fidelitate, care presupun fie testarea repetată a acelorași subiecți (stabilitatea), fie construirea probei respective în cel puțin două forme paralele (echivalența). De asemenea, sunt mai rare situațiile de includere a observatorilor în aprecierea fidelității unor probe psihologice, acest tip de fidelitate fiind mult mai răspândit în aprecierea fidelității măsurătorilor obținute pe bază de observație. Mai mult, coeficientul de consistență internă α Cronbach este o formă generalizată a metodei înjumătățirii probei, ca și a altor coeficienți de fidelitate specifici precum Kuder-Richardson. Tabelul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acelorași subiecți (stabilitatea), fie construirea probei respective în cel puțin două forme paralele (echivalența). De asemenea, sunt mai rare situațiile de includere a observatorilor în aprecierea fidelității unor probe psihologice, acest tip de fidelitate fiind mult mai răspândit în aprecierea fidelității măsurătorilor obținute pe bază de observație. Mai mult, coeficientul de consistență internă α Cronbach este o formă generalizată a metodei înjumătățirii probei, ca și a altor coeficienți de fidelitate specifici precum Kuder-Richardson. Tabelul 5.2. Fațete ale generalizăriii conform teoriei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
psihologice, acest tip de fidelitate fiind mult mai răspândit în aprecierea fidelității măsurătorilor obținute pe bază de observație. Mai mult, coeficientul de consistență internă α Cronbach este o formă generalizată a metodei înjumătățirii probei, ca și a altor coeficienți de fidelitate specifici precum Kuder-Richardson. Tabelul 5.2. Fațete ale generalizăriii conform teoriei clasice a fidelității Fațete ale generalizării Surse de eroare Tip de fidelitate Procedură de testare Analiză statistică Timp și Situație Modificări în răspunsuri apărute de la o testare la alta
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe bază de observație. Mai mult, coeficientul de consistență internă α Cronbach este o formă generalizată a metodei înjumătățirii probei, ca și a altor coeficienți de fidelitate specifici precum Kuder-Richardson. Tabelul 5.2. Fațete ale generalizăriii conform teoriei clasice a fidelității Fațete ale generalizării Surse de eroare Tip de fidelitate Procedură de testare Analiză statistică Timp și Situație Modificări în răspunsuri apărute de la o testare la alta, în timp sau situații diferite Stabilitate (test-retest) Participanții sunt testați de două sau mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
internă α Cronbach este o formă generalizată a metodei înjumătățirii probei, ca și a altor coeficienți de fidelitate specifici precum Kuder-Richardson. Tabelul 5.2. Fațete ale generalizăriii conform teoriei clasice a fidelității Fațete ale generalizării Surse de eroare Tip de fidelitate Procedură de testare Analiză statistică Timp și Situație Modificări în răspunsuri apărute de la o testare la alta, în timp sau situații diferite Stabilitate (test-retest) Participanții sunt testați de două sau mai multe ori la momente diferite, utilizând aceeași probă r
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adecvate? Care sunt limitele α Cronbach? La prima întrebare răspunsul nu este atât de simplu, pe cât pare la prima vedere. α Cronbach variază între 0 și 1, cu cât valorile fiind mai apropiate de 1 cu atât proba având o fidelitate mai mare. Așa cum remarcau Kerlinger și Lee (2000) cei mai mulți autori aleg pragul de .70 ca limită inferioară de acceptare a fidelității unei probe psihologice. De altfel, cele mai multe probe au o fidelitate cuprinsă între .60 și .95. Totuși, în scop predictiv
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Cronbach variază între 0 și 1, cu cât valorile fiind mai apropiate de 1 cu atât proba având o fidelitate mai mare. Așa cum remarcau Kerlinger și Lee (2000) cei mai mulți autori aleg pragul de .70 ca limită inferioară de acceptare a fidelității unei probe psihologice. De altfel, cele mai multe probe au o fidelitate cuprinsă între .60 și .95. Totuși, în scop predictiv, o valoare de .70 nu este considerată acceptabilă, deoarece restul de .30 este dat de erorile de măsurare, ori nu ne
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai apropiate de 1 cu atât proba având o fidelitate mai mare. Așa cum remarcau Kerlinger și Lee (2000) cei mai mulți autori aleg pragul de .70 ca limită inferioară de acceptare a fidelității unei probe psihologice. De altfel, cele mai multe probe au o fidelitate cuprinsă între .60 și .95. Totuși, în scop predictiv, o valoare de .70 nu este considerată acceptabilă, deoarece restul de .30 este dat de erorile de măsurare, ori nu ne putem permite să selectăm candidații pentru angajare pe baza unor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a itemilor scalei. Datorită numărului mare de itemi a unor probe, se pot obține coeficienți α Cronbach ridicați, dar care să mascheze faptul că există doi sau mai mulți factori măsurați prin proba respectivă. α Cronbach nu acoperă toată paleta fidelității unei probe, de exemplu o valoare ridicată de peste .80 nu constituie o garanție a stabilității în timp a rezultatelor date de subiecți. Pentru a testa această fațetă a fidelității este nevoie de a aplica proba de cel puțin două ori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
factori măsurați prin proba respectivă. α Cronbach nu acoperă toată paleta fidelității unei probe, de exemplu o valoare ridicată de peste .80 nu constituie o garanție a stabilității în timp a rezultatelor date de subiecți. Pentru a testa această fațetă a fidelității este nevoie de a aplica proba de cel puțin două ori, la intervale de timp diferite. Tot ceea ce arată α Cronbach este doar consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
diferite. Tot ceea ce arată α Cronbach este doar consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede că rezultatele obținute măsoară corect variabila de interes, o probă psihologică mai trebuie să dovedească o bună sensibilitate. Aceasta poate fi înțeleasă ca o capacitate de discriminare și sesizare a diferențelor dintre
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obținute. În asemenea situații, psihologul trebuie să dovedească o flexibilitate și adaptabilitate ridicată pentru a-și adapta prezentarea în funcție de particularitățile psihologice și nivelul de pregătire / instruire a celor examinați. CUVINTE CHEIE: testarea psihologică, metoda observației, interviul, focus grupul, testele, validitate, fidelitate, sensibilitatea probei, examinarea psihologică. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Albu, M. (2000). Metode și instrumente de evaluare în psihologie. Cluj-Napoca: Argonaut. Neuman, W.L. (1997). Social Research Methods. Qualitative and Quantitative Approaches (3rd ed.). Needham Heights, USA: Allyn and Bacon. Radu, I. (2003
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a lua parte la astfel de programe de formare (Muchinsky, 2000). 9. Simulările sunt proiectate pentru a reproduce caracteristicile lumii reale, astfel încât să favorizeze învățarea și transferul de deprinderi și priceperi. Scopul simulării este acela de a crea o fidelitate psihologică - adică să reproducă în cadrul sarcinilor propuse de program acele cunoștințe, deprinderi și abilități necesare reușitei la locul de muncă. Există riscul neimplicării reale a persoanei, conștiente de faptul că o simulare este bazată pe jocuri, iar a da greș
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a postului Inventare de sarcini Tehnica situațiilor relevante Metode grafice de analiza muncii Grafic Identificarea postului Cerințele postului Îndatoriri legate de post Relațiile postului Autoritatea postului Condiții fizice ale muncii Organizații aplatizate Echipe de lucru Organizația fără granițe interne Restructurarea Fidelitatea Validitatea cercetării internă externă Validitatea de conținut relativă la criteriu predictivă concurentă retrospectivă de construct Sensibilitatea Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 1998, Sociologia tranziției, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, „Drumul antreprenorial: fără încredere, dar cu relații”, în Sociologie Românească, Nr. 2. Sandu, Dumitru, 2000, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Sandu, Dumitru, 2004, Votul între fidelitate politică și cultură comunitară, pe http://www.osf.ro/bop/analize/sandu octombrie 2004.pdf. Sandu, Dumitru, 2005, „Eurobarometrul 64.3, Opinia publică în UE, Raport național România”, pe http://europa.eu.int/comm/public opinion/archives/eb/eb64/eb64 ro nat.pdf. Scheufele, Dietram
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Mittler spune același lucru: căsnicia e temeiul civilizației). Iubirea înseamnă mângâiere, tandrețe, răbdare, dar deseori și asprime, necruțare, mânie. Și totdeauna curaj. Ea se exprimă în elegii sau imnuri, dar niciodată în tămâiere și flagornerie. Ea presupune neapărat încredere și fidelitate, deci optimism, dar nu optimismul mincinos și laș al ipocriziei, ci optimismul uneori exultant, dar alteori dureros și chiar tragic al conștiințelor superioare. Așa e iubirea virilă și eroică a lui Jebeleanu: pilduitoare din acest punct de vedere ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ridicoli, dar derizorii. Chesterton a scris o carte, The defendent, în care se face apărătorul unei serii de valori discreditate, între altele și al „legămintelor imprudente”. În ziua de azi nu se mai fac atari legăminte, cum ar fi: de fidelitate, de castitate, de sărăcie etc. Dar în asemenea legăminte unilaterale și absolute se confirmă (epuizându-se, bineînțeles) liberul arbitru al insului. Cât de exaltante trebuie să fi fost asemenea opțiuni totale, cât de clare consecințele lor în praxis-ul cotidian
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
definitive ce nu mai au devenire (spre exemplu, carabina cu repetiție), azi, el și-ar revizui, fără îndoială, această aserție. Putem imagina un marxist ortodox care ar nega progresele (din nefericire destul de mari, s-o recunoaștem) ale armamentului, numai din fidelitate față de litera și nu de spiritul doctrinei unui clasic? — Putem. Rezultă din cele spuse că mă socotesc un marxist. - Care sunt valorile pe care simțiți că aveți a le apăra în timpul vieții dvs.? — La întrebarea asta aș fi răspuns, când
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu Jorge Îi permite lui Baskerville să Îl demaște pe presupusul asasin, ea Îi dă ocazia și să Înțeleagă În ce măsură s-a Înșelat În deducțiile sale. Pornind de la analiza primelor decese, Baskerville ajunge la concluzia greșită că asasinul urma cu fidelitate profețiile Apocalipsei și că natura crimelor era conformă cu textul despre cele șapte trâmbițe. Calea către adevăr se vădește ulterior cu atât mai complicată cu cât Jorge, spionându-l pe Baskerville și văzându-l cum Își construiește acest delir interpretativ
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dovedește, deci, În realitate, cel mai simplu caz dintre toate. Nu e de la Început așa de evident, În ciuda aparențelor, că scriitorul e cel mai favorizat, nu numai ca să vorbească despre cartea lui, ci și să și-o aducă aminte cu fidelitate. Exemplul lui Montaigne, incapabil să repereze situațiile pe care le citează, dovedește că ești la fel de departe de textele pe care le-ai scris, ca și de cei de care te-ai despărțit. Mai ales Însă, dacă se dovedește adevărat că
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]