2,868 matches
-
care se opinteau să urnească greoaia cotigă cu sicriul lui moș Ion. Doar nu erau măgarii lui: Dii, afurisiților, abia vă mișcați! Nu-l mai aminti pe Necuratul, Floreo! Îl mustra din când în când părintele Bărbuță. Dealul greu, forțe firave... Mai bine, dă-te jos și împinge și tu așa cum face Ionică. Paliul împingea la cotigă și suspina: Acu´...cine-mi mai spune, tataie, ce să fac? Pe loitră, baba Rada plângea și bocea: Nea Ioane, nea Ioaneee! Cui îi
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
eu port în suflet tristețe, lacrimi, scrum? S-a resemnat clădindcîn juru-i ziduri groase, Și-a înfierat în trup dorințe furtunoase. Dușman își devenise ea însăși, fără știre. -M-am rătăcit de mine când te-am găsit, iubire... Și-ntinse trupul firav pe pat de frunze moarte Căzute împrejuru-i ca visele-i deșarte În mii de cioburi aspre ce-i înțepau simțirea. Și-atunci ea vru să piară. Rămână-i amintirea. Pentru ultima oară, deschise ochii larg, Privi mirată cerul cu stele
ȘI INIMA-I SE-OPRI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369192_a_370521]
-
pe care îl studiase cu egoism pe acea stradă blestemată. -Pe aripile mele, era doar un monstru orbil. Un damnat...un... Nu putea să își continue ideea, ceva o măcina pe interior, un fior teribil puse stăpânire pe trupul său firav, dar nemuritor. Tremurând din toate articulațiile, a zburat la singura persoana ce îi putea fi de ajutor în acele momente cumplite. Nu avea de gând să cadă victimă unor sentimente prostești și atât de greșite. A căzut la picioarele singurului
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
nefericire, fiecare cu Golgota lui. ********************************** Cadavrul fusese aruncat de apele învolburate ale Jiului într-un intrând nisipos de sub unul din podurile apropiate de centura orașului. Cele patru lovituri de cuțit aplicate în zona abdominală păreau nefiresc de mari în comparație cu structura firavă a decedatului. Comisarul se întoarse către cei trei specialiști criminaliști care căutau cu minuțiozitate probe pe terenul din jur și - deosebit de încruntat ( nu dormise toată noaptea din pricina unei dureri lombare) - se răsti la ei: - N-ați găsit nimic încriminator care
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
Evdochia. S-a ținut după ea până la ușa înaltă, oferindu-se să i-o deschidă și i-a șoptit repede în ce situație se găseau. Fata a privit înapoi și ochii i s-au oprit plini de compătimirea pe trupul firav al doamnei Eleonora. - Nu este permis să-l întrerupeți pe domnul judecător, a răspuns ea în șoaptă, dar am să-l rog... Îi voi explica eu ... Dumnealui este destul de înțelegător. Cum se numește doamna care are dosarul pe rol? Trebuie
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
țintuită În viața și în moartea sa. Din încleștare-abia scăpată, Simțise-n moarte, libertate Și-ndemnul îngerului sfânt Ce-i voia numele pe-o carte. Pe palmele făcute aripi Ea a putut să se înalțe Și de lumina lui cerească Firav dori să se agațe. Din ploaia toamnei și din zori O muz-a renăscut așa, Căci poeziile-i de suflet Rămase-s scrise-n cartea sa. Referință Bibliografică: RENAȘTEREA UNEI MUZE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2041, Anul
RENAȘTEREA UNEI MUZE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374151_a_375480]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > POEM DE IUBIRE Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului POEM DE IUBIRE iubirea are culoarea unui chip de femeie pictat între stele suavă, firavă, diafană zeiță în cer se ascunde în ziua ce vine în clipe divine de aripile sărutului purtată alearg printre astre în noapte te caut te ascunzi în falduri de vis un sân obraznic în lumină țâșnește te caut în gând
POEM DE IUBIRE de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374169_a_375498]
-
este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Aceasta e trecerea? Disprețuim noi trupul, Lui nici nu-i pasă, ucigașul e firav, nu are minte, așa vorbea și soacra mea Zarathustra, cea cu zacusca, predicatorii sunt morți, moartea predică singură, în piața publică muștele își scriu memoriile, copilul veni cu oglinda, se scutură grinda de atâți spânzurați, vânt de sare și soare
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
Pitoresc > PRIMĂVARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Plămânul pământesc respiră-n pace, Eliberat de alba apăsare. Își duse iarna albele cojoace, Spre alte zări din lumea asta mare. Aburi firavi se-nalță către zare, Semn că-s urnite sevele și-asudă Semințele ascunse în covoare Și cresc, pentru țărani să fie trudă. Doar vânturile-adie grijulii, Să nu doboare florile din ramuri, Țesute ca baticuri colilii Și mișcă-ncet perdelele la
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374259_a_375588]
-
cât un solz de pește, Albă e ca o fecioară. Într-un beci plesnește-o doagă Speriind stropii de rouă, Musculițe-n cor se roagă Să nu plouă, să nu plouă. Brotăcei băgați sub brusturi Își improvizează corul, Pe la becuri, firavi fluturi Trec așa cum trece dorul. Luna peste dealuri zboară, Cuibul l-a lăsat în zare, Iar din el doi pui de cioară Îi trimit o sărutare ... Referință Bibliografică: LUNA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V
LUNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374283_a_375612]
-
a nașterii actorului Florin Piersic a fost sărbătoare națională cu finalitate lăuntrică pentru atâția oameni câți, dacă ar vota, ar alege președintele! Sunt pline de roșu cele două tipuri de calendar al românilor, religios și laic, sunt pete roșii cu firave raze negre, calendarele înădușite de atâta solemnitate involutivă și zile libere, de stat degeaba, dar calendarele sufletului românesc sunt pline de o singură culoare, culoarea iubirii. Cu ea e scrisă ziua nașterii actorului Florin Piersic. Când este vorba de Florin
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
nu este o realitate, Care se consumă în infinit, Absorbită de propria energie. Nu ai să înțelegi cuvinte, Cum nici eu nu înțeleg culorile, Pe care tu le așterni în tot ce faci, Și totuși, eu cred, Că ființa ta firavă, Nu a voit să se arate încă. DAN IOAN GROZA Referință Bibliografică: CUVINTE PICTATE / Dan Ioan Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2187, Anul VI, 26 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Ioan Groza : Toate Drepturile Rezervate
CUVINTE PICTATE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362140_a_363469]
-
tremură, plâng și se duc îngălbenite în tăcerea singulară, în lumea Uitării de unde nimeni nu știe nimic. Rând pe rând, pe șoaptele vântului Timp, vor pleca toate. Inconștiența face să palpite ultimele lor clipe de vrajă, freamată, dansează, plutesc agățate firav de firul subțire de viață, se leagănă aninate de vise irealizabile, ca, mai apoi, să se desprindă în dansul final, iluzoriu ... Totu-i o trecere spre ceva, un sens ascuns vederii noastre opace, doar visul mai ridică uneori voalul Tăcerii
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
și ziua,si anotimpul și luna și ora, dar nu vreau, pentru că nu are importanță.... Știu précis doar că era noapte, iar tu ai intrat în casa mea facându-mi semene prietenești cu mâna, si zâmbind larg de pe ecranul televizorului. Slăbuța, firava, caldă.... Tare dragă mi-ai fost ,chiar din prima clipă! Atunci ai vorbit doar tu. Ai vorbit cam o oră, sau mai mult , sau mai puțin .Nu știu. Eu ascultăm în liniște . Iar liniștea se transformă iute în uimire,uimirea
CERUL CU STELE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377726_a_379055]
-
pe stradă! Ah, de ce oare?-se întreabă vîntul! Dar, iată,iată, vine cineva! O să îl învălui ,o să îi dau putere și...gata, zbor mai departe! Lucia Magadaș merge încet , cu pași rari. O oboseală adîncă și grea îi cuprinde trupul firav.Parcă un fior de frig o străbate .Privește cerul senin și se roagă de puțină căldură de la soare.Pardesiul albastru i se pare -dintr-o dată - prea greu. Se ruga lui Dumnezeu să o ajute să facă și ultimii 127 de
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
minunile se întîmplă doar o dată în viață.... Acum te cred.....noi doi, tu și eu, sigur ne vom întîlni într-o viață viitoare.... Pentru aceasta ...așteptarea a luat sfîrșit....! Vîntul călduț, de primăvară, se întoarce pentru a învălui un trup firav, uitat pe o bancă.... Dar fuge îngrozit de răceala de gheață a morții... Mirela Penu Referință Bibliografică: ASTEPTAREA / Mirela Penu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mirela Penu : Toate
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
a corecta orice greșeală. Morala acestui material constă în faptul că scriitorul sfătuiește pe cei din jur să-și corecteze greșelile, indiferent de gravitatea lor „Orice greșeală se poate corecta dacă există voință.“ „Furnica“ surprinde munca istovitoare a unei ființe firave, aproape neînsemnată. Și acest material, asemenea celorlalte are o morală. Prin acest material sunt condamnați cei care trec nepăsători pe lângă exemplele de muncă și răbdare din zilele noatre. Acești nepăsători care iubesc lucrurile inutile ale vieții „Pe un canal de
CUGETĂRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377757_a_379086]
-
comportamentul altui segment de adolescenți, cei care și-au ales, să zicem, calea confesională, cei care, după căderea comunismului, fac parte obișnuită din noul peisaj. Imediat după '89 ca șoc vizual afluența de tineri, unii din ei deja cu bărbi firave, în zona Mitropoliei și mai cu seamă în preajma intrării în fostul hotel pecerist, trecut peste noapte în administrație ecleziastă, a putut să ne surprindă întrucîtva retina atît de opacizată de dictatura anilor, spectacolul părîndu-ni-se oarecum neconvingător, doar ca efect al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fabuloase, cu prînzurile (pe bonuri) ca niște popote ale unei armate zurlii, cu serile (discret-subversive) ca niște șui spectacole, atunci inventate! Era o solidaritate subterană, figurile scenei, scrisului, pictorii, sculptorii se regăseau aici anual, într-un fel de legămînt al firavei rezistențe. Sala de mese, înțesată, cu rezervări notorii, se oferea ca trapeză insolită a vorbelor în doi peri și a privirilor... codate. Mica terasă de-afară era suport al unei recuperatorii commedia dell'arte. Unde-i "societatea"? Sala de mese
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ora asta a dimineții, îl văd, pe fereastra atelierului, pe fostul eminent profesor, șarmantul conviv al briantelor libații, începîndu-și acum, de la poarta grea, de fier, marșul diurn al aprovizionării. Din bărbatul brun-chipeș de-al'dat' ce-a mai rămas? O firavă mașinărie pe două picioare, ca de patinator fricos, nasul rasat, de boier moldovean, lavaliera, ... sacoșa. Treaba asta, oarecum ignobilă, o făcea, pînă mai ieri, doamna lui, cu naturalețea fostei fiice de grof, nesimțindu-se căzută astfel din rang. El, profesorul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în lumea asta a lor, a vînzătoarelor, o inexorabilă relație cauzală. Botoasă și mută, cu privire piezișă (ca și cum nu te-ar vedea), nu-ți oferă decît (privilegiat) frumusețea ei. Atît. În rest, achiți și-o ștergi. Era de așteptat (în firavul nostru capitalism) ca pe ciufutele astea să le mai găsești doar în comerțul socialist (alternativ). Dar, iată că și la standurile sclipitoare ale particularilor frumoasele tot ciufute-s. Ce-i de făcut? Cea de a zecea ediție a Simpozionului Internațional
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de înrămat, de valorizat din toate punctele de vedere. Din cel al comodei noastre ierarhizări, întîi. Recursul acesta comparativ la trandafiriul răstimp e provocat, printre altele, de teribila devălmășie a momentului actual. În marginea căruia pare imposibilă pînă și o firavă aproximare de criterii. Pe de altă parte, ar trebui să lăsăm luciditatea să-și facă obligatoriul serviciu că să observăm ceea ce arta de-a lungul secolelor a cunoscut, indubitabil, ca normă autovalorizatoare. Chiar era totul atît de edenic în vremea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stupefiatei codane. Parcă ar fi Eugen Andoni, inegalabilul prieten, plecat fără întoarcere în raiurile Bîrnovei. Caii pasc printre albine. Sînt cinci. Doi roșii, grași, unul cenușiu, cu coamă albă, unul alb, pătat cu negru, unul negru, un mînz prostănac și firav. Botul lor ocolește floarea galbenă a păpădiei, în care stau înfipte albinele. Pe cerul albastru trece un avion. Aș vrea să-i văd galopînd spre livezile de pe deal. Mă apropii de ei, cam la o lovitură de copită și-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De ce Brâncuși și nu Paciurea? De ce iubim femeile. Cu un titlu ca ăsta (precum Cocoșul) ai dat lovitura marțială. 28 iunie E de-a dreptul năucitor cum acte grave ca mineriadele îmbracă peste noapte costume de carnaval. Ce nu poate firava democrație de după decembrie '89, adică să așeze faptele la locul lor (într-o istorie care oricum e scrisă, dar încă nerostită), o face invers, și cu urmări dintre cele mai nefaste forța obscură perpetuată după lovitura de stat din același
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
româno-sovietice au fost întrerupte la 13/28 ianuarie 1918, în urma unei decizii unilaterale a părții sovietice, iar Tratatul de la Paris de la 28 octombrie 1920, care urma să intre în vigoare după ce era ratificat de toate părțile contractante, dădea României asigurări „firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic, Ghiorghi Vasilievici Cicerin, înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia) că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese „încheiat fără participarea sa”. Se adăugau refuzul Japoniei de a ratifica documentul
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]