3,939 matches
-
a acestuia prin venoconstricție. Termenii de retur venos sau întoarcere venoasă se folosesc pentru a desemna fenomenul propriu zis de revenire a sângelui din țesuturi în atriul drept dar mai frecvent pentru a desemna debitul global corespunzător. Dacă se neglijează fluctuațiile de volum ale rezervorului venos se poate considera că returul venos este egal cu debitul cardiac. Similar cu circulația arterială curgerea sângelui în vene respectă legea lui Ohm și este deci influențată de presiunea la nivel capilar și venos central
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la schimbarea poziției. La trecerea din clinostatism
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm Hg în venele mari, unde prezintă variații determinate de fluctuațiile de presiune din atriul drept în cursul ciclului cardiac, precum și variații legate de ciclul respirator, ce poate determina și fenomene de aspirație, presiunea putând coborî în inspirul forțat până la -4 mm Hg. Presiunea venoasă este în general scăzută; de aceea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de efort. Oscilațiile pO2 și pCO2 în sângele arterial pot stimula chemoreceptorii periferici chiar în condițiile în care nivelul mediu rămâne neschimbat. Aceste fluctuații sunt produse de natura periodică a ventilației și cresc dacă volumul curent crește, ca în cursul efortului. Creșterea temperaturii corpului în efort stimulează ventilația. In ultimă instanță “bombardarea” centrilor respiratori cu impulsuri de la cortexul motor sau de la hipotalamus este responsabilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
manieră ca și celelalte substanțe din familia PAH. 26. Homeostazia hidro-electrolitică Celulele fiecărui organ din corpul omenesc trăiesc și funcționează întrun mediu intern lichidian, numit lichidul extracelular (LEC), ale cărui volum și compoziție se păstrează relativ constante în ciuda unor largi fluctuații în mediul extern. Conceptul de stabilitate a parametrilor mediului intern a fost folosit pentru prima dată de către fiziologul francez Claude Bernard în 1857. Mai târziu el a extins acest concept postulând existența unor mecanisme compensatorii ce intră în acțiune în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în conflictul dintre paradigma eurocentrică și cea planetară, conflict generator de contradicție și tensiune în lumea postmodernă 252. În analiza pe care Enrique Dussel o face acestui conflict, filosoful interpretează diferitele epoci istorice și relațiile economice existente atunci, dezvoltând teoria fluctuației între centru și margine de-a lungul timpului, de la începuturile civilizației, și aprofundează conceptul de modernitate, originea, progresul și criza modernității de-a lungul secolelor și în perioada postmodernă. Teoria lui Dussel conține două puncte majore: unul ar fi acela
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Europa, în special, și ar putea să aibă ca rezultat, spre temerile unora, unificarea și standardizarea culturale ca forme ale procesului de globalizare. Cu toate acestea, având în vedere anularea paradigmelor ierarhice, eliberarea formelor și semnificanților din tipare fixe, precum și fluctuația liberă a semnificaților culturali în cultura americană, putem susține, alături de Hannerz și Kroes, că cel puțin una dintre modalitățile de formare a culturii populare americane a fost prin procesul de "creolizare"257. Teoria "creolizării", cunoscută în lingvistică, a fost aplicată
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la abadonarea ideii unei prime cauze a universului și a vieții: „Această concluzie a fost puternică în mintea mea, atât cât îmi pot aminti, cam pe vremea când scriam Originea speciilor, și de atunci ea a slăbit treptat, cu multe fluctuații.“ Pe măsură ce a reflectat mai mult asupra problemei, Darwin a fost tot mai înclinat să creadă că, deși este firesc ca oamenii instruiți să-și pună întrebări cu privire la „începutul tuturor lucrurilor“, totuși, pe cale pur rațională - pe calea pe care o urmează
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de consecință, întâmpină considerabile dificultăți în asimilarea postmodernității și asumarea postcomunismului, în pofida apartenenței sale la Uniunea Europeană? O asemenea societate, cu restanțe în modernizarea civico-politică și economică mai are mult de învățat pentru înțelegerea dereglementării postmoderne, abordarea decalajelor economice și a fluctuațiilor piețelor internaționale, asimilarea globalizării și multiculturismului. O astfel de societate se poate confrunta, de asemenea, cu serioase dificultăți în asumarea trecutului comunist, mimând uneori doar o "adaptare" formală și conjuncturală la "democrația post-totalitară" (Le Goff 2003). De aceea, răspunsul meu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Desigur, astfel de constatări trebuie privite și cu o doză de scepticism, atâta vreme cât nu avem o evidență a momentului diferitelor activități, coroborat cu momentul în care partidul respectiv era la guvernare sau în opoziție. Și din acest punct de vedere, fluctuația importantă a partidelor care compun, la un moment dat, arcul guvernamental, ne poate încurca. La capitolul inițiative legislative, UDMR s-a situat sub media pe legislatură, constant, din 1996 până azi. În general, grupurile parlamentare de la putere nu au fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
extinderea corupției ce arată clar o preocupare pentru satisfacerea intereselor individuale sau de grup. Relațiile dintre diferitele partide degenerează de cele mai multe ori în conflicte personale, iar personajele politice relaționează de pe poziții de atac și nu de consens. Deși au existat fluctuații în formele minciunii și ale corupției, observăm perpetuarea unor comportamente deviante asemănătoare de-a lungul anilor, fără mari deosebiri. Figura 2: Evoluția României în perioada 1997-2010 Sursa: Transparency International Pentru o mai bună perspectivă asupra fenomenului putem compara datele obținute
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
putem compara datele obținute în urma analizei noastre de document cu datele oferite de Indicele de Percepție al Corupției (IPC) Transparency International. Datele cuprind doar perioada dintre anii 1997-2010, spre deosebire de analiza de față. Deși se consideră că România nu a înregistrat fluctuații remarcabile vis-a-vis de percepția publică a fenomenului corupției, putem remarca totuși câteva modificări notabile. Graficul de mai sus (Fig. 2) prezintă indicele obținut de România în fiecare an. Pentru a observa mai bine fluctuațiile acestuia am optat pentru reprezentarea a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
consideră că România nu a înregistrat fluctuații remarcabile vis-a-vis de percepția publică a fenomenului corupției, putem remarca totuși câteva modificări notabile. Graficul de mai sus (Fig. 2) prezintă indicele obținut de România în fiecare an. Pentru a observa mai bine fluctuațiile acestuia am optat pentru reprezentarea a doar două intervale ale indicelui (din zece) (2-2,9, respectiv 2,5-2,9 și 3-3, 9) (lucru posibil datorită faptului că indicele României nu a trecut niciodată peste valoarea de 3, 9). Observăm că
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
chiar ziua votului (7%); în timpul campaniei (30%); în cursul anului precedent (19%); în ultimii 4 ani (44%) (Vlăsceanu 2001, 46) Aceste cifre denotă o cifră totală de "indeciși" de 37%, și un total de 19% care au luat hotărârea în urma fluctuațiilor din arena politică. Se poate afirma astfel că suprinzătoarea clasare a PRM în 2000 se datorează unei combinații (ne)faste între un așa-numit vot de protest, de penalizare a performanței extrem de slabe a CDR, și unei componente ideologice stabile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
au constituit un veritabil „accelerator” de creștere a prețurilor. Acest fapt s-a datorat manifestării tendințelor speculative, normale pentru orice perioadă de inflație, simultan cu limitarea ofertei. Fenomenul este clar evidențiat de datele din tabelul de mai jos, ce surprinde fluctuația prețurilor la principalele produse alimentare/nealimentare comercializate pe plan local (1900-1938): În perioada modernă, finanțarea tuturor instituțiilor și serviciilor comunale, excluzându-le pe cele aparținând domeniului privat, a fost efectuată de către administrația locală prin intermediul bugetelor anuale. Personalul Poliției, cel al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
instituții și servicii erau finanțate de Primăria Bacău. Din această perspectivă, despre primar se poate spune faptul că era cel mai mare „ordonator local de credite”. Salariile tuturor funcționarilor comunali au fost stabilite în funcție de legislația națională în domeniu. Având, uneori, fluctuații considerabile, cuantumul final al fiecărui salariu era hotărât prin vot, în cadrul ședințelor consiliului comunal. În conformitate cu prevederile decretului-lege din 27 decembrie 1918, funcționarii comunali au beneficiat de o consistentă mărire a veniturilor. Astfel, pe lângă salarii și diurne, funcționarii șiau sporit veniturile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
variate și reprezintă o reflexie a modului de înțelegere a celui care a elaborat-o. 3. Modelarea intereselor pentru învățare a elevilor preadolescenți Schimbările care au loc la nivelul factorilor care definesc personalitatea în timpul preadolescenței explică, în mare măsură permanenta fluctuație în preferințele și interesele tinerilor. Schimbările care se constată în dinamica intereselor sunt expresii firești ale unui proces de evoluție care tinde spre atingerea nivelului de maturitate psihologică a individului. Din momentul în care tânărul începe să-și construiască un
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
să-i judece pe oponenții săi ca "dușmani"? Poate conceptul de societate civilă în sine să exprime simbolic punctul de vedere că, în lipsa unor universalii plauzibile, ea însăși trebuie să învețe arta de a trăi într-o lume marcată de fluctuații și ambiguități? Esența încercărilor mele de răspuns la aceste întrebări este că teoria societății civile nu poate fi tratată ca un joc universal de limbaj în sensul tradițional. Nu este capabilă să cuprindă totul; să-și respingă oponenții cu discuții
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a numărului de rău-platnici pe piața creditelor ipotecare. Totodată, Încurajați de tendința de scădere a prețurilor, care abia Începuse, o mare parte dintre consumatori au preferat să aștepte până când prețul locuințelor va scădea și mai mult. În al treilea rând, fluctuația destul de mare a dobânzilor la creditele ipotecare și creșterea excesului de locuințe de pe piața imobiliară nu au fost susținute de o piață financiară a creditelor adaptabilă. Cu alte cuvinte, din piața ipotecară de 10 trilioane de dolari, doar Între 6
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
doua lecție este legată de sistemul de taxare, știut fiind că acesta este dependent de finanțarea datoriei prin plata dobânzilor, a căror mărime variază puternic În condiții de criză pe fondul scumpirii resurselor financiare atrase din alte surse. Astfel, aceste fluctuații cresc odată cu modificările ce apar În mecanismele de creditare, fapt ce conduce, În final, la sporirea vulnerabilității În cazul unor șocuri provenite din sistemul privat și nevoia formulării unor politici fiscale care să răspundă acestor provocări. În condițiile crizei financiare
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
cu măsuri ce prevăd fluiditatea monedelor naționale și străine, accentuarea cooperării dintre bănci, crearea unor fonduri de recapitalizare care vor injecta lichidități În bănci și primirea unui ajutor din partea Fondului Monetar Internațional și al Uniunii Europene. În plus, datorită crizei, fluctuațiile normale ale piețelor ar putea fi amplificate prin problemele de lichiditate. Se consideră că un factor important al riscului de lichiditate este răspândirea recentă a unor instrumente financiare complexe, cum ar fi derivatele creditelor sau 83 produsele structurate precum obligațiunile
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
mai ales după adoptarea În luna august a noului regulament care a urmărit adaptarea acestui mecanism la noul statut al BNR, ocazie cu care baza de calcul a rezervelor obligatorii a fost extinsă și a fost introdusă o marjă de fluctuație În rezervele băncilor prin stabilirea unui nivel minim și maxim al rezervelor. În al șaselea rând, refinanțarea, ca instrument de creditare și-a pierdut din importanță În anul 1998, astfel că la sfârșitul anului 1998, BNR mai deținea În portofoliu
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
devenit mult mai activ ca instrument de control al lichidității În sistemul bancar, rata rezervelor obligatorii cunoscând o tendință puternică de majorare până la un nivel de 30% la depozitele atrase În lei și 20% la cele atrase În valută, cu fluctuații de la o perioadă la alta În funcție de cerințele politicii monetare. Astfel, diferit de alte țări cum ar fi Republica Cehă unde banca centrală a fost cel mai mare creditor al sistemului bancar pe fondul intrărilor din privatizare, În România doar În
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
banca centrală a avut o pondere de peste 10% În creditarea sistemului bancar pe fondul intrărilor din privatizare. Inflația ridicată din România (menținută la două cifre până În anul 2004, a influențat major dinamica reală a resurselor sistemului bancar care a cunoscut fluctuații mari față de anul 1994 luat ca bază pentru perioada 1990-2006 și anul 2005 luat ca bază pentru perioada 2007-2008. În aceste condiții se poate spune că nu a existat o tendință de creștere continuă a capacității sistemului bancar de a
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
se va adăuga la nivelul lichidității efective, aferent benzii de scadență următoare. Riscul de piață exprimă probabilitatea de pierdere sau de nerealizare a profiturilor estimate din cauza evoluției negative a valorii de piață a pozițiilor din portofoliul băncii, ca urmare a fluctuației ratei dobânzilor și cursului valutar. Riscul de piață se exprimă prin volatilitatea venitului sau a valorii de piață, datorită factorilor de piață ca moneda, ratele dobânzilor sau marjele creditelor. De regulă, În cazul băncilor comerciale, riscul de piață al portofoliului
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]