25,509 matches
-
ținută tipografică aleasă cu un „Cuvânt înainte” semnat de (+) Ioachim Episcop al Eparhiei Hușilor, care evidențiază câmpul larg de realizări ale autorului, dar și reușita de față, Mânăstirea Rafaila nebeneficiind până acum de o asemenea cercetare temeinică... Păstrând în tăcere finanțatorul unei asemenea lucraredocument, cartea, bine structurată tematic, cu anexe valoroase care-i susțin dizertația autorului, cu fotografii în culori „prinse” ca de un profesionist de Mădălin Daniel Tibichi de la Seminarul Teologic, în tehnoredactarea lui Bogdan Artene, mereu aflat în activitate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
novații pe care cititorii nu le-au acceptat, publicația, se pare, a sucombat când întemeietorii nici nu se așteptau. Păcat de speranța pusă în ea de primul ei recenzent în presa ieșeană Ion Hurjui care a crezut în editor, fondatori, finanțatori și realizatori. După ce i-am citit primele pagini notam în rubrica de față: „Cu o grafică plăcută și o hârtie care conferă confort coperții pe măsura artei moderne, fără a ne mărturisi locul de tipărire, colectivul redacțional format din Toni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Avere: un grup de firme, cu Racova-Com AgroPan în frunte, care-l situează în topul celor mai bogați oameni din România. Percepție publică: Adrian Porumboiu este un nume în fotbalul românesc atât ca fost arbitru și observator cât și ca finanțator al echipei FC Vaslui. Import icultură. Import cialiști din ța sa în c ctitudine fața media e în mater nsă nal eri, zie 90, -l cu rez De la ac în județu în afacer i angajațil țiile în ag inea în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din investirea În Învățământul terțiar se plasează la nivele similare cu rata profitului capitalului investit În activități comerciale sau de producție. Guvernele joacă fără Îndoială rolul central În direcționarea formării și dezvoltării capitalului uman. Bugetele publice sunt În general principalii finanțatori, dar cheltuielile private, ale gospodăriilor și firmelor, sunt și ele destul de importante. Beneficiarii dezvoltării capitalului uman sunt deopotrivă indivizii, firmele și societatea. Investirea În capital uman, ca decizie politică cu importante efecte distribuționale și de creștere, este condiționată de toate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
poate miliardele de dolari care au intrat în România pe această filieră. Ar merita făcut un studiu serios pe tema asta, fiindcă bugetele sunt publice, iar studiile de impact obiective se pot iniția. (Evaluările făcute publice de fundații și alți finanțatori sunt desigur inutilizabile: personalul unei agenții filantropice are tot interesul să se felicite pentru succese imaginare, trecând cu vederea multe abuzuri. Cunosc exemple spectaculoase.) Eu cunosc doar cifrele exacte de la Fundația Soros, pentru că am fost o vreme în conducerea ei
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia. ART. 237 (1) În calitatea sa de principal finanțator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului stabilește reperele curriculare și calificările de formare inițială teoretică în specialitate a personalului didactic. (2) Programele de formare inițială teoretică în specialitate și psihopedagogică sunt acreditate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
A diminua sau a ignora aspecte conexe investiției (de ex. Infrastructura de utilități) sau de a o supradimensiona nejustificat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt greșeli frecvente care ridică imediat semne de Întrebare (justificate) În mintea acționarilor, partenerilor, finanțatorilor. Proiecții financiare Proiecțiile financiare nu sunt altceva decât anticipări / planificări ale situațiilor financiare ale afacerii pe viitor. Proiecțiile financiare sunt modelări matematice viitoare ale bilanțului, contului de profit și pierdere și a calculului de lichidități (cash-flow-ului) pe baza cărora se
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
creează rupturi instituționale, sociale și politice. Această realitate impune o atentă examinare a fenomenelor mondiale pentru a decide o localizare precisă a unei firme sau a unui birou. Grupurile de studiu însărcinate cu aceste observații și cu aceste localizări, împreună cu finanțatorii lor, iau decizii după analize empirice riguroase, articulînd diferitele niveluri spațiale. Astfel, orice strategie în domeniu trebuie să se replaseze într-o succesiune de niveluri de analiză. Putem spune că lumea e structurată și după imaginea pe care o prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
unui cîștig monetar și construiește o serie de categorii dihotomice, cum ar fi: valoarea economică și valoarea monetară, industria și afacerile, producția și achizițiile, utilitatea și venalitatea bunurilor, bunuri indivi duale și bunuri ultime, producători și antreprenori, promo tori și finanțatori paraziți ș.a. În acest sens, Veblen încearcă să demonstreze faptul că economia capitalistă, lipsită de eficiență, este un fel de cîmp de negoț parazit, de piață controlată de monopoluri și de alte forme de interese. În teoria sa a "clasei
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
codificat sub aspectul practicilor de dezvoltare comunitară decât cel internațional. Evident, ambele tipuri de experiență contează și pot fi de folos. Pentru o mișcare socială viabilă Nu există practică, ci practici ale dezvoltării comunitare. Acestea pot fi ordonate sectorial, pe finanțatori, pe beneficiari, pe ideologii (tradițional, în linia modelului britanic din anii ’50, neoliberal, de tip modernizare, populist, comunitarist, developmentalist; vezi Midgley, Livermore, 2005), pe metode, pe spații naționale sau continentale etc. Ordonarea de tip național este foarte frecventă, și nu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rândul ei, dezvoltarea regională încorporează tot mai mult dimensiunea participativă prin programe ale Uniunii Europene. Dezvoltarea comunitară în afara FRDS este, de asemenea, prezentă în societatea românească a anului 2000. Ceea ce o caracterizează este o mai mare diversitate asociată cu diversitatea finanțatorilor și a ONG-urilor sau agențiilor care o promovează. În condițiile în care volumul este centrat pe experiența FRDS, se pune, firesc, întrebarea dacă o astfel de experiență poate fi relevantă și pentru structuri instituționale diferite, mai puțin dependente de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Sau cu sferă de impact redusă la nivel zonal sau sectorial. Cred că răspunsul care se poate da, cu temei, este unul afirmativ. Dovada directă este capacitatea dovedită a Fondului de a prelua fonduri de tip grant și de la alți finanțatori și de a-și adapta tehnologia de abilitare a comunităților sărace sau vulnerabile pentru noi segmente sociale, pentru noi tipuri de comunități. Gradul sporit de instituționalizare în practica dezvoltării comunitare la nivelul FRDS, comparativ cu alte instituții românești - asociații, fundații
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
din activitatea FRDS - facilitarea, evaluarea proiectelor care intră în competiție și supervizarea celor care ajung să fie implementate. Introducerea se face prin plasarea Fondului în context - în raport cu alte programe, precum SAPARD sau Programul de Dezvoltare Rurală, în raport cu beneficiarii sau cu finanțatorii. Penultimul capitol prezintă, în viziune integratoare, drumul FRDS din momentul emiterii legii care l-a fundamentat în 1998, până la încheierea stadiului său ca instituție de tip Fond Social, dar și cu deschiderile care îi sunt specifice, la asumarea unor proiecte
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
uite” de ofertele existente pe „piață”, care impun cerințe de cofinanțare în bani prea prohibitive și orientarea spre programe care permit, de pildă, ca proiectul să fie cofinanțat doar prin muncă. Să presupunem că membrii comunității reușesc să identifice un finanțator care le poate oferi un grant de 80 000 de dolari, dar cu o contribuție locală de 10%. În urma unui calcul simplu, la o valoare locală de 5 dolari/zi de muncă, ar fi necesare 1600 zile de muncă. Dacă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau gospodărești. Dacă în comunitatea imaginată anterior proiectul ar începe toamna, când gospodăriile ar fi ocupate cu strânsul recoltelor, șansele să fie terminat până la începutul iernii pot fi minime, chiar dacă disponibilitatea de a participa este ridicată. Este esențial ca fiecare finanțator să-și calibreze durata de absorbție a fondurilor în funcție de „ritmul” și particularitățile comunităților locale și, implicit, să răspundă la o întrebare fundamentală: se poate lucra cu instituțiile deja existente sau este necesar să se creeze altele noi? Să construim mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
auzit de SAPARD, 32% de Fondul Român de Dezvoltare Socială, iar 37% de Programul de Dezvoltare Rurală al Băncii Mondiale. Ceea ce nu spun aceste date este faptul că unii nu percep diferențele dintre aceste acronime, ele fiind doar numele unor finanțatori care dau bani pentru dezvoltare sau proiecte... și atât. Câți anume e dificil de estimat. Ce altceva mai relevă datele? În ultimii ani, a crescut credința în proiecte de dezvoltare locală: 70% au declarat, în 2005, că „un proiect comunitar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
printr-o grilă de sărăcie Comunități/comune/asociații de comune localizate în cinci județe Consilii locale, asociații între consilii locale Plafonul maxim al creditului nerambursabil acordat/proiect 75 000 de dolari 200 000 de dolari 1 000 000 de euro Finanțator BIRD, BDCE BIRD UE Contribuție locală minimă 10% (în bani sau natură) 10% (7% în bani, 3% în natură) 25% (în bani) Cine administrează banii din grant? Comunitatea, prin Comitetul de Conducere al Proiectului Autoritățile locale Autoritățile locale Grosime structură
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Datele disponibile sunt parțiale și fragmentate. Cele mai multe se referă la FRDS, însă acolo unde am avut acces la date suplimentare, am încercat să le punem într-o perspectivă comparativă. Anexa 1. Grant sau credit? Această opoziție fundamentează strategii diferite din partea finanțatorilor, cât și răspunsuri specifice din partea comunităților. Instituțiile ce acordă credite nerambursabile invocă lipsa posibilităților de (co)finanțare și/sau de inițiere a unui proiect de dezvoltare în comunitățile foarte sărace sau de către entități care nu dispun de un capital de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nu poate fi pur și simplu afirmativ sau negativ. Datele existente îndeamnă mai degrabă la prudență și către necesitatea unor evaluări comparative între comunitățile care au obținut finanțări izolate și cele care au reușit să atragă investiții repetate din partea aceluiași finanțator (sau finanțatori diferiți). Anexa 2. Un profil al comunităților FRDS 1. De ce un fond social în spațiul românesc? În esență, un fond social oferă posibilitatea comunităților sărace și categoriilor vulnerabile de a alege dintr-un meniu de proiecte și de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fi pur și simplu afirmativ sau negativ. Datele existente îndeamnă mai degrabă la prudență și către necesitatea unor evaluări comparative între comunitățile care au obținut finanțări izolate și cele care au reușit să atragă investiții repetate din partea aceluiași finanțator (sau finanțatori diferiți). Anexa 2. Un profil al comunităților FRDS 1. De ce un fond social în spațiul românesc? În esență, un fond social oferă posibilitatea comunităților sărace și categoriilor vulnerabile de a alege dintr-un meniu de proiecte și de a decide
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunităților rurale sărace și categoriilor vulnerabile s-a produs în contextul unei delegitimări și retrageri a statului din viața comunităților rurale (și, implicit, al lipsei unui cadru legislativ care să stimuleze dezvoltarea comunitară), dar și al unei reorientări a strategiilor finanțatorilor. Dacă până atunci granturile erau dirijate preponderent către dezvoltarea capacității ONG-urilor - cu speranța că, în acest fel, se va crea implicit și o „societate civilă” puternică -, deziluzia față de colaborarea slabă între ONG și comunitate a creat premisele experimentării de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
la procesul de facilitare? Care sunt similitudinile și diferențele între „facilitarea orientată spre proiect” și facilitarea ce vizează mai degrabă „stimularea și planificarea pe termen lung a dezvoltării locale”? Care sunt percepțiile și reacțiile comunităților la conceptele propuse de diferiți finanțatori sau instituții, precum capital social, „dezvoltare participativă”, „proiect inovativ”, „activitate generatoare de venit cu caracter social” (social entreprise) etc.? Cum se pot identifica și delimita comunitățile care au într-adevăr nevoie de facilitare comunitară? De ce depinde succesul sau eșecul unui
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
utilizate în cadrul practicilor de dezvoltare comunitară. A existat atât o tentație monografică, cât și una pentru abordările de tip antropologic în evaluarea „adecvării tehnice”, „relevanței sociale” și a „compatibilității culturale” a unui model sau proiect de dezvoltare. În funcție de program sau finanțator, aceste tentații au fost abandonate și înlocuite cu metode și tehnici mai simple, mai rapide și mai puțin costisitoare. Facilitatorul comunitar devine, în anumite cazuri, expert însărcinat cu evaluarea nevoilor unei comunități, a receptivității acesteia la un anumit proiect de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rezide în armonizarea nevoilor și mangementul conflictelor. Mai mult, un proiect poate răspunde unei nevoi prioritare identificate în mod „spontan” de către întreaga comunitate, însă pot exista conflicte relativ la modul de soluționare sau designul și modul de implementare propuse de un finanțator sau altul este mai degrabă inovativ (fie nu este înțeles de către membrii comunității, fie dobândește un sens într-un timp mai îndelungat). Apoi, comunitățile răspund cu greutate la conceptele propuse de diferite instituții sau agenții de dezvoltare și „introduse” în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
interese (lideri informali). Scopul acestei întâlniri a fost de a obține acordul local privind analiza SWOT și de a continua procesul de identificare a nevoilor și a soluțiilor practice, utilizând atât resursele locale, cât și cele puse la dispoziție de finanțatorii care activează în România. Facilitarea comunitară în contextul FRDS Parafrazând-o pe K. Verdery (1996), fără îndoială că existența oportunităților de finanțare, posibilitatea unei comunități sărace de a obține și a administra credite nerambursabile având valori inimaginabile anterior i-a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]