3,336 matches
-
Dar, rupt de gândire, sunetul pierde o dată cu aceasta tot ceea ce îl face să fie sunet al limbajului uman, fapt care îl situează în șirul celorlalte sunete. Din această cauză - spune Vîgotski - fonetica tradițională se orienta cu precădere spre acustică și fiziologie, și nu spre psihologia limbii, iar psihologia limbii se dovedește a fi cu totul neputincioasă în fața rezolvării acestei laturi a problemei (207; p.11). În cercetarea noastră am vrea să ținem seama de faptul semnalat de T. Slama Cazacu și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
70. Froeschels, Emil Lehrbuch der Spracheil-Kunde, Wien, 1909. 71. Furth, H.G. Thinking without language. Free Press. New York, 1965. 72. Furth, H. Langage et penssée opératoire. Bull. psichol. Paris, 19, 24, 1966, 8-12, p. 673-676. 73. Gîrbea St., Ctul, G. Fonoandiologie. Fiziologia vocii vorbite și cântate. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1967. 74. Golu, M Principii de psihologie cibernetică,Editura Științifică și enciclopedică, București, 1975. 75. Gordon, W. H. Primate communication and Gestural origin of Language, currant Antropology a World. Journal of
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Jinkin, N. J. Mexanizmi nevi, Akademia Pedagogisckia Nauk, Moscova, 1958, p. 46-64. 97. Julio B. de Quiros Diagnosis of Developmental Language Disorders, Folia Foniatrica, S. Karger-Basel Munchen, Paris, London, New ZorkSydney, 26, 1, 1974, p. 13-32. 98. Krasnogorschi, N.I. Despre fiziologia dezvoltării vorbirii la copii, în Analele româno-sovietice, seria Pediatrie, 1953, 3, p. 37-49. 99. Kussmaul, A. Les troubles de la parole. Edit. Baillieré, Paris, 1884. 100. Kussmaul, A. Die Störungen der Sprache, Leipzig, Verlag, 1887. 101. Lahti, A., Rintala, A., Soivio
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
denumirea de „operație pe cord-deschis” și este unul din procedeele de bază utilizate în chirurgia cardiacă modernă. Utilizarea practică a acestui concept este posibilă astăzi datorită dezvoltării aparatului cord plămân artificial. Procesele fundamenetale care stau la baza circulației extracorporeale sunt fiziologia circulației, prevenirea coagulării sângelui în aparatul cord plămân artificial, mecanismul de pompare a sângelui și nu în ultimul rând, oxigenarea sângelui. CEC este un important exercițiu de fiziologie a circulației și are implicații profunde asupra supraviețuirii pacientului după operația pe
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
cord plămân artificial. Procesele fundamenetale care stau la baza circulației extracorporeale sunt fiziologia circulației, prevenirea coagulării sângelui în aparatul cord plămân artificial, mecanismul de pompare a sângelui și nu în ultimul rând, oxigenarea sângelui. CEC este un important exercițiu de fiziologie a circulației și are implicații profunde asupra supraviețuirii pacientului după operația pe cord-deschis. Procedeul a generat o nouă profesie extrem de atractivă, iar specialiștii acestui domeniu sunt denumiți „perfuzioniști” fie ei medici, asistenți medicali sau tehnicieni. În SUA, specialitatea dispune de
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
funcții. Disfuncția endotelială este un element central în patogeneza aterosclerozei. La pacienții uremici, ca și la alte categorii de bolnavi cu risc înalt pentru ATS severă (diabet zaharat, hipertensiune arterială esențială, dislipidemie), s-a demonstrat prezența unei disfuncții endoteliale importante. Fiziologia endoteliului vascular Reglarea tonusului vascular Endoteliul vascular răspunde la stimuli mecanici (tensiunea parietală) și chimici (mediatori) prin eliberarea unor substanțe constrictoare și dilatatoare. Oxidul nitric (NO; factorul relaxant derivat din endoteliu= EDRF, în terminologia veche) reprezintă factorul vasodilatator endotelial cel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
în planul rigorii științifice, reușind să acomodeze datele științifice cu datele a priori de ordin divin. El nu este decât expresia elocventă a unei practici a elitei creștine interbelice a se vedea un alt caz exemplar: doctorul Nicolae Paulescu, teoreticianul fiziologiei creștine și descoperitorul de jure al insulinei care a restaurat unul dintre principiile majore ale existenței: nihil sine Deo. Partea a IV-a Breviar teologic Libertatea ca posibilitate de alegere Există în percepția mentalului colectiv ideea unei libertăți absolute în ceea ce privește
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
individualitate și cufundării în anonimat. În același timp, contrar voinței inventatorilor, fenomenul cozii a dezvoltat valori umane nebănuite: tehnici de comunicare (“telefonul-fără-fir”), căldură umană, solidaritate instinctivă și gravă. Psihosociologia cozii poate fi descrisă și într-un cod care evită pateticul: fiziologia cozii ne dezvăluie tipuri grupate după mărime (cozile pot fi anemice, moderate sau stufoase), gradul de ordine (șiruri, coloane, mulțimi), starea de spirit a participanților (candoare, disperare, nebunie, frică). Coada dezvoltă trăiri intensive, un “spirit” propriu, o cultură specifică (cultura
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de la care, prin mutații sau alte căi, s-ar putea realiza diversificarea particularităților structurale și de metabolism. Așadar, evoluția genomului ar fi urmat 2 căi posibile: - creșterea mărimii cromozomului, prin dublarea genomului, ducând la apariția eubacteriilor cu o structură și fiziologie complicate, bazată însă pe un cromozom unic - creșterea numărului de cromozomi, urmată de modificarea organizării lor, concomitent cu evoluția spre celulele eucariote. Sparrow și Naumann, analizând datele referitoare la mărimea genomului la aproximativ 2400 de specii diferite, au luat în
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
care le-a absolvit în 1941. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași obținând, în 1948, diploma de Doctor în Medicină și Chirurgie. Datorită studiilor strălucite și pregătirii sale temeinice a fost numit preparator (1947) la disciplina de Fiziologie din cadrul IMF Iași. A parcurs treptele ierarhiei didactice universitare: asistent (1948), șef de lucrări (1960), conferențiar (1962) la disciplina de biochimie și profesor post-mortem (1992). În 1958 a absolvit cursurile Facultății de Chimie a Universității Al.I.Cuza Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cursurile Facultății de Chimie a Universității Al.I.Cuza Iași, iar în 1960 a obținut titlul de Doctor în Medicină, specialitatea Biochimie cu teza Contribuții la studiul acțiunii oxido-reductoare a vitaminelor și la dinamica proceselor de fosforilare. Pregătirea în domeniul fiziologiei a început-o încă din timpul studenției în Laboratorul de Fiziologie de sub conducerea acad.prof.dr. Vasile Rășcanu. După terminarea studiilor, în 1948, în cadrul Catedrei de Biochimie nou înființată, dr. Alexandru Batcu a secundat pe primul titular al acestei discipline, prof.dr. Maria
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în 1960 a obținut titlul de Doctor în Medicină, specialitatea Biochimie cu teza Contribuții la studiul acțiunii oxido-reductoare a vitaminelor și la dinamica proceselor de fosforilare. Pregătirea în domeniul fiziologiei a început-o încă din timpul studenției în Laboratorul de Fiziologie de sub conducerea acad.prof.dr. Vasile Rășcanu. După terminarea studiilor, în 1948, în cadrul Catedrei de Biochimie nou înființată, dr. Alexandru Batcu a secundat pe primul titular al acestei discipline, prof.dr. Maria Sibi, în munca de punere a bazelor Laboratorului și învățământului de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și metode de laborator necesare explorărilor funcționale, a cercetării modificărilor biochimice în diferite maladii, a biochimiei reglării echilibrelor din organism, a biochimiei țesuturilor și organelor. A fost membru în Comitetul pe țară al Secției de Biochimie din cadrul Societății de Fiziologie a U.S.S.M., membru în colegiile de redacție a revistei Biochimia, organ al Institutului de Biochimie al Academiei Române, ca și al revistei Spitalul din București. A depus o rodnică activitate ca secretar al Secției de Fiziologie și ca membru al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din cadrul Societății de Fiziologie a U.S.S.M., membru în colegiile de redacție a revistei Biochimia, organ al Institutului de Biochimie al Academiei Române, ca și al revistei Spitalul din București. A depus o rodnică activitate ca secretar al Secției de Fiziologie și ca membru al Colegiului de redacție al Revistei Medico-Chirurgicale și Societății de Medici și Naturaliști din Iași. În plină activitate creatoare, fiind unul dintre cele mai capabile, mai dinamice și de perspectivă cadre ale Institutului de Medicină din Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
început activitatea profesională pe care a desfășurat-o cu dragoste și credință timp de peste 40 de ani, urcând toate treptele carierei universitare. Astfel, în perioada 1950-1952 este angajat în învățământul superior ca preparator și apoi ca asistent la disciplina de „Fiziologie animală” de la Facultatea de Științe Naturale a Universității Al.I.Cuza Iași, lucrând și în cadrul Muzeului de Istorie Naturală Iași. Între anii 1952-1957 și-a desfășurat activitatea didactică și științifică la disciplina „Fiziologia animalelor domestice” de la Facultatea de Zootehnie a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și apoi ca asistent la disciplina de „Fiziologie animală” de la Facultatea de Științe Naturale a Universității Al.I.Cuza Iași, lucrând și în cadrul Muzeului de Istorie Naturală Iași. Între anii 1952-1957 și-a desfășurat activitatea didactică și științifică la disciplina „Fiziologia animalelor domestice” de la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic Iași ca șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962) și cursul de „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și în cadrul Muzeului de Istorie Naturală Iași. Între anii 1952-1957 și-a desfășurat activitatea didactică și științifică la disciplina „Fiziologia animalelor domestice” de la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic Iași ca șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962) și cursul de „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967). După reînființarea Facultății de Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969), iar începând din 1969 și până la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
activitatea didactică și științifică la disciplina „Fiziologia animalelor domestice” de la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic Iași ca șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962) și cursul de „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967). După reînființarea Facultății de Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969), iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990) a predat cursul de „Fiziologia animalelor domestice”. În anul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cursul de „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967). După reînființarea Facultății de Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969), iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990) a predat cursul de „Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil și aptitudini de coordonator al activității de cercetare științifică. Și-a susținut teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la studiul fiziologiei dezvoltării embrionare la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
predat cursul de „Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil și aptitudini de coordonator al activității de cercetare științifică. Și-a susținut teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la studiul fiziologiei dezvoltării embrionare la pești, sub îndrumarea acad.pro.dr.doc. Petre Jitariu, fiind atestat doctor în științe biologice, în noiembrie 1963. A scris cursul de Fiziologia animalelor domestice pentru studenți (vol.I și IIĂ, litografiat în 1973 la Institutul Agronomic Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
activității de cercetare științifică. Și-a susținut teza de doctorat cu titlul Contribuțiuni la studiul fiziologiei dezvoltării embrionare la pești, sub îndrumarea acad.pro.dr.doc. Petre Jitariu, fiind atestat doctor în științe biologice, în noiembrie 1963. A scris cursul de Fiziologia animalelor domestice pentru studenți (vol.I și IIĂ, litografiat în 1973 la Institutul Agronomic Iași și cursul de Fiziologia animalelor domestice de la toate facultățile din țară, tipărit la Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. În paralel cu activitatea didactică, prof.dr.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pești, sub îndrumarea acad.pro.dr.doc. Petre Jitariu, fiind atestat doctor în științe biologice, în noiembrie 1963. A scris cursul de Fiziologia animalelor domestice pentru studenți (vol.I și IIĂ, litografiat în 1973 la Institutul Agronomic Iași și cursul de Fiziologia animalelor domestice de la toate facultățile din țară, tipărit la Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. În paralel cu activitatea didactică, prof.dr. Ioan Boișteanu s-a consacrat, cu pasiune și perseverență cercetării științifice. Problematica abordată a fost legată de fiziologia dezvoltării
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de Fiziologia animalelor domestice de la toate facultățile din țară, tipărit la Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978. În paralel cu activitatea didactică, prof.dr. Ioan Boișteanu s-a consacrat, cu pasiune și perseverență cercetării științifice. Problematica abordată a fost legată de fiziologia dezvoltării embrionare și postembrionare la pești, comportamentul alimentar la păsări și implicațiile metabolice ale epifizei la pești și păsări. Activitatea științifică s-a efectuat în cadrul Institutului Agronomic și Universității Al.I.Cuza din Iași și s-a concretizat în publicarea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cursurile Facultății de Științe Naturale, în cadrul Universității din Iași. După susținerea examenului de licență, cu teza Fauna lacului Chitai, a funcționat ca preparator la disciplina de Paleontologie de la Facultatea de Științe Naturale și apoi ca asistent la Anatomia și Fiziologia animalelor domestice de la Facultatea de Agronomie din Iași. Din 1948, a fost asistent și apoi șef de lucrări la Entomologie agricolă, la aceeași facultate. În anul 1949 a susținut examenul de doctorat la Facultatea de Științe Naturale de la Universitatea Al.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
M. Dumitrescu, T. Orghidan și J. Tanasachi, a demarat un program de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul I Institutului de Geologie "Emil Racoviță". Cercetările erau de natură sistematic sistematică, cartografiere de colonii, anatomie, b biometrie, perilogie și fiziologie.După 1957 au participat ș și alte cadre universitare și muzeografi (P. B Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la B la Bar Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyc Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]