2,734 matches
-
FP), iar instanța vorbitoare este un NE. Din moment ce avem de-a face cu un roman, ne putem aștepta ca fabula să fie inventată, dar nu prea contează în acest caz. Acum, putem interpreta fraza ca: (Eu narez: (Eu inventez: (Ottilie focalizează:))) Vocea groasă a lui Steyn răsună în vestibul. Dacă vrem să arătăm pe scurt cum funcțonează fraza, o putem formula astfel: NE[FP(Ottilie)-Steyn]. Naratorul, focalizatorul și actorul, fiecare are identitatea sa, naratorul este NE, focalizatorul este Ottilie și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
făcut ca aproape toți criticii să fi numit acel agent anonim un personaj specific: anume, un soț gelos (desigur, aici și titlul a jucat un rol). Dar, cel mai adesea, vocea narativă se asociază, apoi se disociază de personaje care focalizează temporar. Romanul lui Michel Butor, La modification (1957) este unul dintre cele cîteva exemple de romane scrise în mod consecvent, "la persoana a doua". La început, acea formă gramaticală împiedică lectura cursivă asociată în general cu genul literar respectiv. Dar
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
motivul. Din ce în ce mai mult, se cere ca problematica colonială să fie luată în calcul. Totul corespunde faptelor pe care le-am descoperit în text. Datorită acestor aspecte, atmosfera specifică, de mister amenințător, devine din ce în ce mai evidentă. Încep să pricep că genul fantasticului focalizează o perspectivă colonială. Retroversiile interne se suprapun de multe ori parțial cu narațiunea primară, ele pot să și preia conducerea. Nu se întîmplă astfel cînd informația transmisă de retroversia internă este nouă, cînd ea este o line laterală a fabulei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
formă a "fluxului de conștiință". Dar actul de vorbire în narațiune este, totuși, diferit de viziunea, de amintirile, de percepțiile simțurilor, de gîndurile care sînt spuse. Iar această viziune nu poate nici ea fi combinată cu evenimentele pe care le focalizează, le orientează sau le interpretează. În consecință, focalizarea își are rostul în povestire, este stratul dintre textul lingvistic și fabulă. Datorită faptului că definiția focalizării se referă la o relație, fiecare pol al acelei relații, subiectul și obiectul focalizării, trebuie
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acest pasaj, "înălțarea" în monumentalitate, la fel de mult ca drumul numit alegoric "Vestul în expansiune", pune în formă rezultatul unei focalizări care este distructivă față de trecut și, prin urmare, față de viitor. Iradierea este modul alternativ de ființare a spațiului care este focalizat din interior. După cum a argumentat Edouard Glissant, un teoretician care a influențat scrisul lui Chamoiseau: "peisajul din operă încetează de a mai fi un simplu decor pentru a se înscrie ca formator al ființei". Această idee de investire a spațiului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
personajele. Cu toate acestea, nu există în-deobște nici o îndoială în mințile noastre cînd este vorba să ne întrebăm care personaj trebuie să primească cea mai multă atenție și simpatie. Pe baza criteriului distribuției, de exemplu prin faptul că un personaj focalizează primul și/sau ultimul capitol, îl etichetăm drept erou al cărții. Cînd focalizarea aparține unui personaj care participă ca actor în fabulă, am putea vorbi de focalizarea internă. Am putea așadar indica, prin folosirea termenului de focalizare externă, faptul că
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
clară a diviziunii focalizării: în cazul lui Frits, aceasta ar însemna abrevierea FP (Frits). Un exemplu de povestire în care o multitudine de personaje diferite acționează ca focalizator este Of Old People. Totuși, personajele nu poartă o încărcătură egală; unele focalizează des, altele doar puțin, altele nu focalizează deloc. Este, de asemenea, posibil ca întreaga povestire să fie focalizată de către FE. Narațiunea poate astfel apărea ca obiectivă, pentru că evenimentele nu sînt prezentate din perspectiva personajelor. Subiectivitatea focalizatorului nu lipsește totuși, pentru că
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Frits, aceasta ar însemna abrevierea FP (Frits). Un exemplu de povestire în care o multitudine de personaje diferite acționează ca focalizator este Of Old People. Totuși, personajele nu poartă o încărcătură egală; unele focalizează des, altele doar puțin, altele nu focalizează deloc. Este, de asemenea, posibil ca întreaga povestire să fie focalizată de către FE. Narațiunea poate astfel apărea ca obiectivă, pentru că evenimentele nu sînt prezentate din perspectiva personajelor. Subiectivitatea focalizatorului nu lipsește totuși, pentru că nu există "obiectivitate", ea rămînînd implicită. Obiectul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în care o multitudine de personaje diferite acționează ca focalizator este Of Old People. Totuși, personajele nu poartă o încărcătură egală; unele focalizează des, altele doar puțin, altele nu focalizează deloc. Este, de asemenea, posibil ca întreaga povestire să fie focalizată de către FE. Narațiunea poate astfel apărea ca obiectivă, pentru că evenimentele nu sînt prezentate din perspectiva personajelor. Subiectivitatea focalizatorului nu lipsește totuși, pentru că nu există "obiectivitate", ea rămînînd implicită. Obiectul focalizat În Of Old People, focalizatorul este de obicei Harold, atunci
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Narațiunea poate astfel apărea ca obiectivă, pentru că evenimentele nu sînt prezentate din perspectiva personajelor. Subiectivitatea focalizatorului nu lipsește totuși, pentru că nu există "obiectivitate", ea rămînînd implicită. Obiectul focalizat În Of Old People, focalizatorul este de obicei Harold, atunci cînd sînt focalizate evenimentele din Indii; Lot își focalizează deseori mama, mama Ottilie, și datorită acestui fapt primim o imagine relativ plăcută a ei, în ciuda comportamentului ei ostil. Bineînțeles, este important de stabilit ce personaj focalizează fiecare obiect. Combinarea unui focalizator și a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru că evenimentele nu sînt prezentate din perspectiva personajelor. Subiectivitatea focalizatorului nu lipsește totuși, pentru că nu există "obiectivitate", ea rămînînd implicită. Obiectul focalizat În Of Old People, focalizatorul este de obicei Harold, atunci cînd sînt focalizate evenimentele din Indii; Lot își focalizează deseori mama, mama Ottilie, și datorită acestui fapt primim o imagine relativ plăcută a ei, în ciuda comportamentului ei ostil. Bineînțeles, este important de stabilit ce personaj focalizează fiecare obiect. Combinarea unui focalizator și a unui obiect focalizat poate fi constantă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este de obicei Harold, atunci cînd sînt focalizate evenimentele din Indii; Lot își focalizează deseori mama, mama Ottilie, și datorită acestui fapt primim o imagine relativ plăcută a ei, în ciuda comportamentului ei ostil. Bineînțeles, este important de stabilit ce personaj focalizează fiecare obiect. Combinarea unui focalizator și a unui obiect focalizat poate fi constantă într-o mare măsură (Harold Indii; Lot mama Ottilie), sau poate varia mult. Analiza unor asemenea combinații fixe sau libere contează, pentru că imaginea pe care o primim
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
libere contează, pentru că imaginea pe care o primim despre obiect este determinată de focalizator. Și invers, imaginea pe care o prezintă un focalizator spune ceva despre focalizatorul însuși. Următoarele întrebări sînt relevante atunci cînd avem în vedere focalizarea: 1) Ce focalizează personajul: care este scopul focalizării? 2) Cum face asta: cu ce atitudine privește lucrurile? 3) Cine focalizează: cui aparține obiectul focalizat? Ce anume este focalizat de către un personaj F? Nu e nevoie să fie un alt personaj. Sînt focalizate, fie
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe care o prezintă un focalizator spune ceva despre focalizatorul însuși. Următoarele întrebări sînt relevante atunci cînd avem în vedere focalizarea: 1) Ce focalizează personajul: care este scopul focalizării? 2) Cum face asta: cu ce atitudine privește lucrurile? 3) Cine focalizează: cui aparține obiectul focalizat? Ce anume este focalizat de către un personaj F? Nu e nevoie să fie un alt personaj. Sînt focalizate, fie prin FE fie prin FP, obiecte, peisaje, fapte, pe scurt toate elementele. Datorită acestui fapt, ne este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
despre focalizatorul însuși. Următoarele întrebări sînt relevante atunci cînd avem în vedere focalizarea: 1) Ce focalizează personajul: care este scopul focalizării? 2) Cum face asta: cu ce atitudine privește lucrurile? 3) Cine focalizează: cui aparține obiectul focalizat? Ce anume este focalizat de către un personaj F? Nu e nevoie să fie un alt personaj. Sînt focalizate, fie prin FE fie prin FP, obiecte, peisaje, fapte, pe scurt toate elementele. Datorită acestui fapt, ne este prezentată o interpretare anumită a elementelor, departe de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Ce focalizează personajul: care este scopul focalizării? 2) Cum face asta: cu ce atitudine privește lucrurile? 3) Cine focalizează: cui aparține obiectul focalizat? Ce anume este focalizat de către un personaj F? Nu e nevoie să fie un alt personaj. Sînt focalizate, fie prin FE fie prin FP, obiecte, peisaje, fapte, pe scurt toate elementele. Datorită acestui fapt, ne este prezentată o interpretare anumită a elementelor, departe de a fi nevinovată. Gradul în care o prezentare include o opinie poate, desigur, varia
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de Colette. Cititorul este manipulat de focalizare, astfel încît va lua partea soțului împotriva soției. Este important aici să înțelegem deosebirea dintre cuvintele rostite și nerostite ale peronajelor. Cuvintele rostite sînt auzite de ceilalți și devin perceptibile cînd altcineva este focalizat. Cuvintele nerostite gînduri, monologuri interioare indiferent cît de extinse sînt în text, nu sînt perceptibile pentru celelalte personaje. Aceasta dă naștere unei posibilități de manipulare care este folosită destul de des. Cititorii primesc informații elaborate despre gîndurile unui personaj, informații la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
că Michelle a văzut. Unde este focalizarea în această secțiune? Fie FE, fie FP. Putem să ne dăm seama doar din restul narațiunii. În cazul exemplului f) posibilitățile de analiză sînt: 1. FE-[np FP ("eu")-p]: un focalizor extern focalizează FP ("eu"), cel care vede. "A vedea" este o acțiune non-perceptibilă, prin contrast cu "a privi", așadar obiectul focalizat complex este np. Acest obiect conține un focalizator, FP ("eu"), care vede ceva ce este perceptibil. 2. FP ("eu")-[np FP
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
atributive explicite. Mai axistă și o altă posibilitate. Un FE extern poate fi spectator alături de o altă persoană, fără a lăsa focalizarea exclusiv în sarcina Focalizatorului-Personaj. Acest lucru se întîmplă cînd un obiect (pe care personajul îl poate percepe) este focalizat, dar nimic nu arată că ar fi și perceput. Acest precedeu este comparabil cu stilul indirect liber, în care instanța naratoare aproximează cu cît mai multă acuratețe cuvintele personajului, fără însă a-l lăsa să vorbească la persoana întîi. Un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ori pe zi, în parc și în piață. 5. Întotdeauna era singură, purta aceeași tocă și era urmată de un pomeranian alb, nimeni nu știa nimic despre ea, și deveni cunoscută drept doamna cu cățelul. Acest fragment este în întregime focalizat de un FE. În al treilea enunț are loc o schimbare de nivel, indicată de verbul "a vedea". În Enunțul 4, se revine la nivelul 1. Însă în Enunțul 5 focalizarea este ambiguă. Acest enunț vine după enunțul în care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
revine la nivelul 1. Însă în Enunțul 5 focalizarea este ambiguă. Acest enunț vine după enunțul în care se afirmă că Dimitri o vede pe această doamnă cu regularitate. Descrierea doamnei, care urmează acestui enunț, ne-am aștepta să fie focalizată de acest personaj: FP2 (Dimitri)-p, dar nu există nici un semn care să indice o schimbare de nivel. În partea a doua a enunțului, focalizarea este din nou atribuită Focalizatorului Extern 1. Prima parte a Enunțului 5 este focalizată atît
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fie focalizată de acest personaj: FP2 (Dimitri)-p, dar nu există nici un semn care să indice o schimbare de nivel. În partea a doua a enunțului, focalizarea este din nou atribuită Focalizatorului Extern 1. Prima parte a Enunțului 5 este focalizată atît de FE1 cît și de FP2. O astfel de focalalizare dublă (sau oricum ambiguă) între două nivele, în care FE "se uită peste umărul" Focalizatorului-Personaj, poate fi indicată printr-o notație dublă FE1/FP2. Este posibil și să distingem
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
FE "se uită peste umărul" Focalizatorului-Personaj, poate fi indicată printr-o notație dublă FE1/FP2. Este posibil și să distingem între focalizarea dublă, care poate fi reprezentată de FE1+FP2, și focalizarea ambiguă, în care e anevoie de spus cine focalizează: FE1/FP2. În h), această diferență nu poate fi sesizată. În relație cu evoluția povestirii, cîtă a mai rămas, FE1+FP2 pare a fi cea mai probabilă situație. Suspansul Cîteva remarci despre suspans. Suspansul este un fapt experiențial frecvent, greu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o prezintă ca pe o femeie de proporții uriașe, o imagine maternă copleșitoare care tîrîie după ea pe cîmp pe viitorul soț ca pe un copil, cînd acesta urmează să o prezinte tatălui său ca pe logodnica sa. Scena este focalizată de departe și de deasupra, și accelerată pentru a crea un efect comic. Ca urmare, aluzia la Charlie Chaplin și la comedia mută pune în umbră aluzia la Cassie și la Coliba Unchiului Tom. Acea Sophia pe care o prezintă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu tema virginității. Să comparăm, de pildă, Cartea judecătorilor 21:12 ("am aflat... patru sute de tinere fete, fecioare, care nu au cunoscut bărbat"), cel care vorbește fiind naratorul extern, focalizarea rămînînd și ea externă (astfel încît femeile nu-și pot focaliza propria soartă) cu Cartea judecătorilor 11:37 ("lasă-mă singură două luni, să mă pot îndepărta și să pot rătăci pe munți și să-mi plîng fecioria [?]", unde însăși "fecioara", fiica lui Iefta, exprimă modul în care se percepe pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]