1,782 matches
-
cum arăta o asemenea universitate? În a doua jumătate a secolului XIX, când nu mai au genii de calibrul acestora, germanii continuă să uimească Europa, pe un Renan sau pe un Taine, cu o școală teribilă de istorici, lingviști sau filologi. Astăzi, de câte ori întîlnesc un intelectual neamț de la noi care vrea să plece în Germania, îl întreb: "În ce Germanie vrei să pleci? În Germania untului sau în Germania culturii?" Iar dacă îmi răspunde că în aceea a culturii, îi spun
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
legiune. Dar nu toți nebunii or vorbi despre templieri. Pe ceilalți cum Îi recunoașteți?” „Meserie. Acum Îți explic, dumneata ești tânăr. Apropo, cum te cheamă?” „Casaubon.” „Nu era un personaj din Middlemarch?” „Nu știu. În orice caz, era și un filolog din Renaștere, cred. Dar nu suntem rude.” „Rămâne pe altă dată. Nu vrei să mai bei ceva? Încă două, Pilade, mulțumesc. Deci. Pe lume există cretinii, imbecilii, stupizii și nebunii.” „Nu rămâne mai nimic!” „Ba da, noi doi de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
argumente le avea și Bramanti despre Dante ca mason. Dacă Corpus-ul repetă ideile lui Platon și ale lui Isus, Înseamnă că a fost scris după ei!” „Vezi? Și dumneata zici la fel. Și Într-adevăr, ăsta a fost argumentul filologilor moderni, care au mai adăugat și niște analize lingvistice fumegoase pentru a arăta că Corpus-ul fusese scris În secolele al doilea și al treilea ale erei noastre. Ca și cum ai spune despre Casandra că s-a născut după Homer pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
că într-un fel este valabilă, pentru că, din păcate, feminismul se află încă în faza de haiducie. Există câteva feministe și câțiva feminiști, la marginea „codrului” domeniului lor, care vor și o altă perspectivă, vorbesc despre politologi, juriști, sociologi, istorici, filologi, artiști. Ei sunt priviți de către colegii lor conservatori ca niște out-law sau sunt ignorați fiindcă se ocupă de teme „minore”. Tratarea experiențelor și intereselor femeilor ca „cestiuni minore”, derizorii, nu are concurent pe măsură. Da, la noi feminismul este încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
vorba de Chomsky. Unii au sărit imediat și au aruncat etichetele știute - „nebun“, „iresponsabil“, „antisemit“, a vorbit despre khmerii roșii fără să le enumere crimele, îl iubește pe Chavez și toate celelalte. Alții - semnificativ e faptul că mai toți erau filologi de formație - au sărit să-l apere pe părintele „copăceilor“ (cei care au studiat engleza știu despre ce vorbescă care, poate, derapează din când în când, dar a rămas întotdeauna un ingenuu profund bine-intenționat. Aceștia din urmă adaugă de obicei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
de lectură. În plus, surprinzătoare este similaritatea mesajelor și a limbajului. Se știe, de altfel, că limba presei a contribuit nu doar la evoluția limbii literare, a stilului scriitoricesc, a stilului jurnalistic În sine, ci și la formarea limbajului publicității. (Filologul Alexandru Andriescu dedică o carte acestor aspecte: Limba presei românești În sec. al XIX-lea, Iași, Editura Junimea, 1979). În afară de asta, ce lifestyle history s-ar putea scrie doar citind paginile de publicitate ale ziarelor de demult! Ce preocupați de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
este scriitorul care v-a influențat cel mai mult activitatea literară? Oh, nici un autor nu m-a inspirat atâta, cât o anumită stare de spirit ce provine din biografia mea: realitățile, fricile, nevoile, speranțele mele. Eu sunt psiholog, și nu filolog, experiențele mele cu omul - în primul rând cu mine însumi - au clădit orizontul cunoașterii mele. La el mă refer în toată literatura mea de până acum. Am citit mult, încă din copilăria socialistă, dar impactul cel mai profund a venit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
pentru motivarea unui sistem de gândire în care modelul feminin este reper fundamental. Decisive par a fi izvoarele culturale frecventate de scriitor și puterea sa de a dezvolta o viziune personală. Pare, în acest sens, mai aproape de adevăr interpretarea savantului filolog Demetrio Marin, conform căreia „în spiritualitatea eminesciană se îmbină, printre altele, două «filoane» de gândire, care-și dispută până la sfârșit întâietatea: gândirea creștină, care rămâne mai degrabă în stare latentă, și gândirea indiană, în sens larg, cu o pronunțată influență
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ale culturii: în bibliotecă, la Teatrul 182 Național, la Operă, în sala de conferințe. Împreună cu un coleg încearcă să traducă din germană și rusă, adună material pentru o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru motivarea unui sistem de gândire în care modelul feminin este reper fundamental. Decisive par a fi izvoarele culturale frecventate de scriitor și puterea sa de a dezvolta o viziune personală. Pare, în acest sens, mai aproape de adevăr interpretarea savantului filolog Demetrio Marin, conform căreia „în spiritualitatea eminesciană se îmbină, printre altele, două «filoane» de gândire, care-și dispută până la sfârșit întâietatea: gândirea creștină, care rămâne mai degrabă în stare latentă, și gândirea indiană, în sens larg, cu o pronunțată influență
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ale culturii: în bibliotecă, la Teatrul 182 Național, la Operă, în sala de conferințe. Împreună cu un coleg încearcă să traducă din germană și rusă, adună material pentru o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
despre funcția fatică a limbajului, o funcție care predomină în presa scrisă și propune o sistematizare a practicilor de comunicare a informațiilor. Profesorul Stelian Dumistrăcel a analizat și conceptul de „contract de lectură“, contractul cu publicul cititor. Dumitru Irimia, singurul filolog între jurnaliștii prezenți la lansarea de la Iași, a vorbit despre diferența existentă între „libertatea de exprimare“ și „libertatea de expresie“, două lucruri distincte, des confundate, însă fără nici un temei. „Libertatea de exprimare - a spus Irimia - e în bună măsură doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
dintre limbajul lingvistic, cel vizual și principiul deontologic, un raport slab armonizat în televiziune. „Deontologia jurnalistului înseamnă și respect pentru limbă“, a spus Irimia, dar a atras totuși atenția asupra faptului că unii jurnaliști sunt de multe ori „mai mult filologi“ decât jurnaliști. În opinia lui Ilie Rad, unul dintre reproșurile care pot fi aduse presei românești postdecembriste este că „foarte mulți reprezentanți ai presei românești sunt agramați“. Deși nu a fost de acord cu regula lui „î“ și „sunt“, regulă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
fi luat urma cei mai sluți douăzeci de mii de paracleți. Întunecate antecamere ale demenței, săli de așteptare ale sinuciderii: În noaptea aceea, Ricardo nu a stat la taifas cu cel care l-ar fi putut Îmbărbăta, un camarad, un filolog, ci s-a adâncit În mlaștina unor conciliabule fără sfârșit cu năucul de Croce, care-i chiar mai searbăd și mai uscat decât aritmetica propriei lui contabilități. Trei zile a irosit Ricardo al nostru cu vrăjeala aceea nesănătoasă. Vineri a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cunoaște de la distanță că rădăcinile v au rămas în sat, în natură... Acuma, poate e cam aiurea să m-auziți pe mine, profesor de sport, vorbind despre literatură, despre poezie...” Câtuși de puțin. Nu uitați că nici eu nu sunt filolog. Și se spune că noi, matematicienii, n-avem prea multe în comun cu literatura. Asta, așa, în general...” “Poate aveți dreptate. Oricum, mie mi-a plăcut. Și, n-o fi frumos ce-i frumos, da’, sigur că ce-mi place
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
imbecil...” Oricum, orice asemănare cu povestirea este absolut Întîmplătoare. (n.a.) 1. Mazuranić, Anton (1808-1888) - scriitor croat. 2. Meyerhold, Vsevolad Emelievici (1874-1942) - regizor de teatru, pedagog și actor rus. 3. Malmberg, Bertil (1889-1958) - poet suedez. 4. Maretić, Tomislav (1854-1938) - lingvist și filolog croat. 5. Meštrović, Ivan (1833-1962) - sculptor și gravor croat. 6. Maksimović, Dragoslav (1876-1925) - conducător al mișcării socialiste sîrbe din Kragujevac. 7. Milojević, Tasa (1880-1946) - om politic sîrb, secretar al Partidului socialist democrat. 8. Kautsky, Karl (1854-1938) - publicist și om politic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nece sități arhetipale : provocarea spaimei. Este evident faptul că există o trainică legătură semantică între a (se) înspăimânta și monstru (monstrum horrendum = „monstru înspăimântător”, cum îl prezintă Virgiliu pe ciclopul Polifem, în Eneida, III). Plecând de la această realitate semantică, unii filologi au încercat să găsească posibile relații fonetice între cei doi termeni. Astfel, în pofida unor soluții etimologice „clasice”, Adriana Ionescu a propus recent o soluție inedită și foarte interesantă privind controversata origine a cuvintelor românești bală (monstru) și balaur (64, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al altarului, se numește : Argeaoa starețului” (17). Cuvântul argea este de origine traco-cimeriană și „este unul din puținele cuvinte cu prototip anteroman atestat în Antichitate” (18, p. 252) de Ephoros (cf. Strabon, Geografia, V, 4, 5), Suidas, Ștefan Bizantinul etc. Filologii au stabilit că rom. argea are la bază rădăcina indo-europeană *ar(e)k-/*areg-, cu sensul „a închide, a păstra, a apăra”. Din această rădăcină mai derivă : gr. arkeo, lat. arceo, sanscr. raks (toate trei cu sensul „a apăra, a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prefață și note de Ion Acsan, Editura Univers, București, 1976, p. 31 ; Hesiod și Orfeu - Poeme, traducere, prefață și note de Ion Acsan, Editura Minerva, București, 1987, pp. 139 și 171. 106. Sensul acestui pasaj este controversat de peste două milenii. Filologul grec Aristarh din Samotrache (secolul al II-lea î.e.n.) a eliminat 7 versuri (XXIII, 218-224) din acest episod, considerând că au un conținut inacceptabil. Mulți cărturari l-au imitat până în zilele noastre (W.T.H. Rouse, de exemplu, într-o recentă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de o varietate de arțar (stufos), „zis bulgărește” (și în alte limbi slave) iavor (= arțar) (110). În 1921, fără să cunoască (sau, cel puțin, fără să citeze) soluția etimologică dată de folclorist, filologul Vasile Bogrea a ajuns la aceeași concluzie (arvun = paltin), considerând că forma românească s-a născut prin metateză (iavor → iavro → iarvo), coroborată cu un fenomen de etimologie populară (prin contaminare cu arvună) (22, pp. 436- 438). Câteva noi argumente confirmă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arvun = paltin), considerând că forma românească s-a născut prin metateză (iavor → iavro → iarvo), coroborată cu un fenomen de etimologie populară (prin contaminare cu arvună) (22, pp. 436- 438). Câteva noi argumente confirmă ipoteza susținută de folcloristul muntean și de filologul clujean : multitudinea formelor corupte pe care le cunoaște termenul (indiciu că este vorba de preluarea unui cuvânt străin) ; zonele sudice, de regulă dunărene (Ialomița, Dâmbovița, Ilfov, Teleorman, Dobrogea), unde sunt atestate colin- dele și basmul în discuție ; alte „bulgărisme” existente
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Boreas”, nu departe de Lună (deci în văzduh, în nori). Unii cercetători moderni i-au identificat pe miste rioșii hiperboreeni cu homines religiosi daco- geți (75 ; 101, pp. 286-291). Revenind la magul Abaris, consemnez faptul că, pentru unii istorici și filologi (Th. Mommsen, I.I. Russu - 73, p. 122 ; 157, p. 130), Seuthes - tatăl lui Abaris (cf. Suidas) - ar fi una și aceeași persoană cu Zeuta, marele preot al geților. Iordanes (Getica, 39) îl așază pe „învățatul Zeuta” alături de Zalmoxis și Deceneu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
relații reciproce (împrumuturi, influențe, contaminări etc.) între lexicurile celor trei limbi este din abundență dovedită. Ele sunt justificate de condițiile socioculturale cunoscute (intima vecinătate a celor trei zone, îndelungata coabitare a populațiilor, bi- sau trilingvism etc.). Sigur că numai specialiștii filologi vor fi în măsură să valideze sau nu această soluție, dar, dacă acceptăm (convențional deocam- dată) o astfel de ipoteză de lucru, atunci se pune o altă întrebare. Care a fost direcția în care s-a produs împrumutul ? Este posibil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
limbi ale populațiilor înve- cinate. Mai mult decât atât, cele câteva soluții etimologice care s-au propus pentru explicarea originii celor doi termeni s-au dovedit a fi „patriotice”, dar forțate și puțin probabile. La sfârșitul secolului al XIX-lea, filologul sârb V. Jagi¾ a încercat să demonstreze următoarea filiație : it. negromanzia (magie neagră) > gramanzia > grabancia > s-cr. grabancijas > mag. garabonciás (25, pp. 451- 452). (Să punem în paranteză observația că, dacă această „călătorie” a cuvintelor s-a produs într- adevăr, atunci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tot cu ochi de șarpe, și era într-însul trei pietre de avea 12 tocmele și toate boalele vindeca” (129, p. 636). Sau, în altă versiune a Alexandriei, se vorbește despre „plașca și emurlucul lui Solomon” ca „vindecând toate boalele”. Filologul Vasile Bogrea a făcut legătura între această informație și înțelesul de „vraci” al cuvântului „șolomonariu” (124, p. 9). Este cunoscută legenda talmudică a zidirii de către Solomon a templului din Ierusalim cu ajutorul arhidemonului Asmodeu (devenit Kitovras la ruși, Markolf la germani
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]