1,777 matches
-
Un filolog pursânge", în “Ziarul finaciar”, 20 iunie 2008, p. 3. e) Antonio Patraș, în „România literară”, nr. 12, 2010, p. 6: „Profesor la universitatea ieșeana, unde a construit o foarte modernă școală doctorala și a format generații de cercetători, filolog de faima europeană și de o erudiție impresionantă, angajându se mereu în proiecte ambițioase, monumentale, infatigabilul Eugen Munteanu și a câștigat un binemeritat prestigiu în rândurile publicului cultivat.” 1. Sf. Augustin, De dialectica/Despre dialectica. Ediție bilingva, introducere, note, comentarii
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 23 24 iunie 1990. 15. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în română literar veche a unor concepte de sorginte biblică (“conștiința”, “providența”), comunicare prezentată la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16. Adaptarea ortoepica a numelor proprii greco latine, comunicare prezentată la Conferința națională de filologie “Limba română azi”, Iași Chișinău, 28 31 august 1991. 17. Actualitatea logicii scolastice, comunicare prezentată în cadrul seminarului “Logică în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
la Conferința Națională de Filologie “Limba română — azi”, ediția a III a, Iași Chișinău, 28 31 oct. 1993. 25. Textul Bibliei ca obiect al studiului lingvistic din perspectiva istoriei limbii române literare, comunicare prezentată la al V lea Congres al Filologilor Români, Iași Chișinău Cernăuți, 6 10 iunie 1994. 26. Despre utilitatea unui dicționar istoric al entonimelor românești. Schița unui proiect, comunicare prezentată în cadrul sesiunii “Zilele Universității ieșene”, Iași, 11 octombrie 2001. 27. Biblia în limba română. Prezentare sintetică, comunicare prezentată
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
26 decembrie 1997. 16. Despre activitatea lectoratului de limbă română la Universitatea Sorbona Paris IV, interviu luat de Denise Theodoru și difuzat pe Radio România Actualități și Radio România Internațional în cursul lunii decembrie 1998. 17. Ce înseamna a fi filolog, inerviu luat de Gabriela Scurtu, transmis la postul de teliviziune “Europa Nova”, din Iași la 12 iulie 1998. 18. Interviu luat de Liviu Antonesei pentru postul de televiziune “TV-BIT” din Iași și transmis în ziua de 15 septembrie 2001, orela
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Editura Acedemiei Române, București, 1952 și urm. 1. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2005. 2. "Trei opinii despre un eveniment editorial: Augustin, “De dialectica”", Lucia Wald, Alexandru Boboc, Daniel Barbu, “Universul cărții”, 1991. 3. "Un filolog pursânge", Bogdan Cretu, în “Ziarul finaciar”, 20 iunie 2008, p. 3. 4. Eugen Munteanu, Curriculum Vitae, disponibil că extras online pe serverul Universității "Al. I. Cuza" din Iași.
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
(n. 29 mai 1927, Sebeș) este filolog și scriitoare de limbă germană din România. A studiat filologie germană și română la Cluj și București. A lucrat la început ca învățătoare. Din 1960 a făcut parte din colectivul de redacție a dicționarului dialectului săsesc din Transilvania, având un
Anneliese Thudt () [Corola-website/Science/311226_a_312555]
-
de la "Vladimir"). Acolo fratele mai mare al lui Peter, August, se număra încă printre cei vii. În numeroasele lui lucrări tipărite (în total peste 170), Pallas juca rolul unui călător, zoolog, botanist, paleontolog, mineralog, geolog, topograf, geograf, medic, etnolog, arheolog, filolog, ba chiar agricultor și tehnolog. În pofida multitudinilor de specialități cu care s-a confruntat, Pallas a fost în primul rând un enciclopedist, mai puțin savant. În domeniul botanicii, în afară de "Flora Rusiei", Pallas a mai scris monografii dedicate genurilor Astragalus, Salsola
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
Caspice și a măsurat destul de exact înălțimea lui. În cinstea lui Pallas au fost numite numeroase specii de plante și animale în mai multe limbi. Mai jos sunt enumerate unele din ele: De asemenea, numele lui Pallas îl poartă: În calitate de filolog, Pallas a redactat «Linguarum totius Orbis vocabularia comparativa. Sectio Linguas Eur. et Asiae complexa» (Sankt-Petersburg, 1786-1789, în două volume). De asemenea, a redactat primul tom (6 ediții) al jurnalului de istorie naturală "Stralsundisches Magazin" (Berlin și Stralsund, 1767-1770). Printre cele
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
cuvântului βλάχοι (Vlahi) în scrierile lui Skilițes și în „Compendiul” lui Kedrenos este legată de lipsa lor din Imperiu timp de mai bine de două veacuri, datorată extinderii stăpânirii bulgare asupra teritoriilor locuite de romanofonii orientali, numiți Власи în bulgărește. Filologul Ilie Gherghel, într-un studiu despre cuvântul „Vlahi” arată că denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine de la vlahi și datează aproximativ din secolul al VI-lea; vlahii au avut o colonie lângă capitală. Istoricul Theophylact Simocatta a scris despre
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
din "walh" și "vloh" erau exonime, deci folosiți numai "în afară", în timp ce respectivii (vorbitorii limbilor romane orientale între ei) foloseau diferite cuvinte provenite din "romanus" pentru a se numi pe ei înșiși: "români" "rumâni", "rumâri", "armâni", "arumâni", ș.a.m.d. Filologul român Ilie Gherghel, după compararea documentelor istorice apărute în Imperiul Roman de Răsărit a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvântului “vlah”. Demonstrația se bazează în special pe scrierile lui Genesios și pe Lexiconul Suidas. Conform acestei opinii, cuvântul vlah a
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
valoroase. În ceea ce privește critica literară, a pus în practică principiul romantic conform căruia înainte de a judeca valoarea unei opere, trebuie mai intâi să o înțelegem și să o interpretăm corect. Împreună cu fratele său, Friedrich, introduce termenul glossă, ca formă poetică. Ca filolog, poate fi considerat inițiatorul studiului sanscritei în Germania, publicând Bhagavad Gita și Ramayana în germană. Propune pentru prima dată clasificarea tipologică a limbilor (în aglutinante, flexibile, incorporante și izolante).
August Wilhelm Schlegel () [Corola-website/Science/310868_a_312197]
-
greco-catolică și și-a educat toți copiii într-o atmosferă de respect față de poporul ucrainean. Unul dintre frații Olgăi, Stepan, a devenit pictor-portretist, realizând în 1910 și un portret al surorii sale, iar un alt frate, Julian, a devenit un filolog cunoscut și autorul al mai multor cărți în limba latină. În ciuda venitului mic al tatălui, toți cei cinci fii au primit o educație aleasă. Totuși, cele două fiice au absolvit doar patru clase de școală elementară, deoarece în acea perioadă
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului. Primele cursuri în limba română au avut loc aici în 1583. Actuala clădire datează din anul 1760, fiind declarată monument istoric (). În prezent edificiul adăpostește "Muzeul Prima Școală Românească", sub conducerea filologului Vasile Oltean. Vechii șcheieni, care practicau un negoț de larg răsunet cu Moldova și Muntenia, dar care ajunseseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria și Egipt, au protejat prin danii lăcașul de cultură și învățătură, care astăzi a
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
Elena Zaharia-Filipaș (n. 9 iunie 1938) este un filolog care a fost profesor universitar la Facultatea de Litere, din cadrul Universității din București, specialistă în istoria literaturii române (preocupată cu precădere de literatura antebelică și de feminism). Părinții se numeau Ion și Ecaterina, tatăl a decedat când avea numai șase
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
un curs despre rădăcinile sociale ale poeziei lui Eminescu, deviind în mod nejustificat spre Gherea, Cernâșevski, Belinski și Herzen, cu care opera eminesciană nu are nicio tangență! Doamna Elena Zaharia Filipaș menționează că erau cărți, de mare interes pentru studenții filologi, la care nu aveau acces, sau accesul era limitat. „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” a lui G. Călinescu fusese împărțită în patru fascicole, pentru a fi accesibilă numărului mare de solicitări din partea studenților, unii ajungând să creadă că
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
toate timpurile și din toate regiunile locuite de români; pregătirea de studii și lucrări speciale în vederea unificării limbii literare și a terminologiei tehnice și speciale în toate ținuturile românești; deșteptarea interesului obștesc pentru studiul și cultivarea limbii române; pregătirea de filologi români.” Istoricul muzeului mai consemnează perioada refugiului la Sibiu, între 1940-1945, concomitent cu mutarea Universității clujene în urma Dictatului de la Viena. Reorganizat în anul 1949, se transformă, în urma restructurării cercetării științifice academice, în Institutul de Lingvistică și Istorie Literară. După 1990
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
V (1976-1990). O nouă direcție de cercetare, menită să reînnoade, de asemenea, o tradiție, este aceea de filologie-limbă literară, prin inițierea proiectului "Corpusul însemnărilor manuscrise românești", ce va fi realizat împreună cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” din București. Filologii clujeni au participat, totodată, la editarea "Bibliei de la Blaj" (lucrare distinsă în 2000 cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), precum și a "Bibliei" lui Petru Pavel Aron, ambele în colaborare cu Institutul de Istorie „G. Bariț” din Cluj-Napoca. Istoria literară s-
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
și le-am scris voo, fraților români, și le cetiți”. Cu toate că în prefață se spune că tălmăcirea s-a făcut „den limbă jidovească și grecească și sârbească (=slavonă)”, "Palia" descinde, de fapt, dintr-un original maghiar, fiind rodul propagandei calvine. Filologii Iosif Popovici, în 1911, și Mario Roques, în 1913, au demonstrat că traducerea bănățeană-hunedoreană a "Vechiului Testament" are la bază "Pentateucul" tipărit de Gáspár Heltai la Cluj în 1551, la care se adaugă, probabil, și o ediție a "Vulgatei". Problema
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
, pe numele de mirean "Elie Cristea" (n. 20 iulie 1868, Toplița d. 6 martie 1939, Cannes, Franța) a fost un publicist, filolog, politician român cu vederi antisemite, senator, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 - 1939). În perioada 1 februarie 1938 - 6 martie 1939, a fost prim-ministru al României. La 7 iunie
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
(n. 26 aprilie 1841, Schönborn, Austria — d. 6 august 1886, Berlin) a fost un critic și filolog austriac. A fost profesor la universitățile din Viena, Strasbourg și Berlin. Lucrările sale vădesc, sub influența evoluționismului, tendințe positiviste în reconstituirea istorică. A fost elev al liceului "academic", respectiv "akademisches Gymnasium", cu programă de învățământ avansat în comparație cu liceele obișnuite, din
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
1884 a fost ales membru al Academiei de Științe. Activitatea literară a lui Scherer poate fi cuprinsă în trei categorii : în Viena filologie, în Strasbourg profesor de literatură, iar în Berlin autor. Prima lui operă a fost o biografie a filologului Jakob Grimm (1865, 2nd ed. 1885); următoarea, în colaborare cu fostul său profesor, Müllenhoff, "Denkmäler deutscher Poesie und Prose aus dem 8. bis 12. Jahrhundert" (1864, ed. 1892). Prima operă importantă a sa a fost "Zur Geschichte deutschen Sprache" (Berlin
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
(n. 29 iunie 1946, Sântandrei, județul Hunedoara) este o poetă și prozatoare română contemporană. Este fiica Vioricăi (n. Pop) și a lui Eugen Voicu, învățători. Este căsătorită cu filologul și istoricul literar Eugen Pavel. Are o fiică, Laura Pavel-Teutișan, critic și istoric literar. Urmează la Deva clasele primare și gimnaziale la Liceul Pedagogic, apoi Liceul „Decebal” din același oraș (1960-1964). Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
(n. 21 noiembrie 1918, Cornești, Mureș - d. 9 august 1997, Timișoara) a fost un filolog, istoric literar și profesor universitar român, reputat eminescolog. A fost fiul preotului Nicolae Todoran și al soției sale, Victoria (n. Sâmpălean), funcționară. A urmat școala elementară la Cluj, iar după absolvirea acesteia în 1929 a urmat studii la Liceul Militar
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
putut fi salvate din locuința din Berlin, bombardată în cel de-al Doilea Război mondial, a fost donată Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca de către Georg Kremnitz, strănepotul Mitei Kremnitz, profesor la Institutul de Romanistică al Universității din Viena. Filologul clujean Octavian Șchiau, cu ajutorul căruia a fost realizată această donație, a publicat câteva studii referitoare la documentele ce constituie acum „Fondul Mite Kremnitz”. Printre aceste documente se găsește și faimosul album roșu, cadoul făcut de Eminescu Mitei cu ocazia aniversării
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
(n. 30 iulie 1927, Bălăbănești, azi în Raionul Criuleni, Republica Moldova - d. 10 noiembrie 2007), a fost un filolog, lexicolog și lingvist român basarabean, unul din membrii titular al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea lingvistică romanică (în special română) și slavă (în special rusă), cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]